1,260 matches
-
sau este Ionel? l-a întrebat mamaie emoționată. -Nu sunt, fa, ăia cu partidul! Cred că este Ionel, i-a răspuns tataie cu o voce ceva mai liniștită. -Eu nu plec! am țipat cu disperare și m-am ascuns sub plapumă. Nu vreau la București să mă certe proprietăreasa în fiecare zi și să mă facă țărancă, pentru că nu-i spun sărut-mâna de câte ori o văd! Eu nu plec! urlam. -Taci, tataie, taci, nepoata lui tataie, că ne aud! Și dacă nu
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
spus: -Dacă vrei să vii cu noi, dormi în mașină până mâine seară, când ne întoarcem la București. -Cum să plece fata noaptea?! au sărit deodată mamaia și tataie. Numai atât voiam să aud. Pe nesimțite m-am strecurat sub plapumă, mi-am tras-o peste cap, să nu mai aud nimic și în mai puțin de câteva minute, “dormeam buștean”, cum îi plăcea lui tataie să spună, când se culca oboist. Dacă seara am adormit mulțumită, a doua zi mă
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe oceanul de tăcere Se varsă ca o cascadă, Fără dig sau bariere, Fără zgomotul din stradă, Mantie neagră și lungă, Otrăvind meticuloasă, Încercând să mă ajungă Ca o plapumă hidoasă. Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte
ZBUCIUM de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357248_a_358577]
-
mirific Acolo te voi întâlni, te voi lua în brațe. A trecut un secol, mi-ai spus, Mai mult decât trecerea prin Sinai. Trebuie doar să mergem înainte, Nici un simț nu e mort, frumusețea, spaima, totuna. Dă-mi mâna. Sub plapuma liniștii, șarpele gândului nerușinat se strecoară și caută. Nu are mâini, dar apucă, nici picioare s-alerge. Ochii viciului străpung întunericul ca două flăcări albastre. Îți aprind umerii, brațele, sânii, caută centrul plăcerii. Părintele somnului veghează, echilibrul de mult s-
CIUDATA DRAGOSTE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357336_a_358665]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > CÂND OBOSESC Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când obosesc când obosesc iau soarele drept umbrela mă întind plapuma peste ierburi și atunci simt apele cum curg, simt cum din trupul meu ies copacii simt păsările cum mi se ascund printre ramuri încolțesc, cresc ,îmbobocesc odată cu florile planetei apoi respir ziua de luni ziua de marți ziua de miercuri
CÂND OBOSESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357374_a_358703]
-
Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011. Pe oceanul de tăcere Se varsă ca o cascadă, Fără dig sau bariere, Fără zgomotul din stradă, Mantie neagră și lungă, Otrăvind meticuloasă, Încercând să mă ajungă Ca o plapumă hidoasă. Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
răutate, Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. Citește mai mult Pe oceanul de tăcereSe varsă ca o cascadă,Fără dig sau bariere,Fără zgomotul din stradă,Mantie neagră și lungă,Otrăvind meticuloasă,Încercând să mă ajungăCa o plapumă hidoasă.Mii de vrejuri, spre călcâieCresc, spărând să mă doboare,În urmă să mai rămâieDoar flacări ucigătoare.Scântei crude vin din spate,Pârjolind puful plăpândAl viselor înghețate,De durere, spumegând,Mă inundă-n suflet gerul,Clipe crunte mă străpungDar, voi
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
munte pân’ la marea-albastră, Pe zarea noastră plină de lumină Va înflori, precum o floare-n glastră, Un trunchi vânjos și demn de rădăcină. BALET Se cerne din cerul cel negru, de smoală, Ninsoare bogată și albă ca untul; O plapumă albă-nvelește pământul Și curge întruna zăpada domoală. Pornește acuma să sufle și vântul, Vin îmbujorați copiii de la școală; Bunica își ține nepoțelu-n poală Și îi spune basmul și-i veghează gândul. Prin hornuri casele mai fumegă încet, În ochi
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
toate părțile. Climatologii constată alarmați că zăpezile veșnice de la poli se topesc cu o viteză neașteptat de mare, mult superioară celei preconizate până acum. Oamenii de știină susțin de comun acord că ne-am întins mai mult decât ne era plapuma și că, în stadiul de față, consumăm mai mult decât producem. Suntem un fel de planetofagi și în curând ne vom „mânca” pâmântul de sub picioare. Fizicienii afirmă că Polii planetei sunt pe cale să se inverseze, Nordul devenind Sud și viceversa
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
care i-a dăruit doi nepoței, o fetiță și un băiețel, alături de care aceasta se simte fericită și împlinită. Octavian CURPAȘ: Vă plăcea să citiți în copilărie? Rodica Elena LUPU: Da, foarte mult. Citeam până târziu seara, cu lanterna sub plapumă. Mama mă certa, să nu mă culc târziu, pentru că dimineața trebuia să merg la școală și atunci am gasit soluția: lanterna. Octavian CURPAȘ: Care a fost cartea dumneavoastră preferată? Rodica Elena LUPU: Au fost mai multe. Nu pot să nu
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
strănutat tare și am pronunțat pe nas: - Ei, fire-ar să fie, se pare că am răcit... Bărbatul cel gras care ocupa un loc lângă fereastră a constatat firesc: - A început sezonul. Cum ajungi acasă, dragă domnule, bagă-te sub plapumă, ia vreo doua aspirine și bea mult ceai verde, chinezesc... - De ce verde și de ce chinezesc? Femeia care vorbise știa ceva pentru că era foarte categorică: - Nimic nu-i mai eficient decât ceaiul de flori de tei. Ajută și la tuse, e
SCHIŢE UMORISTICE (33) – LEACURI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357752_a_359081]
-
împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Cum tușa Floarea era ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapumă unde dormea Răducanu și pe aci ți-e drumul, au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și s-a dus la el în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
împreună cu gazdele și s-a dus la el în cameră să se culce. Cum lumina de la lampa cu petrol așezată pe perete nu era suficientă pentru a distinge modificările survenite între timp așternutului de pe pat, se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit cu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit cu putineiul în pat sub plapumă, bufnindu-i râsul după ce au părăsit camera tânărului preceptor. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar cam bănuia cine putea fi autoarea. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > VIAȚA ÎN ROȘU ȘI ALB Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Te-ai ascuns în plapuma nepăsării generale, dar gerul a fost cumplit. Cel mai mult a durut imaginea focului de pe rețină gândului înghețat. În suflet îți clocoteau culorile șemineului la care se încălzea omenirea. Când s-a desprimăvărat, ne-ai pictat sufletele în culorile iernii
VIATA IN ROSU SI ALB de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358831_a_360160]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > CÂND OBOSESC Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când obosesc iau soarele drept umbrela mă întind plapuma peste ierburi și atunci simt apele cum curg, simt cum din trupul meu ies copacii simt păsările cum mi se ascund printre ramuri încolțesc, cresc ,îmbobocesc o dată cu florile planetei apoi respir ziua de luni ziua de marți ziua de miercuri
CÂND OBOSESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359318_a_360647]
-
Acasa > Cultural > Traditii > DE FLORII, MAI CURAȚI, MAI LUMINOȘI ȘI MAI BUNI... Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 117 din 27 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Până mai ieri sub plăpumi de zăpadă, natura amorțită-și aștepta trezirea, la fel ca noi, de altfel; secătuiți de iarnă și de frig, poate bolnavi, de răutate ori de trufie stăpâniți sau pur și simplu împovărați de gânduri și probleme, iată-ne-acum - la mijloc de
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
Sfaturi pentru un comportament financiar sănătos Pe de altă parte, pentru a da dovadă de un comportament financiar sănătos o familie va ține cont de veniturile pe care le are și nu se va întinde „mai mult decât îi e plapuma” atunci când vine vorba de cheltuieli, este de părere Marius Clonaru, economist care a practicat meseria în Marea Britanie și Statele Unite. „În primul și în primul rând să o ia băbește, așa cum au luat-o părinții și bunicii: cât intră și cât
Cum influențează „copilul din noi” bugetul familiei () [Corola-blog/BlogPost/338676_a_340005]
-
inventăm nimic, nu trebuie să găsim 100 de universitari și academicieni să vină în frunte cu Roubini și Soros să te învețe să faci ce? Niște chestii elementare. Nu cheltui mai mult decât ai, nu te întinde mai mult decât plapuma”, vede Marius Clonaru. Calculele trebuie făcute atent. Există cazuri în care unele persoane care s-au îndatorat la bănci luând credite imobiliare nu mai pot să-și facă aceleași socoteli astăzi. „Mă uit la majoritatea care și-au luat credite
Cum influențează „copilul din noi” bugetul familiei () [Corola-blog/BlogPost/338676_a_340005]
-
bătaie usturătoare.. Uneori a lăsat cicatrici, care s-au vindecat arar. N-aveam nici douăzeci de ani când mi-a fost răpit tata, iar eu o ascultam pe Dalida în recital. Apoi ,o noapte-ntreagă l-am mângâiat și ,sub plapumă, cald rămăsese. În patul de spital, mama , parcă pe mine m-aștepta ca să plece în neființă. Și eu am plâns, și-am mulțumit pentru giuvaerul primit în dar, din care patru decenii am sorbit și am strâns amintiri consolatoare. În
DE MULTE ORI A BĂTUT MOARTEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340375_a_341704]
-
sting becul. Întrerupătorul era ascuns după raftul de cărți, taman în celălalt colț al camerei. Pentru mine, stingerea becului era un ritual de infern: închideam ochii, apăsam tremurând întrerupătorul, mă întorceam pe bâjbâite în pat și mă acopeream complet cu plapuma până nu mai puteam să respir. Abia atunci îmi făceam loc prin așternuturi, doar cât să îmi descopăr fața. Ca să evit senzația de sufocare, m-am obișnuit să dorm în diagonală, cu fața dincolo de dunga patului. În seara aceea, de cum
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
clasa a IX-a am început să mă pregătesc pentru olimpiadă încă din septembrie. Camera mea era împânzită de cărți de critică literară, de foi A4 pe care îmi scriam ideile și de romane pe care le citeam noaptea, sub plapumă, cu lanterna. În acel an m-am întors cu premiul dorit. De atunci am o slăbiciune pentru orașul Botoșani, iar ziua când, înghesuindu-mă la avizier alături de sute de olimpici emoționați, mi-am văzut numele printre primele, mi-a rămas
Pilda concurentului care s-a născut cu sexul greșit sau dictatura corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/338848_a_340177]
-
pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru familie și toți finii. Apoi femeia n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru familie și toți finii. Apoi femeia n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru familie și toți finii. Apoi femeia n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre Daea, a găsit
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]