620 matches
-
civilizare țintește și-și încoardă toate puterile spre a ajunge, e un rău mare, e nefericirea poporului român. Asemenea afirmări nu se discută. Hotărât că nu se discută ceea ce zice "Romînul", de vreme ce nici am zis, nici am putut afirma vreodată platitudinea că semibarbaria e un pas spre progres, spre civilizație, că e o jumătate de civilizație. {EminescuOpXII 379} Niciodată. Semibarbaria e o stare de degradare, un regres, este corumperea unui popor primitiv prin viciile unei civilizații străine. Un popor barbar e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trăiește numai prin ignorarea tuturor regulelor cunoscute ș...ț Opera de artă nu poate fi o ușă deschisă prin care ghetele murdare ale publicului să tropăie insolent. ș...ț Spectatorul trebuie deci siluit. Cu chipul acesta, arta e salvată de platitudinea necurmat amenințătoare”. Se poate deduce de aici că pentru Voronca - și pentru avangardă în genere - publicul este privit la modul generic, prin modelul negativ al „burghezului” - categorie spirituală, nu neapărat limitativ-socială. În a sa Dezumanizare a artei, Ortega y Gasset
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
altele, aparținând unei arii mai „modeste” și mai prozaice a realului. Discursivitatea e într-adevăr o notă importantă a acestei poezii, - și criticul putea cita cu ușurință bunăoară fragmentul următor, din Pe deasupra dosarelor, unde descoperă „o invectivă aproape proletară împotriva platitudinii burgheze”: Nu, n-am fost eu alături de voi, oameni, în câmpuri, Când hohoteați lângă grânele decapitate, Nu, n-am fost eu alături de voi când aruncați în furnalele lacome Lopeți pline cu zilele și nopțile fraților voștri în locul bulgărilor de cărbune
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu o bucurie „fabuloasă”, i-a promovat pe alții. În schimb, Constantin Noica, colaborator sporadic, s-a arătat de multe ori nemulțumit de conținutul publicației. În „Cronica revistelor” pe care o ținea la ziarul „Ultima oră”, el îi reproșează o dată platitudinea materialelor, altă dată că „sărăcește de la o zi la alta”, abia cu numărul 100 acceptând că „prezintă ceva mai multă consistență”, pentru ca despre numărul 107 să recunoască fără rezerve că e „în sfârșit, un număr care se poate citi”, iar
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
Și aici se abordează decomplexat sordidul existenței zilnice, fervoarea erotismului neinhibat, anecdoticul, frustrările și inflamările jubilatorii ale cotidianului, reveria și sentimentalitatea (toate rostite în chip violent), iar în ultimă analiză, deși bine ascunse sub carapacea de vitalism agresiv ori de platitudine căutată, marile chestionări existențiale, „partea poetului”. SCRIERI: Din confesiunile distinsei doamne M., București, 2001; Pagini, Iași, 2002; Fisuri, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Adrian Alui Gheorghe, Poezia din tabără, CL, 2001, 1; Nicoleta Cliveț, Feminitatea în fel și chip, „Piața literară
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
dezamăgirile și diluțiile respective. Este momentul când, liberă de iluzii, îndrăgostirea cedează locul iubirii. În continuare,longevitatea întru autenticitate a unui cuplu este alimentată de capacitatea partenerilor de a reinventa mereu relația și de a nu depune armele în fața inexorabilelor platitudini și uzuri. Debutul parentalității este un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezamăgirile și diluțiile respective. Este momentul când, liberă de iluzii, îndrăgostirea cedează locul iubirii. În continuare,longevitatea întru autenticitate a unui cuplu este alimentată de capacitatea partenerilor de a reinventa mereu relația și de a nu depune armele în fața inexorabilelor platitudini și uzuri. Debutul parentalității este un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la butonieră. Fotografia era făcută la Buenos Aires. - Nu știi cine e? întrebă Pascalopol pe nedumeritul Felix. Otilia! Speriat, Felix se mai uită o dată. Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul. Avusese dreptate fata:”noi nu trăim decât cinci-șase ani!” (George Călinescu, Enigma Otiliei) 1.Scrie sinonimele cuvintelor exotic și enigmă. 2.Menționează gradul de comparație al adjectivului bătrân de tot. 3.Motivează rolul interogațiilor formulate de Pascalopol
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pentru creativitate presupune și o activizare specifică a copiilor prin angajarea lor în efortul de prelucrare și reorganizare a datelor, degenerare a unor sisteme sau configurații noi, prin asigurarea unui dinamism intelectual și afectiv opus orcăror tendințe spre inerție și platitudine. c) Sarcina, această nou introdusă dimensiune, conține domeniul general în care va fi utilizat CPS și o descriere a produsului dorit: importanța; genul și gradul de competență specifică sarcinii; ambiguitatea; complexitatea; noutatea; calendarul de lucru / realizare; istoria; implicarea altora; imaginarea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
surata lor din Italia are, de regulă, pe lângă vinetele familiare și capere și stafide pe alocuri. Și m-am dus curajos și mai mult înspre spiritul gastronomic local, luând la nimereală o salată siciliană care mi-a pus la încercare platitudinile gustative, iar creierul a avut un pic de furcă să asocieze anșoa cu portocale, cu ceapă și fenicul. Ceva ceva american tot avea barul: un domn ce părea rudă apropiată cu Brad Pit. Pe deplin conștient de efectul său exotic
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
nebănuită, necunoscută celor ce le rostesc, ele declanșează un proces implacabil, mai presus de voința individuală”.Relatarea unor cazuri care nu sunt atăt de revelatoare, dar sunt exact cele care se impuneau unei atenții calme, devin mai interesante tocmai prin platitudinea lor: niște țărani sunt bănuiți că ar fi furat porumb din hambarele boierului, sunt arestați și bătuti la postul de jandarmi; nevasta lui Melinte Heruvimu e bolnavă; unuia i se ia porcul; altuia i se termină merindele; un copil e
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
exasperantă, ajunsă - cum clama Emil Cioran - „pe culmile disperării”, e puțin relevantă din punct de vedere poetic. Expresia se menține în marginile corectitudinii, rareori depășită prin câte un accent liric mai personal, și în următoarele două volume. Dulceagă sau abstractă, platitudinea e ruptă intermitent de mici curenți subterani, produși de stări sufletești apte să se comunice în formulări de oarecare pregnanță. Piesa titulară din Fântânile tăcerii, de pildă, transmite sentimentul solitudinii convingător, într-o tonalitate tânguitoare: „Pe-aici nu trece niciodată
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu e
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
câteva ipoteze generale decât să studiem istoria statelor și a instituțiilor; este mai ușor să preluăm o dogmă populară decât s-o analizăm pentru a descoperi dacă este sau nu adevărată. Toate acestea conduc la confuzie, acceptarea frazelor și a platitudinilor și la multe dispute, urmate de un slab profit în ceea ce privește prosperitatea națiunilor 3. Limitele înțelegerii Cea mai grozavă dificultate situată în calea unei investigații teoretice a naturii și practicilor politicii internaționale este ambiguitatea materialului cu care trebuie să lucreze observatorul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
compania sigură și senină a marilor autori, a cărților ce te urmăresc mult timp, te țin de veghe, devenind fiecare o insomnie aparte. Nici calea aceasta nu e, însă, complet lipsită de riscuri. Cu ușurință poți aluneca în ridicol spunând platitudini despre Joyce, Woolf sau Tolstoi. Cu și mai multă ușurință poți derapa în speculații fade scriind eseu sau proză lipsite de frison, cuminți, seci și sterile ca un manual ponosit dintr-o istorie uitată. Aici se regăsește filonul aventurii acestui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cărui glas, de cele mai multe ori în off, o instituie ca barometru al evenimentelor, dar și al stărilor de conștiință pe care acestea le declanșează. Figuri de profesori care ies în prim-plan, episodic, conturează un univers uman deloc dominat de platitudini sau de complexul provincialului, al ruralului, (în conformitate cu o convingere a lui Theodor Codreanu, afirmată deseori: "Pariul meu existențial și cultural a fost că poți face cultură mare oriunde te-ai afla, că provincia nu este, prin natura ei, strivitoare, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
totuși, prea generală. Elemente ale narcisismului sunt găsite deopotrivă la nivelul biografiei și al operei, Theodor Codreanu situându-se printre acei exegeți ai lui Bacovia care refuză să vadă în viața cotidiană a acestuia un șir de neîmpliniri și de platitudini. Biografismul tradiționalist nu putea avea, aici, nici un fel de căutare, deoarece nu a produs, până acum, decât constatări banale, care au dus la un impas. O revigorare a monografiei de acest tip i se datorează lui Constantin Călin. Însă Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destrămate sau tranzitorii determină un discurs "deconstructiv", fragmentar, o "reproductibilitate mecanică" și marcat "publicistică". Și iar trebuie spus că aceste creionări simple, din câteva linii și la limitele prozei, nu sărăcesc sensurile. Impresia este, într-adevăr, de improvizație banală până la platitudine, dar aceste texte consemnează, acum, ca într-o agendă contabilă, eliptic, în "stil simplu", ostentativ prozaic: "În iatac.../ Un gând/ Prin întuneric,-/ Genial.../ A dormita..."; Nici un minut/ Pierdut degeaba,-/ Poate că ziua/ Trecu./ Se face seară/ Cina,/ Culcarea.../ Dar, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale UASCR, ale UTC, ale Uniunii Scriitorilor și ale filialelor ei, plasarea "grupării optzeciste" culturale etc. Ce presupunea, în fapt, noul "curent"? Coborârea limbajului în stradă, în "cotidian", adică în derizoriu, în facil, în anodin și în desuetitudinea însoțitoare. Orice platitudine așezată în vers alb era prezentată ca o mare reușită estetică. Alungarea metaforei, epicizarea, demitizarea și persiflarea (peiorativul și ironiile, oricât de ieftine, brutale sau nu), constituiau, laolaltă adunate, calificativele unui atu exprimat de "postmodernism". Și cu cât era mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
așa-zis postmodernist (încadrat, însa, în modernismul forte, deșănțat în plin proces tranzitoriu al sfârșitului hegemoniei unei rigidități axiomatice, pozitiviste). Iar acest lucru se petrece, în special, prin analiza paradoxurilor postmodernismului românesc. Căci, dacă în Occident postmodernismul se instaurează prin platitudinea post-ideologică a sub-culturilor, în România fenomenul, aparent inexplicabil, îmbracă haina ideologică a avangardismului de refugiu în lupta împotriva comunismului autohton. Tocmai situarea de cealaltă parte a frontului, raportat la comunism, este paradoxală. Atât comunismul cât și optzecismul subminează naționalul: "Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a trecerii, moartea căderii, scriitorul cabotinul tehnicilor Tușnad în scris, frumoase cu observația că nu încape numele, largul de depresiune dungi pe spatele facerii ei, halta Vrabia lățimea șesului potolită în caroiaj de diguri, trenul buza malului pe casele Sînsimion, platitudinea artă prezența în lunecușul Sîntimbru Ciuc/Csíkszentimre, satul de dinainte are și biserică ortodoxă, încheagă național confesional. Ora 15,26, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești, în gara Miercurea Ciuc, ies toate cum trebuie și atunci minunea că ies, toate mărturisesc și urlă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
probleme de corectură, că trebuie lucrat la prezentarea grafică, că nu a reușit să facă abonamente către populație. Todosia îl contrazice, ia apărarea revistei, spune că e combativă, că are personalitate și că ar trebui subvenționată. Totuși, critică și el platitudinile, informațiile neasumate de către autori. Aceleași critici vin și din partea altora, cum ar fi Mircea Radu Iacoban. În replică, Andy Andrieș deplânge faptul că la revistă a refuzat să colaboreze Todosia: Dacă dumnealui colabora, nu eram în urma revistei studențești". Ion Iliescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de meditație în preajma Crăciunului. Căci venirii pe lume a lui Iisus Hristos îi corespunde, analogic, venirea pe lume a creștinismului în spațiul marelui imperiu stoic al Romei. Trebuie spus că, dincolo de anvergura morală a textelor stoice, te izbești, uneori, de platitudini monumentale. - sună un text din Epictet. Cu alte cuvinte, mai bine sărac și fericit decât bogat și nefericit. Evident, asemenea solemnități sapiențiale sunt abundent compensate de finețea sau abisalitatea altor pasaje. Dar nu poți să nu dai dreptate lui Hegel
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de sensul vieții, al suferinței, al existenței răului. În cel mai bun caz, se adoptă pe fugă, cu un entuziasm demn de o cauză mai bună, rudimentare „tehnici“ spirituale, „rețete mistice“ aducătoare de fericire promptă, înălțată pe pagode pompoase de platitudini („gândește pozitiv!“, „învață de la nori să te lași dus de curent!“, „surâde vieții!“ etc.). Misterul se dizolvă într-o mână de „secrete“ ezoterice, mântuirea e un soi de „body building“. Ne ocupăm de „mediu“ mai mult decât de ecologia sufletului
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de americani: nu mai spun „conținuturi“, ci content uri, nu mai spun „provocări“, ci challenge-uri. 3. Managerul. E o anexă la powerpoint. E expert. Îți arată statistici, grafice colorate, analize de perspectivă. Știe. N-are timp de pierdut. Îți livrează platitudini și bun simțisme, pe bază de studii „sociologice“, evaluări de manual și scamatorii probabilistice. A învățat lucruri clare și definitive. Știe reguli. Toate regulile. Nu poate fi contrazis. Lucrează pe bani, să ne-nțelegem! Nu e prostul nimănui. Nu acceptă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]