781 matches
-
cine ne caută În viața pe care o trăim vede doar umbra pe care noi o proiectăm. Dar noi nu suntem așa. Pe aleile din Gianicolo, prundișul scârțâia sub pașii lor. Un văl umed făcea să lucească mașinile parcate sub platani. Parbrizul Peugeotului lui Sasha era stropit de apă - ca de ploaie. Dar norii rătăceau și nu reușeau să se adune. Din când În când Învăluiau fața lunii, descoperind-o apoi Încet - diafană, ca o monedă. Emma Îi arătă luminile roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că ne ajunge. Și cam asta e, banii se termină. Așa că nu ne mai oprim să bem bere În centru, ci ne Întoarcem În cartier. În mirosul de improvizații culinare (pe bază de ceapă prăjită), la masa de ciment de sub platani, de unde au fost goniți minorii, ca să ni se facă loc. Se adună gașca, fiecare cu ce poate, apar și niște sticle de bere, petrecerea devine din ce În ce mai zgomotoasă, pe măsură ce se lasă Înserarea. Au loc dezbateri, temele pot fi politice, se pare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
așa cum demonstrează următorul exemplu inventat de Gerard Genethe (1978, p. 238) sub forma unei știri dispuse într-o ordine poetică a versurilor: Ieri, pe șoseaua națională șapte, Un automobil Mergând cu o sută la oră s-a năpustit Într-un platan Cei patru ocupanți ai săi au fost Uciși. Întrebarea care se ridică în acest punct este dacă aceeași opoziție funcționează doar în raport cu poezia. Altcumva, riscăm să ajungem la naiva concluzie că jurnalismul este o altă ipostază a prozei. Structuraliștii au
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dorită. Umbra și harta Maupassant (sau mai precis și exact naratorul din Horla) descrie cu lirism (e drept un lirism în mod foarte subtil neliniștitor) locul său de ședere unde își are rădăcinile, această casă unde a crescut "cu uriașul platan care o acoperă, adăpostește și umbrește în întregime": Îmi place acest ținut și îmi place să trăiesc aici pentru că aici sunt rădăcinile mele, aceste rădăcini adânci și delicate care îl leagă pe un om de pământul unde s-au născut
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestui "ținut pierdut", în acest peisaj de deșert, de dezolare, luminat de o "lumină murdară", Daru este acasă la el: "Se născuse aici. Peste tot în altă parte se simțea exilat". El este "domn" în casa lui. Umbra gigantică a platanului la Maupassant și harta Franței cu cele patru fluvii ale ei, agățată pe tabla din sala de clasă goală și înghețată la Camus, constituie amândouă, plasate chiar la începutul narațiunii, imagini proleptice. Ele aduc o tușă decalată, una prin dominarea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Orfeu, deopotrivă profet al lui Apolo și al lui Dionis, semne de recunoaștere pe care Adrian, în lunga sa călătorie prin infern le primește ("Mi se fac semne"), dar, amnezic fiind, nu le poate decripta. Al doilea este la Platani unde în 1930, debutează cu În curte la Dionis, loc care stă sub semnul renunțării la solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu le poate decripta. Al doilea este la Platani unde în 1930, debutează cu În curte la Dionis, loc care stă sub semnul renunțării la solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima vreme, când Leana cântă la alte cârciumi modeste ca Albatros, Trei ochi sub plapumă, Dorul Ancuții, Dor mărunt, Scrânciob, "felul ei de a fi și de a cânta" s-a schimbat: repertoriul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
împăcată", încât sunt sigur că majoritatea publicului nici nu o remarcă..."589. Hrisanti crede că între aceste două momente întâlnirea cu Adrian s-a produs, ceea ce explică schimbarea Leanei. Epifaniile și ocultările (frecvența expresiei "se dă la fund") Leanei de la Platani sunt observate de Hrisanti: "Aici, la "Platani", am observat asta mai demult, revine întâia oară după treizeci de minute, iar a doua oară, după vreo cincisprezece"590. Lăcrămioara Berechet remarca omonimia instituită între numele proprii ale străzilor (Popa Soare), cârciumelor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nici nu o remarcă..."589. Hrisanti crede că între aceste două momente întâlnirea cu Adrian s-a produs, ceea ce explică schimbarea Leanei. Epifaniile și ocultările (frecvența expresiei "se dă la fund") Leanei de la Platani sunt observate de Hrisanti: "Aici, la "Platani", am observat asta mai demult, revine întâia oară după treizeci de minute, iar a doua oară, după vreo cincisprezece"590. Lăcrămioara Berechet remarca omonimia instituită între numele proprii ale străzilor (Popa Soare), cârciumelor (Floarea-Soarelui, Trei ochi sub plapumă, La Platani
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Platani", am observat asta mai demult, revine întâia oară după treizeci de minute, iar a doua oară, după vreo cincisprezece"590. Lăcrămioara Berechet remarca omonimia instituită între numele proprii ale străzilor (Popa Soare), cârciumelor (Floarea-Soarelui, Trei ochi sub plapumă, La Platani) din geografia mitică bucureșteană și simbolistica pe care acestea o desemnează, omonimie care devine "o modalitate de ocultare a sacrului și de ambiguizare a discursului narativ"; aceste nume proprii "epifanizează misterul prin sugestia directă a simbolului"591. Numele cântecului, În
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dă titlul nuvelei, cu valoare emblematică și funcție reprezentativă, este un "element de continuitate textuală lineară" (fiind interpretat de Leana înainte de dispariție, după revenire și în timp ce-l caută pe Adrian)592. În curte la Dionis, cântat pentru prima oară la Platani, sub semnul umbrei, departe de solaritatea grădinii de vară de pe Popa Soare, are un mesaj orfic care devine limpede în finalul narațiunii: schimbarea omului, ieșirea sa din labirint sunt posibile prin verb și poezie (în Istoria religiilor se arată cum
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
n - o atinge decât în al zecelea an al existenței sale. L a această vârstă cade în pahar în valuri grele, ca untdelemnul , cu nua nțe ruginii.” Sau cum scrie Eminescu: „Nimic mai dulce decât toamna La umbra verde de platan Să bei într-un condur de doamnă Un vin de patruzeci de ani.” Dar scriind despre Cotnari, poeții nu au în vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dar nu mai mult de sfertul academic! Pufniră într-un râs spumos, potrivit ocaziei, și ieșiră afară din hotel în forfota citadină matinală, la doi pași de podul St. Michel; sporovăind, traversară agale Sena și intrară în umbra plăcută a platanilor de pe Boulevard du Palais, în drum spre faimosul muzeu de artă contemporană. − Ia zi, ce-i povestea asta cu Minotaurul? ținu Trees să afle. Vreun proiect de cercetare pentru la școală? Ai pomenit tu ceva la telefon, parcă, dar n-
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
braț pe după mijlocul subțire al prietenei sale atrase de chemarea monstrului mitologic și enigmele existențiale. Întocmiră pe dată breviarul evenimentelor personale notabile din ultimii ani, dar frumusețea momentului, grandoarea istorică a locurilor, jocul impresionist al razelor de soare printre frunzele platanilor, aerul sclivisit al trecătorilor, toate concurară la rezerva impusă adevărurilor mai sordide, ce-și cerșeau și ele o cale de venire în cuvânt. Sufletul își amenajează vitrinele în funcție de sezoanele așteptării, mereu deficitare în reîntoarceri, iar venerabilul luminariu al Europei nu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
arbori trunchiul să fie rectiliniu și să realizeze înălțimi de minim 2,5 m; în zonele în care insolația este puternică să se folosească specii cu coroană deasă, ș.a. De-a lungul șoselelor sunt indicate următoarele specii: stejarii, castanul porcesc, platanii, carpenul, nucul, scorușul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ș.a. Coniferele se pretează mai puțin la această utilizare deoarece sempervirescența le imprimă deseori o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol deosebit în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ș.a.). Talia plantelor lemnoase ornamentale se utilizează diferențiat, în raport cu scara ansamblului și proporția față de alte elemente ale compoziției (vezi tab. 4). Astfel, în amenajările vaste este necesară introducerea arborilor mari, care potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lemnoase ci și epoca și durata înfloririi în vederea asocierii armonioase a speciilor cu înflorire simultană sau pentru eșalonarea în timp a decorului realizat de înflorire. SCOARȚA La unii arbori scoarța contribuie, de asemenea, la sporirea valorii ornamentale a amenajării. Mestecenii, platanii, unele specii de plop, fagii, stejarii ș.a. se evidențiază pregnant în peisaj și atunci când frunzele, florile sau fructele lipsesc. Lăstarii unor specii se fac remarcați în timpul sezonului rece prin coloritul particular (de exemplu pot avea nuanțe de roșu: Cornus alba
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
realiza următoarea clasificare: specii cu longevitate foarte mică (sub 50 ani): salcia căprească, salcâmul roșu, cenușarul ș.a.. specii cu longevitate mică (între 50 100 ani): plopul tremurător, salcia albă, sorbul, mesteacănul ș.a. specii cu longevitate medie (între 100 300 ani): platanii, plopul negru, sâmbovina ș.a. specii cu longevitate mare (peste 300 ani): pinul de pădure, laricele, bradul comun, stejarii ș.a. specii cu longevitate foarte mare (peste 1000 ani): chiparosul de baltă, tisa, arborele sequoia, ș.a. Ambientul (noxele, calitatea terenului, unii poluanți
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
conifere; Grupări în componența cărora intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Lacta Aparatură și materiale: balanță Lacta; exicator; placă de faianță sau de metal; bec de gaz sau reșou electric. Tehnica de lucru: după fixarea balanței pe cutia de lemn, aceasta din urmă se așează pe o suprafață perfect orizontală. Pe platanul balanței (se agață pe brațul drept al pârghiei) se dispune paharul de aluminiu (g°l, curat și uscat la flacără) și greutatea de 10 g (agățată de inelul platanului balanței). Călăreții (de 2 g și respectiv, de 0,5 g
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
aceasta din urmă se așează pe o suprafață perfect orizontală. Pe platanul balanței (se agață pe brațul drept al pârghiei) se dispune paharul de aluminiu (g°l, curat și uscat la flacără) și greutatea de 10 g (agățată de inelul platanului balanței). Călăreții (de 2 g și respectiv, de 0,5 g) se așează pe axul în șa de pe brațul stâng al pârghiei balanței, după care, cu ajutorul piuliței de pe brațul drept al balanței, se stabilește echilibrul acesteia (acul indicator al pârghiei
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
la titrare (cm 3 ); m = masa probei luată pentru analiză (g). 7.5.3.2. Determinarea substanței uscate Aparatură și materiale: balanță Lacta; bec de gaz sau reșou electric; exicator; parafină deshidratată. Mod de lucru: pe tija balanței se fixează platanul, după care se pune paharul de aluminiu g°l (căptușit la interior cu o rondelă de pergament) și greutatea de 10 g. Cu ajutorul piuliței de pe tijă, se echilibrează balanța. Greutatea de 10 g din cârligul platanului se înlocuiește cu greutatea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
tija balanței se fixează platanul, după care se pune paharul de aluminiu g°l (căptușit la interior cu o rondelă de pergament) și greutatea de 10 g. Cu ajutorul piuliței de pe tijă, se echilibrează balanța. Greutatea de 10 g din cârligul platanului se înlocuiește cu greutatea de 5 g, după care se introduc (prin cântărire) 5 g de parafină în paharul de aluminiu. Se îndepărtează greutatea de 5 g și, prin cântărire, se introduc în pahar 5 g de înghețată (până la reechilibrarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
192 Copilăria lui Quasimodo s-a plasat sub semnul rătăcirii, al dezrădăcinării și al viziunii timpurii a durerii, scrie Rosalma Borello.193 S-a născut în Sicilia, a petrecut primii ani de viață la Cava d'Ispi, Gela, Valsavoia, Acquaviva Platani, Palermo și s-a stabilit în anul 1908 la Messina, imediat după un cutremur devastator ce distrusese orașul lăsând în urmă un șir nesfârșit de victime. Într-un interviu acordat în 1952 lui Carlo Vigoni, Quasimodo a descris ruinele, mormanele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]