5,550 matches
-
grăbi spre birou, lăsând copiii cu bunica sau cu o bonă, n-o să-i vomite nimeni pe fustă, fix înainte să iasă din casă. Dacă n-are, o să-i și vomite și o să-i facă și niște crize sfâșietoare de plâns, presărate cu “Mama, vreau să nu mai pleci niciodată, vreau să stai numai cu mine”. Iar după amiaza, în timp ce noi, cele care nu avem copii, ieșim la un suc cu prietenii, ea are de făcut lecții sau pur și simplu
Păcat că nu te lasă ăștia să intri cu ojă la RMN… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20781_a_22106]
-
cu care le iau fața colegilor de trafic. Taximetristului nemulțumit ar trebui să i se ridice o statuie în fiecare oraș al țării pentru că întruchipează perfect două dintre cele mai populare modalități de pierdere a timpului la români: bombănitul și plânsul de milă. Iar dacă nu sunt bani de statui, măcar niște arteziene. Până când să n-avem și noi un Manneken Pis al nostru? Mai ales că românii nu se plâng de ieri, de azi. Bocitul e o institutie cu tradiție
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
un scurt moment publicitar, cu știrile sportive.” Bun, dar e ceva în neregulă cu această activitate, pe cât de răspândită, pe atât de recreativa? Eu cred că da. Pentru că noi facem abuz de această tristețe ca să disimulam o mânie prost exprimată. Plânsul e firesc atunci cand pierzi ceva sau pe cineva. Suferință te ajută să treci peste pierdere, să te recompui, integrand sinelui tău nouă absența. Francezii numesc acest proces “faire le deuil”, a face doliul. Noi numim asta “a ține doliu” și
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
o pierdere inutilă de energie. În cultura noastră proliferează, însă, aceasta struțo-cămilă: mânia plângăcioasa. O întâlnim la tot pasul în forma ei benigna, bombănitul, și îi simțim efectele la nivel național, unde avem de-a face cu o metastaza a plânsului de milă. Tristețe nu e, pentru că nu are un sfârșit. Mânie nu e, pentru că nu schimbă nimic. Este doar un fel de a ne trece timpul. Dar eu cred că mai e și altceva. E o formă de eludare a
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
fumat cu geamul închis, unul a mâncat șaworma, iar cel mai pitoresc dintre toți și-a tăiat meticulos unghiile la fiecare semafor. În vremea asta, s-au lamentat copios în legătură cu defectele românilor. Asta mi-a întărit convingerea că bombănitul și plânsul de milă sunt mai mult decât o pierdere de vreme: ele funcționează pervers că o apologie a stării de fapt și că un îndemn la complicitate. “Asta e, n-ai cu cine, dom’le, n-ai cu cine...” Ba eu
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
observi pe tine și să încerci să te tratezi de la primele semne. Netratata, boala evoluează rapid și nu ține cont de vârstă, educație său statut social. Indiciul cel mai sigur care precede un atac de bombăneala sau o criză de plâns de milă îl dau întrebările de tipul “De ce nu face cineva ceva?”. Aceasta e forma standard, dar ele pot fi auzite sub nenumărate alte deghizamente: “De ce nu se ocupă cineva de câinii maidanezi?”, “De ce nu li se cere parlamentarilor să
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
am crezut că suntem frați. Că ești și tu tot copilul lui președintele României. Nu mia comvenit deloc, deoarece nu îmi place să mai am și alți frați cu care să înpart averea, când va muri tata. Mam unflat de plâns, dar la un moment dat, în tinp ce mă unflam, miam dat seama că m-iera puțin cunoscut scrisul cu care era scrisă pagina. Mia-m storcoșit creierul până miam amintit. Ghici al cui era scrisul, jurnalule!!!!!! ERA AL MEU
Fesele mele cred că au înbătrânit și se îmmoaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20001_a_21326]
-
și noi puțin mai normale, mai puțin vinovate poate, cum eram pe vremuri; și citim postările voastre despre și cu „retardați”. Nu știu cum sunt alte mame, dar mie îmi vine imediat în ochi fata retardatei mele de acasă. Și mă bufnește plânsul. Pentru că sunteți răi. Răi și ignoranți. Și vă urăsc... deși tare nu aș vrea... doar că așa îmi vine... îmi cer iertare...” De mult vreau să explic de ce nu cred că suntem răi și ignoranți, atunci când folosim cuvinte ca cel
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
mine, Ca și buchete de flori de alese culori. Se înalță privirea în lacrimi spre Tine Și sufletu-mi poartă ai iubirii fiori. Lasă-mi azi umărul drag să îmi țină, Tâmpla prea plină de multe dureri... Mă umple iar plânsul ca o păpădie Ce-s scutură frunzele trist înspre zări. Cu ochii-ndreptați spre zarea albastră Clipesc a durere cu pleoape de har. Versuri în privire-s florile-n glastră. Și-mi cântă vioara pe strune de jar. Mâna îmi
PAŞI DE IUBIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1472916003.html [Corola-blog/BlogPost/375607_a_376936]
-
închipuiri albe. Vinul, cel care împreună cu pâinea s-a clădit în veac, face legământ tăcut sub semnul alb presărat cu sare. Electra și Oreste au ucis, iar pradă cuțitelor au căzut Clitemnestra și Egist. Crima rituală s-a săvârșit și plânsul se oprește în gât, pentru a nu tulbura procesiunea. Ascunsa taină se desface privirii dăruindu-se cu totul celui ce stă în așteptare, în umbră. Toate aceste minuni se întâmplă la doi pași și cel care face ca lumile să
Actorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2038/actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
o icoană Ca o lumină -ntre pereți de lut. DIN CÂND ÎN CÂND Din când în când să-mi spui câte-o poveste Cu feți frumoși, cu zâne și cu zmei, Și să mă porți spre albe creste Lângă tăcerea plânsului de miei. Să mă alinți cu roua dimineții, Când din pocalul primăverii curg Cuvintele ce le-au țesut poeții, Sub umbrele durerii, în amurg. Din când în când să mă săruți pe frunte, Să simt zvâcnirea clipei de apoi Și
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_ieva_1416747896.html [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
atata vreme,de când am plecat! Am plecat că m-a durut,destinul nostru retezat Am vrut să uit de mine însumi,de tine ce mi-ai fost luat! Azi m-am trezit,dar prea târziu,îți sunt doar o străină, Plânsul meu nu te mai cheamă,iubirea mea nu te îndeamnă! M-ai așteptat cât ai putut,nu te condamn iubite drag Am să plâng până ce iarnă mi se v-a arată în prag! Am să plâng cât mi-o fi
CÂND PLÂNG! de ELLEN ADA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ellen_ada_1474193545.html [Corola-blog/BlogPost/373919_a_375248]
-
Că Poetul nu mai este, Plâng cu toți din tată-n fiu, Pentru chipul sau cel Viu, Pentru chipul sau cel drag, Plâng meleag peste meleag, Plânge astăzi tot cuprinsul, Plânge Versul, neînvinsul. Toate-acestea se unesc cu Plânsetul lui Eminescu. Plânsul fratelui mai mare, Preacinstit cu-nfiorare. Cerurile s-au deschis Să primească înc-un Vis, Stea căzând, ce s-a-nălțat Într-un crug înmiresmat. Mă jelesc și nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
preț de sânge Tot ce-n Țară astăzi plânge. De pe fruntea tutelara Și din gură lui amară, Ba din ochiul blând și trist Și din trupul său de crist Strofe izvorăsc în stele Că și lacrimile grele. Stropi din roua plânsului Cad pe fata dansului, Floricica dorului Și-a nemuritorului, Căci Poetul n-a pierit, Dimpotrivă-a nemurit. Nu mai plânge maică-așa, Fiindcă el va învia. Limba mamei care-l doare Aură-i nemuritoare. Stea căzând în ceruri sus, Lângă
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
Emaus, iar teologia și teologhisirea reprezintă drumul spre Emaus străbătut împreună cu Iisus Hristos și cu ucenicii Săi. Revelația este Arătarea de pe țărmul Tiberiadei, iar teologia este aruncarea în apă a Sfântului Apostol Petru și răspunsul lui tremurător și înecat de plâns la întreita întrebare a Mântuitorului: "Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu pe Mine?" (Ioan 21, 1-17). Revelația este o continuă Arătare a luminii dumnezeiești pe drumul Damascului, iar teologia înseamnă căderea solzilor de pe ochi, săvârșirea călătoriilor apostolice și scrierea
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
ploaia după juninca „comunizată”; amintirea păstrează și cele trei garnizoane preferate, din care ofițerul vechi de o jumătate de oră nu obținuse, la repartiție, niciuna, dar, pentru ele, ploaia nu și-a mai șiroit tristețea, doar mama a izbucnit în plâns de groaza depărtării. Repartiția a banalizat repede depărtările, însă dorul a căpătat puteri și sunt, în carte, rânduri, rânduri de dor de „Vili, vili, mă...”, de „vramnița” dintre ocol și grădină sau de cea de la uliță, dor de cosit, dor
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
eu plângeam... voiam să nu mai plâng, dar nu mă puteam abține." "Fugeam de mama ca și cum ar fi fost un dușman... și ea rămânea în urma noastră țipând de durere, cu părul negru răvășit și cearcăne mari în jurul ochilor de atâta plâns și suferință..." “Am încercat chiar să mă sinucid, deși eram doar o adolescentă. Ajunsesem să mă gândesc că viața nu mai are nici un sens." Ligia Seman este scriitoare, autoarea romanelor „Handicapul conștiinței”, „Funiile dragostei” și „Tragedie și triumf”. Reporter: - Doamnă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_ligia_seman_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
pe care ea ni le aducea... și totuși cum fugeam de ea. Fugeam de ea ca și cum ar fi fost un dușman... și ea rămânea în urma noastră țipând de durere, cu părul negru răvășit și cearcăne mari în jurul ochilor de atâta plâns și suferință... Pentru că am fost un copil sensibil, toate aceste trăiri au pus amprente pe sufletul meu în decursul anilor M-am trezit în adolescență neputincioasă de a mă integra în societate. Nu aveam aproape deloc încredere în mine. Adeseori
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_ligia_seman_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
am, Doamne, parte de uitare! Când pietre stau pe loc, ape reci se scurg în mare, când anii trec, tăcerile-mi ascund între cuvinte, când vântul rece suflă, privirea Ta m-alinte! Când lacrima din geană-mi se pierde în plâns tăcut, când răni mă ard, speranța să Te aflu n-am pierdut. Când șoapte negrăite, mi-or îndulci năduful, când plânge cerul în tăcere, să-Ți sorb cuvântul, Când clipa mi Te-arată, Ți-ating chipul în treacăt, și-ngenunchind, inima
TE CHEM, DOAMNE! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1414339974.html [Corola-blog/BlogPost/379634_a_380963]
-
sufletul nostru inconștient, sufletul românesc, cu acest spațiu-matrice, indefinit ondulat, înzestrat cu anume accente, care fac din el cadrul unui anume destin.” (Lucian Blaga) Și atunci, adevărat am știut că depărtarea nu face decât să limpezească apele, că surâsul și plânsul sunt fabricate din același aluat, aceleași sentimente dincolo de fapte: spațiul mioritic prinde viața în definirea celor mai diferite hierofanii, astăzi și mereu, acum și acolo - dealurile din Sydney. ------------------------------------ „She Who Knows” - Ilustrația este realizată de Luminița Șerbăne scu, Ottawa, Canada
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Dealurile_din_sydney.html [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
de ce ar putea să spună acesta cu privire la alegerile din 2009” afirmă însuși prim ministrul Ponta! Știe și pisicul, ce cunoaște o țară întreagă! În timpul ăsta, Parlamentul doarme, Guvernul doarme iar dezinformările curg. În direct, de la microfonul prezidențial. Printre sughițuri de plâns. Parcă am fi la revoluție! Aceeași școală antedecembristă! Ultima oră! Lelea Safta spune că șeful STS-ului a fost păstrat pentru a o scoate pe analfabeta tatei, din nou, europarlamentar. Printre altele. Oricum, se citește disperarea pe fața Demisului național
TABLETA DE WEEKEND (55): ZBOR BN2-YR-BNP de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1391859297.html [Corola-blog/BlogPost/341990_a_343319]
-
mai ales pentru mamă, a fost ca un șoc. Ceva s-a rupt în sufletul lor. Nu-și mai găseau locul și liniștea. Când ea deschidea poarta curții sau ușa căsuței unde trăiau bătrânii și nu-l vedea, o podidea plânsul din senin. Evita să o vadă mama, devenită absentă la tot ce se întâmpla în jurul ei, după dispariția bătrânului. Uneori, când nu mai rezista durerii, o întreba: - Mamă, mi-e dor de tata de mi se sfâșie sufletul. Îl caut
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
iubirii e tânără, e întotdeauna departe de întâia toamnă. Frigul, vine nu cu ultima iarnă ci cu ultima iubire. Nu e simțit decât de cel pe care îl spulberă! Și-atunci, ce căldură căutăm? A iubirii...! Venim din veacuri de plâns, cu pielea creponată și aspră, la doctorița primăvară, doctorița iubirii, cu bluză de mătase albă sub care palpită dorința de viață. Mereu ea se îmbată în simfonismul zahărului lumii, iar lumea îi cere medicamentul iubirii. Trupu-i scăldat în roua plăcerii
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_lacri_aurel_v_zgheran_1363920717.html [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
ne cântă despre munci casnice, carieră și singurătate, doamna Cristina Stamate vrea să stea puțin de vorbă cu noi, publicul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. Vocea îi pare mai răgușită ca de obicei și se stinge pe alocuri într-un plâns discret. Hainele îi sunt negre, dar continuă să strălucească. Cristina Stamate mărturisește că o doare că ne-ntâlnim atât de rar pe-aici, prin sală. Știe și ea că ceva circumstanțe am avea și noi, spectatorii: că suntem stresați și
Astă seară facem glume de tranziție by https://republica.ro/asta-seara-facem-glume-de-tranzitie [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
două capse. Ai mei au vrut să mă înveselească, așa că au luat de la Iași o casetă nouă cu Nae și Vasile. Primul hohot a durut, al doilea mi-a prins pieptul în chingi, de la al treilea încolo am dat în plâns. De pe scaunele din față, ai mei se bucurau că Nae și Vasile încă mă fac să râd cu lacrimi, chiar și după o operație. Îi zic asta lui Vasile Muraru, când traversăm împreună, în mod regulamentar, Calea Victoriei. El o să cineze
Astă seară facem glume de tranziție by https://republica.ro/asta-seara-facem-glume-de-tranzitie [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]