2,058 matches
-
e În lumea aceasta figură de ceară Fiindc-a ieșit de mult în afară Cu acte, bagaje și plin de mister Un domn decupat întreg în eter Pe care zadarnic îl cauți la fisc: Domnul acela de mult e un pisc! Referință Bibliografică: Domnul în togă verzuie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOMNUL ÎN TOGĂ VERZUIE de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356753_a_358082]
-
drum bătătorit spre culmile înalte ale spiritului, acolo unde „floarea de colț” își etalează frumusețea în toată splendoarea ei, aidoma trăirilor inocente și rafinate. Versurile care urmează emană mister, magnetism , cuvintele curgând ca o mătase fină și luminoasă. „să urc / piscurile gândului / și să-nfloresc acolo nestemată - / sihastră floare de colț;/ să cobor / pe-o sprânceană de dor / și să mă nasc adiere pe buza ta,/ petală rătăcitoare / în infinitul întrebărilor;/ să-mi plimb visele / prin codrii sufletului tău, / să-mi
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
întâi a funcționat ca învățător la Dragoslavele, Golești, Valea Mare, Dârmănești, Câineni, Nămăiești, pentru ca în cele din urmă să ajungă la Rucăr, unde a slujit din 1899 și până în 1925. În activitatea din afara școlii, Ion Macedonescu a înființat banca populară "Piscul Mânăstirii", una din cele mai vechi și rentabile din județ, a făcut parte din consiliul de conducere al cooperativei forestiere "Frăția". A fost și primar al comunei între anii 1926-1928. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
rânduri a rămas un "monument" de seriozitate și sârguință didactică, profesorul de matematică model. A desfășurat și munci pe tărâm cultural-obștesc din dragoste și pasiune, dar și în funcții neretribuite (cenzor Ateneul cultural, membru în consiliile de conducere ale băncii "Piscul Mânăstirii" și Cooperativei Frăția) , etc. Spre senectute a servit mulți ani, pentru o retribuție modică, în sectorul financiar (contabilitate și casierie) al fostei întovărășiri agro-zootehnice "Drumul lui Lenin "(!) din Rucăr. Ion Șerboiu (1905 - 1943) S-a născut în comuna Lăicăi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CARE-I MINUNEA? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CARE-I MINUNEA? Caut minunile în plante Sau poate în inima ta. Lumina pe piscurile înalte, Minune este însăși realitatea. Minune este și când tac În fața unei persoane feminine Și nu știu ce să mai fac? Ne mai știind ce e cu mine. Minune când privesc la stele, Visând la aventuri astrale, Văzându-te pe tine printre
CARE-I MINUNEA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355563_a_356892]
-
aproape de țintă. Am mai trăit aidoma “intensitatea” unei dezmăgiri răvășitoare, când eram copilandru și când înălțimile munților care mi-au mângâiat dar și “înțărcuit” orizontul, îmi “întărâtau” credința nevinovată de a “atinge” cerul cu bățul de alun, cățărându-mă pe piscurile lor din apropierea satului, ori de a culege fulgerele nopții ca pe spicele câmpului, risipindu-le apoi la joacă, pe uliță cu ceilalți copii și transfigurându-ne în părtași și vlăstare nevrednice ale miticului Prometeu, la actul măreț al Creației dumnezeiești
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ĂI DIN STELE, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ăi din stele În zarea Rucărului dinspre miazănoapte, muntele Păpușa își domnește piscul de 2380 metri, proptit în coastele munților Găinațul, Boteanu, Cascoe și Dracsinului. Pe cerul unei nopți de vară, dintr-un număr, fără număr, de stele, una se desprinde din țintă și cade prin spatele Păpușii, sclipind o clipă și un
ĂI DIN STELE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355720_a_357049]
-
în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: „Se spune că dreptatea umblă cu capul spart Cînd corabia are un împărat prost de cart...” Sfînt pămînt, stavilă la răscruce de vînturi - De la marea cea mare pînă-n piscuri de vulturi - În calea năvălitorilor, de la sciți și traci Neînfricați - rîzînd în fața morții - și daci, S-alunge potop de urși flămînzi de la răsărit, Stoluri de pajuri bicefale de la asfințit, Secerători fără milă în holde, aleșii Lui Alah - cu semiluna-n
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea bunurilor, pe acest pămînt, Aici a făcut Grădina Raiului Domnul Sfînt, Din sacul spart, de-un pisc din Carpați, nenumărate Bogății curgînd, golindu-i tot sacul din spate, Minunîndu-l pe Sfîntul Petru de întîmplare, Dar, în ochi, Domnul, citindu-i adînca mirare, L-ancredințat că nu e loc de minunare: Avînd doar o proastă pătură conducătoare! Aceasta a
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
veni Rându De-arându Stihiile Prăpădindu Potoape După Potoape Foc și Apă După ape Și-or fi Ca și cum N-au fost Nici unele Fără rost Munții Cu izvoarele Stelele cu Soarele Câmpia cu Veșnicia Marea cu Nemernicia Cerul Singur Cu tăria Piscurile cu Mândria Și de-o fi Să fim În veci Toate-or Sta la Fel de Reci Infinite Și Întregi! ȘI RÂD Și râd dement în lume și nu mă mai opresc mă vor privi popoare pe piscuri de Carpați
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
Cu tăria Piscurile cu Mândria Și de-o fi Să fim În veci Toate-or Sta la Fel de Reci Infinite Și Întregi! ȘI RÂD Și râd dement în lume și nu mă mai opresc mă vor privi popoare pe piscuri de Carpați Și vor trecea prin secoli popoarele la vale încremenite straniu cu ochii sus pe boltă Și își vor face cruce și ca niște statui purtate pe o bandă se vor duce prin timp Cu fața-ncremenită întoarsă lung spre
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
Ghetsimani, izvodind pe creste, focuri, în vremea iernii și a fricii - căutați-mă, oriunde, mai ales, la obârșie: izvoraș strecurându-mă printre albele pietre în iureș, adunând, laolaltă, un suflet de Olt și unul de Mureș maluri de Dunăre și piscuri de Făgăraș - căutați-mă-n Cer, ori în Iad, ca pe oricare, ori, cel mai sigur, de-a dreapta Întâiului - voi fi puțin adormit la rădăcina cireșului, ori a gutâiului, sub sarica strămoșului, lângă turmă de stele și mioare - Referință Bibliografica
ELOGIU OBÂRŞIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356135_a_357464]
-
sacra flacăra a tracilor mi-am încălzit și eu sufletul și carnea ursului și a cerbului am rumenit-o în vatra - la sacra flacăra a lui Zamolxe au vegheat cu Vestalele și, în urmă, alți nesupusi, inca aprind focul în piscul de Piatră - cuvântu-mi de slavă pentru Ei- toți neânfrânți luciferii - se-nalță în vreme, pește neguri, de-odată cu clipă - adamilor-sfinți și părinți-Lumină și eternă căldură iată prinosu-mi, din focu-ntețit, cu rebela, aripa - iar gestu-mplinit în vreo candela ori Lumânare
ELOGIU FLĂCĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356139_a_357468]
-
din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CAPREI Contingent îmi e visul în clipa Când Pan mă încântă la capăt de vară - cu Dionis împărți-voi bogată povară și-n toamnă voi bate, bucuros, cu aripa - apoi, dintr-un pisc, avânt îmi va face spre Capră nemulsă, din cer, Prometeu - și lapte va curge din sufletul meu și lumea-ncălzi-voi cu noua cojoace. Referință Bibliografica: ELOGIU CAPREI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06
ELOGIU CAPREI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356188_a_357517]
-
noaptea, pe-o brazda de moșie, măi ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare - iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg, cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare - dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o floare, acelasi baci frumos, al doinelor nescrise...; demiurg . Referință Bibliografica: ELOGIU DOINELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 301, Anul I, 28 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile
ELOGIU DOINELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356259_a_357588]
-
-nvinge pậrleazul și întunericul de pe cărare - o, știu prea bine și, demult, de teama sacra ce te roade, dar calea se deschide și va afla-n nemărginire luminișul doar cel plecat la drum și va-nfrunta pieptiș suișul și-n pisc, ca orice baci, va aștepta Luceafărul să-i zică bade. Referință Bibliografica: ELOGIU BADELUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELOGIU BADELUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356262_a_357591]
-
aterizare cerul și-a tras storurile de nori în lături, parcă să-mi lumineze mie priveliștea de jos, cu străjerii de piatră ai Rarăului și Ceahlăului - născuți din burta Carpaților Răsăriteni, ca să-i vegheze apoi peste veacuri și veacuri -, cu piscurile veșnic înzăpezite ale Alpilor, în văile cărora zac din vremuri imemoriale limbi uriașe de gheață. Dar câte întrebări nu te bântuie atunci când încerci ceva dincolo de rutină, chiar dacă încercarea ta nouă nu are nici pe departe greutatea unei explorări autentice. Iată
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
te-a purtat către singurătate Cu ciutele își vor căta refugiu Pe-o stâncă rece, în singurătate, Chiar și proscrișii protejați de giulgiu Din flori de colț pentru eternitate Nu-ți licita prea des temeritatea De te-ai pierdut pe piscurile mute Când îți dorești să simți imensitatea Și îți transformi durerea în virtute... Făclie vie, ori piatră de granit Poți înfrunta furtuni și uragane Chiar ai putea privind spre infinit S-asculți o Fugă pentru trei piane Să bată valuri
DOAR STÂNCĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368800_a_370129]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > INSULA DE GHEAȚĂ Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Pe insula de gheață lipsită de suflare, Cu stânci a’ căror piscuri străpung pe-alocuri norii, Înlănțuind tristețea, în sumbra condamnare, Un rătăcit de suflet așteaptă-ntruna zorii. Privirea-ncețoșată scrutează depărtarea, Să vadă o ființă, să simtă-aproape un om, Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, marea Și-n insula de gheață
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
sumbra condamnare, Un rătăcit de suflet așteaptă-ntruna zorii. Privirea-ncețoșată scrutează depărtarea, Să vadă o ființă, să simtă-aproape un om, Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, marea Și-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom. Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă, Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii, Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgă Iar gheața se transformă în râuri mici, zglobii. Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > CARE-I MINUNEA? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului CARE-I MINUNEA? Caut minunile în plante Sau poate în inima ta. Lumina pe piscurile înalte, Minune este însăși realitatea. Minune este și când tac În fața unei persoane feminine Și nu știu ce să mai fac? Ne mai știind ce e cu mine. Minune când privesc la stele, Visând la aventuri astrale, Văzându-te pe tine printre
CARE-I MINUNEA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369055_a_370384]
-
mă sprijinește Și acel ce-mi cată viața În pustiu se rătăcește. Dumnezeu astupă gura Celor care sânt trufași. Cei cu inima curată Își găsesc la El lăcaș Înger bun și sfânt de pază El le e ocrotitorul Puilor pe pisc de munte Să nu lunece piciorul. Referință Bibliografică: PSALMUL 63 / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2033, Anul VI, 25 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PSALMUL 63 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370874_a_372203]
-
in urma, am vedea focile de la Marea Neagră, antilopele din Moldova și Dobrogea, caii și măgarii sălbatici din Bărăgan, elanii, bourii și zimbrii din pădurile Ardealului,Valahiei și Moldovei, stolurile de dropii din jurul Bucureștiului, Timișoarei, Călărașului, Constanței și Brăilei, zăganii de pe piscurile Carpaților.” Iată acum o pagină de proza adevărată: „Morcovii și boabele de fasole, cojile de la castraveții tăiați pe lung, merele muscate și scuipate apoi pe un prosop care cred că a fost cândva alb, toate săltau pe lângă mine și încercau
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea reflexivă, cultul patriei și al patriotismului, asumarea experienței antecesorilor, lirismul de tip clasic, armonios prin muzicalitate și viziune: „Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc./ Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare/ Măcar c-un pas, doar unul, mai sus, țintind spre soare/ Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!// Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care/ Îl tot parcurgem
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
spre soare/ Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!// Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care/ Îl tot parcurgem zilnic, sfidându-i orice risc,/ Până-ntr-o zi o cruce,-un menhir sau obelisc/ Marchează-un pisc, râvnitul, sau ditamai eroare.// De ești, în lumea asta confuz-crepusculară,/ Astronaut notoriu, năier sau alpinist,/ Pe drumul ce te-nalță și care te coboară// Tu nu uita o clipă să fii și bun genist./ Un câmp minat e viața în
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]