667 matches
-
SPLENDOAREA ANOTIMPURILOR Prof. înv. Primar Elena FLOREA Școala cu clasele I-VIII Nr. 130 “Luceafărul” București CLASA a III- a B DISCIPLINE - Limba și literatura română - Științe ale naturiiEducație plastică - Educație muzicală - Educație tehnologică SUBIECTUL - Șezătoare literar -artistică - “Fantezii de toamnă” TIPUL - Integrată OBIECTIVE generale și specifice: - dezvoltarea limbajului literar; - consolidarea deprinderii de interpretare expresivă, clară, cu intonație adecvată a unor teste literare în versuri;aprofundarea cunoștințelor referitoare la anotimpul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
parte integrantă a noului limbaj modern: (1) integrarea automată a modelelor anterioare și reinterpretate printr-o nouă estetică și (2) Împrumutul dispozitivelor considerate inovatoare, atât din punct de vedere al factorilor de modernizare, cât și din punct de vedere al plasticii. Modele anterioare - integrare automată Din această categorie fac parte: balconul, loggia, bovindoul, veranda. De subliniat este că adesea aceste elemente capătă, pe lângă rolul funcțional și rolul de ornament volumetric (Criticos 2009: 210). Critica modelului: „Arhitectura celor mai multe locuințe de acest gen
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
urban devine un element valorizat În spațiul locuinței. (Eleb / Debarre 1995: 253) În arhitectura modernă interbelică bucureșteană, acest element este transpus În liniile și unghiurile drepte carcateristice limbajului modern, un fel de revenire la ―bay-window. Are un rol esențial În plastica oricărei compoziții de fațadă modernă, acest element fiind mijlocul cel mai răspândit folosit de către arhitecți. Însă o diferență esențială față de Încercările precedente este că Întotdeauna acest element, are o funcțiune clară, „umflarea utilului peste măsurautilă nu poate da o formă
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
mijlocul cel mai răspândit folosit de către arhitecți. Însă o diferență esențială față de Încercările precedente este că Întotdeauna acest element, are o funcțiune clară, „umflarea utilului peste măsurautilă nu poate da o formă― (Cantacuzino / Doicescu: 1939), nefiind doar un element de plastică a fațadei. Veranda Reprezintă o galerie care se sprijină pe o structură ușoară și care este delimitată de planuri vitrate. Esteimportată tot din spațiul anglosaxon (din coloniile indiene - ―Werandah). Apare În mod frecvent lalocuințele de lux, dar joacă același rol
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
aluminii În toate spațiile interioare ale volumului. Se naște În acest fel un alt tip de fațadă: dinamică orizontal, ce urmărește linia generală a străzii. Acesta este poate cel mai important din punct de vedere cantitativ dintre elementele moderniste de plastică a fațadei, importate În arhitectura românească, creând o imagine unitară a noilor bulevarde. Aceste terase când sunt Înverzite, devin un element de decor: plantele contribuie la ornamentarea naturală a construcției. (Eleb / Debarre 1995: 254) Acoperișul-terasă Folosit pe scară restrânsă În
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
1992, p. 313. 539 Ibidem, p. 313. 540 În alt articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă izvorul tot în prezența fantastică, ca și "gestul și plastica și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o sintactică lineară, supusă regulilor, imaginea posedă o topografie deschisă și spațiată" (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005: 277) ce nu permite operațiuni generice, dintre care juxtapunerea și includerea. Limbajul are o morfologie "construită pe dubla articulare", imaginea "posedă o plastică, cu componentele ei cromatice și geometrice" (idem), posedă unități figurative pluriforme și greu de clasat". Numeroși cercetători vorbesc despre interdependența și coerența codurilor. Codul există deopotrivă în mesajul vizual și în mesajul lingvistic. Există la nivelul "codurilor vizuale, figuri-semne care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de l'infini. A ce moment-là je ne fais plus qu'un avec le tableau ", Conversations avec Cézanne, édition de Michael Doran, Macula, 2011. 3 Oscar Han, Dalti si pensule, Editura Minerva, Bucuresti, 1970, p. 7. 4 Eugen Schileru, " Cronica plastica : Adam Baltatu ", Informatia Bucurestiului, 16 noiembrie 1967. 5 Nicolae Tonitza, " Expozitia Baltatu, Baesu, Onofrei ", Izbânda, 8 octombrie 1919. 6 Nicolae Tonitza prezintă expoziția "Bălțatu Popp" în ziarul Avântul, 4 noiembrie 1920. Artistul cronicar apreciază calitățile lui Bălțatu, "setea de culoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
alte calități și așa am început să scriu despre muzică. Pentru că nu puteam să fac gazetărie și să nu scriu, dar nici să nu fac compromisuri, am început să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi s-a dat și rubrica despre plastică, cu toate că nu mă pricepeam. Anumiți muzicologi mă întreabă uneori de ce nu mă înscriu în Uniunea Muzicologilor din România, dar aș vrea să se știe nu sunt un muzicolog, ci am fost doar amator, a fost o perioadă de trecere. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la fabrica de negru de fum, de la Copșa Mică...! Așa o să apară, probabil, noul postmodernism cu negru de fum sau ceea ce se va numi în istoria mișcărilor spiritual-literare din Europa "neoromantismul de la Copșa Mică". Curentul va avea reverberații și în plastică, în muzică, în teatru. Cum va arăta în teatru acest nou romantism, de exemplu? Fantomele nu vor mai flutura mâneci albe la cămășoaie, ci mâneci negre. Iar bu-hu-hu-ul lor va fi mai astmatic. Vom continua dialogul nostru și cu altă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
interioare, și acelea tardive -, În loc de gândul, serios și precis, al unei ca riere sau meșteșug, splendidele inutilități și eleganțele de prisos ale vieții, așa-numitele „arte liberale“, caznele fără profit ale spiritului omenesc, Încântările verbului și prozei, ale muzicii și plasticii. Lucruri care, spune Platon, corup și moleșesc carac terul, deschizând calea tutu ror poftelor și voluptăților. Pentru asta pornisem de la tata de acasă cu o singură zestre În traista sufletului meu: zelul naiv și entuziasmul in tempestiv al părintelui meu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Încă din ado lescență, la fântânile redistilate ale lui Poe, Baudelaire și Rollinat. și nici că am mai Întâlnit după aceea asemenea exemplare din prea bogata floră feminină, fru musețea femeilor ascultând, cu vremea, de gustul impus prin literatură, plastică, sport și moda masculină, care celebrau acum rotunjimea sânilor, a pulpelor și a coapselor, pline de făgăduieli Încurajatoare și mai pe pofta maturității noastre și chiar până mai dincolo de ea. Cu evoluția, așadar, a acestor specii curioase și greu de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eu, și am reușit în felul acesta să-l fac să mă însoțească până aproape de Portugalia, unde am dispărut de parcă m-ar fi înghițit pământul. Bineîn țeles că am sosit cu o mică întârziere. Am stat de vorbă puțin despre plastică, dar apoi, nenorocire, ne-am afundat în poezia germană, până aproape să picăm de somn... Dimineață afară ploua fără încetare. La un moment dat, El a fost nevoit să plece, iar eu am rămas așteptând să înceteze ploaia. Aș fi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
într-o magnifică limbă franceză, clară și tăioasă în precizia definițiilor ca un diamant al Coroanei. În schimb, nici un cuvânt despre Dumnezeu, despre Creator, singurul Stăpân fără de stăpân, cum îl definește Fericitul Augustin o formulă atât de bine aleasă, de plastică și de îndrăzneață, la fel de uimitoare de fiecare dată când este folosită. Putem vorbi oare de om, spațiu și timp fără a lua în calcul pe Cel care le-a creat? Iată ce-mi spuneam eu cu sărmana mea minte în timp ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
distonează cu compozițiile moderne, originale, care transmit sentimentul de înălțare spirituală cu efect al eliberării de tensiunile unui context stresant. Imaginea de ansamblu, bogăția de idei, sinceritatea și originalitatea limbajului indică o evoluție promițătoare a lui Costel Iftinchi în peisajul plasticii ieșene, făcând ca expoziția sa de debut să merite a fi vizionată. (Costel Iftinchi - un debut promițător, Gheorghe Bălăceanu, Președintele Asociației Artiștilor Plastici Iași, Independentul, 12 august 1998, pag. 2) Era un articol la care nu mă așteptasem, care mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
deși are de învățat, își face timp să viziteze saloanele Muzeului Louvre, se interesează de expozițiile din țară, isi înrămează tablourile și trimite lucrări la Salonul Oficial de primăvară de la București. Diversitatea lumii pariziene, strâmtorările financiare, tumultul vieții, impresiile despre plastică din atelierele artiștilor bizari și rebeli, exersarea unor metode noi, toate acestea și încă altele, pe care cei în domeniu le pot observa și comenta judicios, au contribuit la aprofundări și la acumulări temeinice în viziune, stil și tehnică plastică
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
printre confrați” (Theodor Codreanu, 1997). Dar cine cunoaște urbea Hușilor așezată că într-un căuș de palmă unde tumultul molcom al orașului se pierde sub valurile dealurilor, va înțelege altfel eternizarea peisajelor în „clipă” furată din caruselul timpului. Regăsesc în plastică peisagista o frescă atemporala a mișcării naturii în „veșnică trecere”, cum ar spune poetul. „Orașul dintre vii” a rămas pentru Viorel Huși, tărâmul paradiziac al copilăriei, de aceea a simțit o tainica chemare spre „acasă”. Aici a fost fericit, ocrotit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Piatra Neamț, 1995, p. 86. ARTICOLE: -Scorțescu, Gheorghe, Conf.dr.Agache Ion (1923- 2002), Iași 2002, 3 p. mss (în arhiva autorului). AGAFIȚEI, COSTACHE (1909-2002) PICTOR Distins om de cultură, pictorul Costache Agafiței s-a impus ca un nume de referință în plastica națională. S-a născut la 24 iulie 1909, la Iași. Între anii 1927-1932 a frecventat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași, fiind student al pictorului Octav Băncilă, cu a cărui artă își va descoperi certe afinități. Artistul ieșean debuta
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
studii teritoriale, sistematizarea municipiului Suceava, la proiectarea unor obiective socioculturale de primă importanță, care îi vor oferi prilejul de a-și expune direct concepțiile despre spațiul arhitectural, legăturile sale cu tradiția românească în arhitectură, căutările și pozițiile în materie de plastică arhitecturală derivate din aceste concepții. Casa de cultură și Casa de Oaspeți din Suceava, Palatul Administrativ din Botoșani, sunt doar câteva din realizările de marcă din această extrem de fertilă perioadă a vieții sale profesionale. În anul 1970 primește onoranta dar
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de pictură, sculptură grafică de la Palatul Culturii din Iași; 1972- Expoziția de pictură, sculptură grafică de la Sala Victoria a Galeriilor Cupola Iași și la Salonul 1972 - pictură, sculptură, grafică a Filialei Iași a U.A.P; 1974-1975„Țăranul român în plastica românească” de la Muzeul de artă Iași; 1975"Artiști plastici dorohoieni" de la Dorohoi; 1979Expoziție de artă plastică organizată la Sala Victoria și Galeriile de artă Cupola din Iași și la Salonul ’72 - pictură, sculptură, grafică; 1995 - „Artiști ieșeni contemporani” de la Teatrul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
poate chiar l-a citit fără să-i dea importanță care pus acum sub lupă oferă cheia evenimentelor din stradă. Cealaltă lentilă prin care monstruosul se insinuează în lumea domestică a burghezului tabietard ține de regimul figurat al limbajului, de plastica deformatoare a unei reto- rici de uz gazetăresc. „Reacțiunea” este monstrul ieșit din obscuritate, care asemeni unui animal de pradă „stă la pândă ascuțindu-și ghearele”. Registrul monstruosului se află aici într-o relație simbiotică cu grotescul figurilor terifiante pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
altele de către autoritățile Germaniei reunite-cunoscuta Frauenkirche. Și la Dresda fusesem de mai multe ori-fie pentru expoziții, fie pentru recitalurile Silviei Marcovici, fie pentru problemele studenților români de la Technische Hochschule.( apropo de expoziții, am deschis o expoziție la Dresda, de "Artă plastica românească" în preajma Zilei Naționale de atunci-23 August-și spre surprinderea mea în vitrina unei cofetării din centru orașului am văzut un tort de forma hărții României , colorat în roșu, galben și albastru. Am intrat în cofetărie și am fost servit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Saule): Le phalène doré dans sa course léjère Traverse les près embaumés ceea ce constituie o descriere absolut exactă a zborului crepuscular al masculului geometrid cunoscut În Anglia sub numele de fluturele de noapte Orange; apoi mai este expresia fascinant de plastică a lui Fargue (În Les Quatres Journées) care se referă la o grădină, care, la căderea nopții, se glace de bleu comme l’aile du grand Sylvain (fluturele Poplar Admirable). Și printre puținele imagini cu adevărat lepidopterologice din poezia engleză
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o optică plasticizantă (de unde extraordinarul său dar portretistic), Călinescu se orienta către ontologic (raționalul, discursivul, în problematica ființei). I. Negoițescu, având o natură precumpănitor romantică, e atras de inefabil, de obscur, de infinitudine, cu o predispoziție mai mult muzicală decât plastică, și ne îndreaptă spre ontic, care e non discursiv, neformulabil, ci doar sugerabil intuitiv. De aceea a mers la intuirea și denumirea „plutonicului” în postume. Evident, privind din afară, cu mijloacele cercetării critice și filozofice, G. Călinescu putea determina rațional
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]