1,380 matches
-
Și totuși, se uita în ochii mei fără frică și asta îmi dădea speranțe. Am prins un ied și l-am tăiat, era un ied fără nici o pată, perfect, l-am ales ca și cum ar fi fost ofrandă pentru zei. Am pisat meiul până a devenit moale ca un nor. Am scotocit în traistele în care țineam cele mai prețioase condimente și am pus și ultima rodie uscată pe care o mai aveam. Am cântărit, am tăiat, am curățat într-o nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
zis Benia, întorcându-se să se târguiască cu Meryt. Hai să văd ce ai adus de târguit, Mamă, că am stat toată ziua aici fără noroc. Meryt a desfăcut atunci colecția noastră de nimicuri: o plăcuță incrustată pe care se pisează malachitul și se transformă în pudră verde pentru ochi, un scarabeu de carneol mult prea roșu pentru stomacul meu și un văl de cap foarte frumos brodat, un dar de la o concubină tânără și drăguță care născuse un băiețel frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
social (În general format din părinți) În niște sclavi supuși celei mai mici dorințe a lor; egoismul lor nu mai are limite; e consecința existenței individuale. Bruno se ridică de pe mocheta din salon; urletele se Întețeau, trădând o furie teribilă. Pisă două tablete de Lexomil În puțină dulceață, se Îndreptă spre camera lui Victor. Copilul se scăpase pe el. Ce naiba făcea Anne? Lecțiile de alfabetizare a cioroilor se terminau din ce În ce mai târziu. Luă scutecul murdar, Îl aruncă pe parchet; duhoarea era atroce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
adoarmă. Pe la trei noaptea, Annabelle se ridică din pat, Își puse un capot și coborî În bucătărie. Căutând În bufet, găsi un bol pe care Îi era gravat numele: i-l dăruise nașa ei când Împlinise zece ani. În bol, pisă cu grijă conținutul unui tub de Rohypnol, adăugă un pic de apă și zahăr. Nu simțea nimic, doar o tristețe de ordin extrem de general, aproape metafizică. Așa era organizată viața, se gândea ea; În trupul ei se produsese o bifurcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
trebuie să vorbesc din nou cu Arnold, zic imediat ce se face legătura. — Samantha... Lara pare destul de stresată. Mi-e teamă că Arnold nu mai vrea să vorbească cu tine. Și mi-a zis să-ți zic să nu-l mai pisezi să te ajute să-ți recapeți slujba. Mă străbate un val de șoc. Asta e ce i-a zis despre mine ? — Lara, nu l-am pisat nici o clipă să mă ajute să-mi recapăt slujba, spun, încercând să-mi păstrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vorbească cu tine. Și mi-a zis să-ți zic să nu-l mai pisezi să te ajute să-ți recapeți slujba. Mă străbate un val de șoc. Asta e ce i-a zis despre mine ? — Lara, nu l-am pisat nici o clipă să mă ajute să-mi recapăt slujba, spun, încercând să-mi păstrez calmul. Vreau doar să vorbesc cu el în legătură cu o... problemă. Și, dacă nu vrea să-mi vorbească, am să vin eu la birou. Ești te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
rănii. Carnea nu putrezise Încă, dar pielea era roșie și umflată. Ne-am dus după apă curată și l-am spălat din belșug, după care Runa a adus niște ciuperci de copac care creșteau peste tot În jur. Le-a pisat cu piatra de mână până ce a făcut un terci pe care l-a presărat pe rană, după care a pus deasupra frunze de salcie. Se uită apoi la... pășitorul frânt. - Nu poți să-l tragi la loc, Îi zise Enkim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mă trimise după o piatră potrivit de mare și-l puse pe Enkim să stea Întins, cu pășitorul sprijinit de piatră. Apoi Îi dădu să bea apă În care amestecase praf din scoarță de salcie și o mână de grăunțe pisate de mac. Îl privi fără să spună nimic și la fel am făcut și eu. - Mă lasă durerea, zise el. - Bine. Bine. Dormi, se apropie ea de el și-i puse buzele pe frunte. Enkim zâmbi și Întinse mâna spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
I-am cântat ca să-l ia somnul, dar el se tot zvârcolea. Pe la miezul zilei, a Început să verse și s-a făcut alb precum prima zăpadă. Noaptea, când să plecăm din nou, avea deja fierbințeală. Runa Îi dădu coji pisate de salcie, dar Unu vărsă din nou. - Mergem să mai căutăm apa aia, sau o luăm pe drumul cel vechi? i-am Întrebat dar, nici Enkim, nici Runa nu-mi răspunseră. Se tot uitau la micuțul Unu care se Înmuiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Chick și să‑ți fi dat osteneala să‑l ia cu Încetișorul... Și mai e posibil ca În calitatea lui de educator genial să‑și fi dat seama cât trafic de idei putea suporta mintea mea. În New Hampshire mă pisa Întruna să‑i repet bancuri vechi, gaguri vechi, vechi clișee de vodevil. - Ia cântă‑mi cupletul ăla al lui Jimmy Savvo! Sau: Cum era chestia aia cu soțul furios? Bărbatul cu inima sfărâmată care‑i spune prietenului său: „Soția mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
întreabă și Alexandru. Dar e numai o formulă. Știe și el, știu toți trei și nu se pot împiedica să știe, în lumina albăstrie, în zumzetul compresoarelor de la frigidere, că nu au cum să o ajute. Tudorel: Ce mă tot pisezi, frate? Angheluță (ridică din umeri): Voiam doar să te-ajut. Valetul ăla îți scăpase. Tudorel: Ei aș. Îl joc mai încolo, las’ că știu eu ce fac. Angheluță: Pe dama de caro? Tudorel: Ce-ți pasă? Angheluță: Eram curios. Tudorel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cafea. Întotdeauna bea din aceeași cană, deci ar fi destul de simplu să-ți dai seama care e a ei. Pastilele nu se dizolvă, zise Sophie. Nu i-ar fi luat decât câteva secunde să meargă în bucătărie și să le piseze cu o spatele unei linguri. Am putea verifica, dacă nu i-a vărsat nimeni cana până acum. Să vedem dacă sunt rămășițe pe fund. Mi se face pielea de găină! zise Sophie, tulburată. Nu-mi place deloc povestea asta. Făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
aminte de Sophie, care strănuta când a intrat, și m-am gândit la febra fânului, la antihistaminice și la cum se iau chestiile astea în general... Ar fi fost atât de simplu să ia cineva câteva pastile și să le piseze în bucătărie cu o lingură. Pe acolo nimeni nu bagă pe nimeni în seamă. Cu excepția cazului în care vreunul dintre ei vorbește cu MM și ceilalți înnebunesc de gelozie, încercând să audă despre ce se vorbește. Pe deasupra, se mai cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sinucis cu același cuțit la Bolzano 65. În Florența, înainte de 1320, un jucător dezamăgit a aruncat un pumnal înspre imaginea Fecioarei, făcând-o să sângereze, si a fost spânzurat în Piazza S. Maria Novella 66. În 1413, un jucător de lângă Pisa care a atacat de două ori imaginea Fecioarei cu un cuțit spunându-i " Nu îți pot face nimic mai rău; dacă aș putea, ți-aș face" a fost condamnat să fie ars de viu într-o cușcă de lemn, dar
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pedepsită gradual de la pedepse pecuniare până la cele corporale, dar legile luau în considerare circumstanțe atenuante, cum ar fi alcoolul și furia 101. Însă nu lipseau pedepsele severe; de obicei ele depind de circumstanțele individuale, ca în cazul bărbatului decapitat la Pisa în 1413 (menționat mai sus). O lege din secolul al XV-lea din Bădia Tedalda, un domeniu feudal sub protecția Florenței, pedepsea blasfematorii împotriva lui Dumnezeu și a Fecioarei cu o amendă de 10 lire în monedă comună, în timp ce blasfematorii
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
trebuie să fi cunoscut bine acest caz. Pedeapsă pentru lovirea și deteriorarea unei imagini a Fecioarei era severă, dar foarte departe de spânzurătoare. Acest decret reflectă neliniștea sporită cu privire la blasfemia sub forma iconoclasmului distrugerea și deteriorarea imaginilor. Două cazuri, în Pisa și Mantua, au implicat evrei care, desi cu permisiunea ecleziastica, au distrus o imagine a Sf. Cristofor și una a Fecioarei cu Pruncul 109. Pedeapsă era uneori miraculoasă, ca atunci cand un bărbat din Gaeta, care a atacat o figură a
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Pazzi, Geri di Poldo, 83 pălăria infamiei (mitra infamiae), 59 Penitențiarul Vigiliei din Avila, 49 Petru, sfanțul, 30, 101 Petrus Comestor, teolog, 54, 66, 151 Pierre de Belleperche, 50 Pietà, pictată de Dolciati, 133 pietate a laicilor, 69 Pietrasanta, 57 Pisa, 45, 57, 60 Pistoia, 61, 67, 68, 75, 87 pitture infamanți, 28 Podestà, 24, 25, 28, 41, 119, 122 populari, 28, 67, 85 Portugalia, 47 Prato, 36, 38, 75 Profeți, pictat de Dolciati, 31 Prusia, 51 Pugliese, Francesco di Filippo
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri simple ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeroase fragmente ceramice, modelate la mână și la roată. Cele făcute la mână aveau o pastă slabă calitativ, fapt ce le conferă un aspect grosier, cu neregularități, în timp ce fragmentele, lucrate la roată, dispun de o pastă mai bună, cu scoică pisată în compoziție, iar roata înceată le-a conturat un aspect calitativ superior. Ceramica la mână, descoperită în primele două cuptoare, le datează în secolele IX-X, în vreme ce fragmentele, realizate la roată, din cadrul celui de-al treilea cuptor, permit o cronologie mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar circa jumătate a fost descoperită în bazin. c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
puțin reprezentat fiind tipul șase. Exemplarele descoperite au fost modelate dintr-o pastă caracteristică categoriilor I-III, nefiind prezente cele din ultima categorie, caolinate. Mai rar este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în val, aplicată singură ori în benzi. Ceramica fină, cenușie, denumită „de lux”, se generalizează și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Mai rar este reprezentată ceramica la mână, prin fragmente de la vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 38. 2. Albești (comuna Delești), județul Vaslui a) Sud-Est de Biserică: la aproximativ 200m sud-est de biserica satului s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roata înceată, cu nisip și cioburi pisate în compoziție, decorate cu incizii, dispuse orizontal și în val, datate în secolele VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nordică a satului: pe stânga Pârâului Pereschivul Mic, în marginea nordică a satului Coroieștii de Jos, la doar 200m de podul ce traversează apa, s-au găsit numeroase fragmente de vase, unele modelate cu mâna, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, specifice secolelor V-VI și VI-VII, dar și lucrate la roată, din pastă nisipoasă, caracteristice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
72. b) Ferma de bovine: pe dreapta Râului Bârlad, la aproximativ 3 km est de sat și la 600m nord de fosta fermă, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VI-VII, modelate la mână, cu cioburi pisate în interiorul pastei și cu decoruri alveolate pe buze, precum și fragmente din pastă nisipoasă, făcute la roata înceată, cu ornamente incizate, specifice culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]