1,034 matches
-
ipoteza că această mănăstire ar fi fost construită de domnitorul Iliaș (1432-1433, 1435-1442), fiul și succesorul domnitorului Alexandru cel Bun. a fost construită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare. Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie cu următorul conținut: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn [al] Țării Moldovenești, am zidit acest hram (casă) în numele Sfântului Prooroc Ilie; și s-a început în anul 6996 (=1488), luna mai 1; și s-a sfârșit în același
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
una dintre cele mai prețioase creații în lemn din Transilvania. Momentul ridicării bisericii de lemn din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu hramul sfinților Arhangheli, au fost durată prin smerenia și cu arginții credincioșilor țărani români, în satul Albac din Munții Apuseni, la anul de la Hristos 1746. Ci
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
și a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se afla în apropierea conacului, care a fost distrus ulterior. Construcția capelei a fost finalizată în anul 1837, după cum se poate citi în pisania scrisă cu litere chirilice aurite în pridvorul bisericii. Vornicul Alexandru Callimachi a murit în august 1837, la moșia sa din Stâncești, și a fost înmormântat în pronaosul capelei. În anul 1900, prințesa Zenaida Callimachi a restaurat capela, pe cheltuiala sa
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
0,70 m. Pereții interiori ai bisericii au fost zugrăviți și pictați în anul 1900 de către un pictor necunoscut. La intrarea în pronaos, într-o nișă aflată deasupra ușii, este zugrăvită în ulei icoana „Sf. Teodor Sicheotul” (hramul bisericii) și pisania în care se menționează restaurării bisericii. Partea de sus a pereților este zugrăvită în ulei cu chenare artistice decorative. Pe bolta naosului sunt pictați cei patru evangheliști (în medalioane) și Cina cea de taină, pe frontalul de deasupra catapetesmei. Catapeteasma
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
hramul Adormirea Maicii Domnului (1813) a fost mai întâi mănăstire sau schit (1700) după care la începutul sec. IX a fost ctitorită din piatră de la cariera din satul Straja cu ziduri groase de aproximativ 1 m. și cu clopotniță centrală. Pisania din pridvorul lăcașului, scrisă în limba română dar cu litere slavone, atestă data construirii în anul 1813. Începând cu anii 1980 și odată cu venirea preotului Avram Petrică, biserica a fost restaurată și tranformată, reabilitându-se acoperișul și fațadele (partea de
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
ca urmare a stării deteriorate a bisericii de lemn și poate și din obligații de familie, paharnicul Iordache Lozonschi, descendent al pârcălabului Gheorghe Izlozeanul, a reconstruit lăcașul de cult din piatră. Anul construirii actualei biserici este anul 1800, după cum atestă pisania amplasată pe fațada sudică a edificiului. Cu acest prilej, s-a adăugat și un al doilea hram, cel al Sfintei Ecaterina, după numele soției ctitorului. De atunci, biserica este cunoscută sub denumirea de Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi. În dreapta intrării în
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
a edificiului. Cu acest prilej, s-a adăugat și un al doilea hram, cel al Sfintei Ecaterina, după numele soției ctitorului. De atunci, biserica este cunoscută sub denumirea de Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi. În dreapta intrării în biserică se află o pisanie în limba română cu caractere slavone, având următorul cuprins: "Cu agiutoriul lui Dumnezău ziditoriul a toate sau făcut această sfântă bisărică unde să prăznuiești hramul marilor mucenici Georgie și Ecaterina de robul său Iordachi Lozănschi pentru sufletul său (ș)i
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
medievală actuală. El este înscris pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava sub codul SV-I-s-B-05444, fiind format din două obiective: În locul bisericii de lemn, Ștefan cel Mare a construit între anii 1500 și 1502 o biserică de zid după cum atestă pisania în limba slavonă, amplasată la intrarea în biserică: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn (gospodar) al Țării Moldovenești, fiul lui Bogdan Voievod, cu Doamna sa Maria, fiica lui Radu Voievod și cu preaiubitul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
casa (hramul) aceasta întru numele înălțării cinstitei și de viață dătătoare cruci; și s-a început în anul 7008 (=1500) și s-a sfârșit în anul 7010 (=1502), iar al domniei sale anul patruzeci și șaselea curgător, luna septembrie 14"". Dedesubtul pisaniei, s-a amplasat o placă din marmură cu traducerea insripției. Biserica a avut de suferit de mai multe ori în decursul timpului, rămânând un timp chiar pustie. A fost restaurată în 1752 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților (1750-1789), dăruindu
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
de arhitectul grec Andrei Karidis și de colegii săi, meșterii greci Atanasie și Gheorghe din provincia Sisanion (Sisanion se află astăzi în municipalitatea Askio din Prefectura Kozani din nordul Greciei). În pridvorul deschis, deasupra ușii de intrare, se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice pe o placă de marmură. Aceasta conține următorul text: ""Acestu sfăntu lacaș a Bărboiului unde să prăznuește soborul Sfinților Apostoli sau prifăcut din temelie acum în anul 1841, cu cheltuiala din veniturile aceștii monastiri
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
aceștii monastiri i cu agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor Sturzăști ctitor aceștii monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul"". Deasupra acestei pisanii, se află o icoană sculptată în marmură a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe care se află o inscripție în limba greacă cu următorul cuprins: ""Această sfîntă Icoană s'a sculptat prin mîna însăș a arhitectului acestei sfinte biserici, Andrei
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
zidul de incintă și casa de ape. În acea vreme, paroh era preotul Constantin Andrei. Biserica a fost resfințită la 27 noiembrie 1988 de către patriarhul Teoctist, înconjurat de un sobor de preoți din Iași. Atunci s-a amplasat o nouă pisanie pe peretele exterior vestic, în stânga jos a intrării, cu următorul conținut: Această biserică ctitorită de vornicul Ursu Bărboi între anii 1613-1615 a fost refăcută în curgerea timpului așa cum se vede de logofătul Dimitrie Sturza între anii 1841-1844. Zguduită de cutremure
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni, apoi moșia a trecut pe rând în proprietatea frațiilor Samoil și Moise Casstiner și a lui Bogdan Ciomac. Pisania de la intrarea în biserică conține următoarea inscripție: De atunci, la această biserică au slujit preoții Ioan Simionescu, Gheorghe Costiniuc, iar de la anul 1911 a venit aici preot Gh. Castiniu, care a reparat biserica în două rânduri în anul 1923 și
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
este nealterată și păstrează ferestre bifore originale, dintre puținele care se mai văd la vechile noastre biserici. Se distinge în mod cu totul deosebit decorul sculptat la intrare și în pridvor, concurând la faima sculpturii în lemn tradiționale din Gorj. Pisania cu semnăturile de meșteri și datarea din 1683-84 constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: .
Biserica de lemn din Slăvuța () [Corola-website/Science/319446_a_320775]
-
în biblioteca mănăstirii, arată că "„într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie și am început a zidi mănăstire“". Interesul domnului "Constantin Brâncoveanu" pentru ridicarea acestui sfânt lăcaș este documentat și în crezul său, așa cum apare el pe pisania care se află deasupra ușii de intrare în biserica mare a mănăstirii: "„Nu voi intra în sălașul case mele, nu voi sui pe așternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei și pleoapelor mele dormitoare și repaus tâmplelor
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Elenă”. După declarațiile preotului biserică a fost construită la 1830 de Boierul Alexandru Filipescu, și l-a avut ca prim preot pe Radu Duhovnicul. După alte date, Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elenă", ar fi fost construită în 1669, conform pisaniei. Biserică a mai fost renovată la 1885 iar în anul 1935 o găsim menționată într-o publicație despre mânăstirile și bisericile din județul Ilfov ca fiind construită din lemn. Despre biserică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” citam „pe locul celei
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
în stil neoclasic semnată de zugravul Ilie Luculescu din Târgoviște, de la 1889, refăcută în 1899. Trăsăturile constructive și decorative indică un efort de modernizare al spațiului de cult, în forme și proporții îndrăznețe, din materiale accesibile și în tehnici tradiționale. Pisaniile, însemnările și pomelnicul surprind atât ctitorii cu faptele lor, cât și modernizarea limbii după adoptarea grafiei latine, din a doua jumătate a secolului 19. Biserica lipsește deocamdată de pe noua listă a monumentelor istorice, însă trăsăturile ei distinctive și valoarea ei
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a fost consemnate într-o pisanie peste intrare: "„Această S[fântă] și Du[m]nezeiască biserică cu hram[ul] Adormiri[i] M[aicii] D[omnului], S[fântul] Nicolae, S[fânta] Para[schiva] prin osâ[r]diea și cheltueala d[umnealui] preot Nicolae [din] Voinești și ajutorul
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta a lăsat o însemnare în evanghelia bisericii: "„Preot N[icolae] duhovnic ce să trage din Voinești făcut preot la 1859 și am scris azi la 1887 enuarie 7 ...”" Pisania peste intrare este încheiată cu mențiunea: "„Repară la 1889 octovre și tot de cei de sus Și e zugrăvită de Ilie zugravu de la Târgoviște.”". Din pisanie reiese că biserica a fost reparată și pictată în acel an, atât în interior
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
din Voinești făcut preot la 1859 și am scris azi la 1887 enuarie 7 ...”" Pisania peste intrare este încheiată cu mențiunea: "„Repară la 1889 octovre și tot de cei de sus Și e zugrăvită de Ilie zugravu de la Târgoviște.”". Din pisanie reiese că biserica a fost reparată și pictată în acel an, atât în interior cât și în exterior. Tot la intrare, pe partea interioară, se păstrează încă o scurtă pisanie, care surprinde o repictare interioară la 1899: "„Acestă biserică sa
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
sus Și e zugrăvită de Ilie zugravu de la Târgoviște.”". Din pisanie reiese că biserica a fost reparată și pictată în acel an, atât în interior cât și în exterior. Tot la intrare, pe partea interioară, se păstrează încă o scurtă pisanie, care surprinde o repictare interioară la 1899: "„Acestă biserică sa jugrăvit din nou prin stăruința preotului Nicolae, duhovnicu, și ajutoru lăcuitorilor inorieși. Anu 1899 avgust 6, zugrav I L Luculescu, T[ârgu]Viștea.”" Ctitorii cei dintâi sunt însemnați la pomelnicul
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
a fost deschisă o ușă suplimentară, de evacuare. În acest șantier a fost demolat peretele transversal de la intrare în tinda veche iar tălpile turnului a fost întărite cu stâlpi, în tindă. Pentru secolul 20 sunt surprinse lucrări de reparație de pisania nouă, scrisă sub cea veche, la intrare: "„Această sf biserică s-a renovat în anul 1986 de preotul Nițescu Aurelian, cu epitrop Mihăescu Ion și consiliul: Stănescu Ion cântăreț, Dinuță N Nicolae, Dinuță Dumitru, Dinuță Ion (Vodă), Amza Benedict, Zamfira
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
fasonați cilindric. Vechiul perete de la intrare a fost demolat pentru lărgirea tindei, în prima parte a secolului 20. Demolarea peretelui de intrare a fost compensată de doi stâlpi puternici care susțin tălpile turnului. Odată cu mutarea intrării a fost mutată și pisania de la 1889, cea care a preluat textul celei inițiale de la 1862. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, s-a păstrat pe locul original, și păstrează două goluri mari, laterale ușii centrale. Peretele iconostasului a fost ridicat și zugrăvit odată cu biserica
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
se dezvolte în vremea domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), care a refăcut curțile și a poruncit construirea unei biserici cu hramul „Sfântul Nicolae”, în preajma curții domnești, înspre est. În zidul bisericii, în dreapta intrării, se află o placă cu următoarea pisanie în limba slavonă: În cronicile moldovenești există divergențe cu privire la anii construirii acestui lăcaș de cult. Grigore Ureche scrie în letopisețul său că biserica ar fi fost clădită de Ștefan după lupta cu turcii de la Cătlăbuga din 16 noiembrie 1485: "Mai
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]