513 matches
-
în Skyros, ci a cucerit insula ca parte din războiul troian. Forțele militare ale aheilor s-au adunat la Aulis, un port din Beoția. Toți pețitorii au trimis întăriri cu excepția regelui Cinyras din Cipru. Deși i-a trimis lui Agamemnon platoșe și a promis să aducă 50 de corăbii, el a expediat doar o corabie bună condusă de fiul lui Mygdalion și încă 49 făcute din noroi. Idomeneus avea ambiția de a conduce contingentul cretan în războiul cetății Micene contra Troiei
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Din acest punct de vedere, războiul de o sută de ani reprezentă etapa finală a unui conflict ce durase deja peste 300 de ani. Coifuri, armuri și componente ale armurilor de cavaleri din secolele XIII-XIV. Se observă componentele armurii: Coiful, platoșă, mănușile, cotierele, apărătorile de brațe și picioare precum și țepușele în prelungirea bombeului bocancilor pentru împungerea cailor inamici în lupta de aproape (armura din stânga). Vizierele coifurilor prezintă numeroase orificii destinate ușurării respirației cavalerului în situația unui efort fizic prelungit în arșița
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
cavalerului în situația unui efort fizic prelungit în arșița verii. Foarte mulți cavaleri mureau din cauza efortului într-o armură încinsă de căldura soarelui. Cămașă de zale din metal. Se purta de către cavaler pe sub armură pentru protejarea zonelor vulnerabile neacoperite de platoșă. În stânga, detaliu asupra inelelor de fier care compun cămașa de zale. buzdugane și ciocane de luptă folosite în evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
bătălia de la Killiecrankie, pe 27 iulie 1689. Se spune că ar fi fost Marele Maestru al unei mănăstiri iacobite, "Templul", din regiunea Montrose, numit în această poziție de către Dom Calvet; de asemenea, Marea Cruce a Ordinului a fost găsită sub platoșa armurii sale. După moartea sa, se spune ca contele de Măr ar fi deținut această poziție. În 1745, Măr s-a retras drept regent și i-a înmânat conducerea lui Charles Edward Stewart din casă Holyrood și apoi Atholl. Cu
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
-l "lui Azazel în pustie". În acest context este vorba de ritualul de ispășire Yôm-kippur (Vechiul Testament, Leviticul, 16:8-10). Ca geniu luciferic și purtător al mesianismului: "Și Azazel i-a învățat pe oameni să făurească săbiile și spadele, scutul și platoșa, și le-a arătat metalele și meșteșugul lucrării de a sulemeni ochii jur împrejur cu antimoniu, și de a înfrumuseța pleoapele și nestematele cele mai frumoase și mai de preț, și toate culorile vopselelor, și prefacerea lumii". După canonul divin
Azazel () [Corola-website/Science/309531_a_310860]
-
permanentă care se instruia mereu" și că "se practica sistemul de recrutare teritorial-unională și pe obști". Dio Chrysostomos, care cunoștea situația din Dacia de după anul 89 e.n. relatează că "acolo la ei [la daco-geți] puteai să vezi peste tot săbii, platoșe, lănci, peste tot cai, peste tot arme, peste tot oameni înarmați". În împrejurări speciale, getul dobrogean "C-o mână e pe armă, cu cealaltă pe plug", confirmă un alt martor ocular, Ovidiu. Armata daco-geților era compusă din pedestrime și din
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ii au fost trupe de cavalerie grea echipate cu cuirasă și arme de foc, și au apărut prima dată la sfârșitul secolului XV în Europa. Au fost succesorii cavalerilor medievali cu armură. Termenul provine de la cuirasă, platoșa purtată de aceste trupe. Napoleon I și-a format regimentele de cuirasieri prin transferarea către primele 12 regimente de cavalerie a celor mai înalți și puternici oameni și cai. El le-a atribuit platoșe, din acest moment fiind considerați trupe
Cuirasier () [Corola-website/Science/306027_a_307356]
-
cu armură. Termenul provine de la cuirasă, platoșa purtată de aceste trupe. Napoleon I și-a format regimentele de cuirasieri prin transferarea către primele 12 regimente de cavalerie a celor mai înalți și puternici oameni și cai. El le-a atribuit platoșe, din acest moment fiind considerați trupe de elită. Regimentul 13 de cuirasieri a fost format în 1809 din regimentul 1 provizoriu de cavalerie grea, iar regimentul 14 de cuirasieri din regimentul 2 de cuirasieri olandezi. În timpul Campaniei din Rusia din
Cuirasier () [Corola-website/Science/306027_a_307356]
-
fi sărit în apărarea statului atacat. Prin manipulări abile ale politicii europene, Bismarck a creat o situație în care Franța a jucat rolul agresorului statelor germane, iar Prusia pe cel de protector al drepturilor și libertăților germanilor. Următoarea breșă în platoșa creată în 1815 la Viena—și protejată de Metternich și de aliații săi conservatori în următorii patruzeci de ani—a apărut în Spania. Acolo, în 1868, o revoluție dusese la înlăturarea reginei Isabella a II-a, iar tronul a rămas
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
se deplasează activ în masa apei. Aparatul rotator este format din una sau două coroane concentrice de ciliatură: trocus (situat preoral) și cingul (situat postoral), între care se găsește un șanț. Corpul este acoperit la mai multe specii de o platoșă cuticulară numită lorica. Rotiferele au un număr definit, specific, de celule. Astfel, "Epiphanes senta" are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
Caii din urmă erau duși să pască de obicei în lunca Dunării. Între călăreți se deosebea ceata cavalerilor în armuri, existentă încă de pe vremea lui Radu I, când tatăl lui Mircea avusese la dispoziție 10.000 de cavaleri îmbrăcați în platoșe și zale fabricate la Veneția. În vremea lui Mircea, cavalerii români sunt pomeniți cu ocazia unui turnir în Ungaria, la Buda (1412). De asemenea, picturile murale bisericești, refăcute mai târziu după modele din vremea lui Mircea, prezintă cavaleri în zale
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
structuri hercinice; Podișul Smaland, Podișul Norland și Podișul Finlandei se suprapun pe structuri caledonice. Acțiunea agenților externi asupra acestor tipuri de relief a determinat apariția reliefului derivat: Relieful glaciar de calotă. În pleistocen, Europa Nordică a fost acoperită de o platoșă de gheață care se extindea spre sud peste Marea Baltică și peste Câmpia Europei de Nord și Câmpia Est-Europeană până la latitudinea orașelor Kiev și Moscova. În urma topirii ghețarului de calotă a rămas un relief glaciar specific, cu aliniamente de morene, sandre
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
armament disponibile pe plan european în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Armamentul folosit poate fi categorisit în două mari categorii: armament defensiv și armament ofensiv. Armamentul defensiv, destinat protecției luptătorului era format din scut, cămașă de zale, platoșă și mai rar, armură. Țăranii chemați la oaste purtau pentru protecție haine de in matlasate, groase de 3-5 centimetri, cu cusături dese sau cojoace din piele. Armamentul ofensiv era formad din arme albe și arme de foc. Armele albe erau
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
a fost descoperit la Tarquinia. Coifuri Villanova au fost descoperite și în alte necropole din centrul și nordul Italiei și datează din secolele IX-VII î.H. Un tip de coif asemănător (însă fără creastă metalică) era „clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia probabil de coloniștii greci. Primul autor care a folosit termenul de „falangă”(„φαλαγξ”) este Homer. Denumirea hopliți era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
formau unitățile "equites" și erau împărțiți în zece "turmae" comandate de trei "decurioni". Deși Polybius nu face o descriere a unităților "equites", este probabil că soldații din cavaleria romană luptau în formație strânsă și aveau în dotare lance, spadă, coif, platoșă și un scut circular. Soldații pedeștri ai legiunii aveau rosturi diferite, însă nu doar în funcție de avere, ci și de vârstă. Cetățenii săraci care dispuneau însă de bani suficienți pentru a fi recrutabili alcătuiau formațiunile de "velites" sau cavaleria ușoară, alături de
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Principatului. O parte dintr-o armură mai veche a fost descoperită la Kalkriese, unde probabil avusese loc Bătălia din Pădurea Teutoburg. Lorica segmentata este prezentă pe Columna lui Traian (scenele XXXI și XXXVII). Russell Robinson a reușit să restaureze trei platoșe din fragmente descoperite la Corbridge. Datorită acestei descoperiri, modelul a putut fi deslușit. Umerii erau foarte bine protejați, dar plăcile de fier se pare că nu erau realizate prin forjare. Testele moderne au demonstrat că lorica segmentata devia majoritatea săgeților
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
sa este „un film fantezie” și a spus despre naratorul Dilios că știe cum să nu strice o poveste frumoasă spunând adevărul. Într-un interviu, scenaristul Frank Miller a declarat: „Impreciziile, aproape toate, sunt intenționate. Nu degeaba le-am scos platoșele și fustele de piele. Am vrut ca ei să arate bine când se mișcă. Le-am dat destul de mult coifurile jos, în parte pentru a putea recunoaște personajele. Spartanii, îmbrăcați complet, nu ar fi putut fi deosebiți unul de altul
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
la Tarquinia. Asemenea coifuri au mai fost descoperite și în alte situri funerare din centrul și nordul Italiei și datează din secolele IX-VII î.H.. Un alt tip de coif asemănător( însă fără creastă metalică) era ,clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia, probabil de către coloniștii veniți din Grecia. Primul autor care a folosit termenul de ,falangă”(,φαλαγξ”) este Homer. Numele hopliților era derivat de la ,hoplon”, scutul circular
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
formau unitățile "equites" și erau împărțiți în zece "turmae" comandate de trei "decurioni". Deși Polybius nu face o descriere a unităților "equites", este probabil că soldații din cavaleria romană luptau în formație strânsă și aveau în dotare lance, spadă, coif, platoșă și un scut circular. Soldații pedeștri ai legiunii aveau rosturi diferite, însă nu doar în funcție de avere, ci și de vârstă. Cetățenii săraci care dispuneau însă de bani suficienți pentru a fi recrutabili alcătuiau formațiunile de "velites" sau cavaleria ușoară, alături de
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
de cca. 1 cm (cam cât o unghie de lungă). Are șase picioare și șase ochi dispuși de jur-împrejurul trupului. Un sistem complicat de mandibule clămpănesc vizibil. Două antene fine și lungi descriu traiectorii diverse prin aer. Au culoarea neagră, dar platoșa este portocalie, albă, neagră sau roșie. Exoscheletul chitinos este lepădat la maturizare, dar într-un bazin de 2 metri pătrați nu se întâmplă așa ceva. Membranele anterioare au rol de mâini cu care lucrează. Sunt prevăzute cu un fel de degete
Regii nisipurilor () [Corola-website/Science/321721_a_323050]
-
cu scoțianul ,breeks” și englezescul ,breeches”. Pretorienii pe un monument datat circa 148 d.H., ridicat de Antoninus Pius, sunt reprezentați purtând lorica segmentata și braccae. "Balteus" Balteus sau cingulum militare, era la început un mijloc de distribuire a greutății de pe platoșa purtătorului. Balteus era simbolul mândriei unui soldat, cu sau fără uniformă. Cele mai frecvente centuri din primul secol d.Hr. reprezintă un model simplu, care avea cercuri concentrice, sau o protuberanță bombată, sau din mai multe cercuri ridicate. Centura a
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
era plătită de stat. Voluntarii, proveniți mai ales din beduini, primeau retribuție când se aflau în serviciul militar. Armata regulată era alcătuită din infanterie "(harbiya)", dotată cu lănci, săbii, scuturi, din arcași și din cavalerie "(fursan)", echipată cu coifuri, securi, platoșe și lănci lungi. Incepând cu al optulea calif, Al-Mutasim(833-842), s-a înmulțit numărul mercenarilor sclavi cumpărați, cei mai mulți de origine turcică, nucleul gărzii califului și chiar al armatei abbaside fiind format dintr-o miliție de condiție servilă. Numărul mercenarilor a
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
citi inscripția în limba latină: (în română, „Filippo Maria Angelo [Visconti], duce de Milano etc., conte de Pavia și de Augera și senior al Genovei”). Pe revers, în stânga, Filippo Maria Visconti, pe un cal la pas, spre stânga, poartă o platoșă și o cască împodobită cu un șarpe heraldic, ținând în mână o suliță. Pe partea dreaptă a scenei, se află un paj călare, spre dreapta, iar în centru un cavaler în picioare, cu o lance în mână, cască de protecție
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei se află efigia din profil a lui Ludovico al III-lea Gonzaga în formă de bust, spre stânga, purtând platoșă și un scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a lungul marginii putem citi inscripția în latină , în partea de jos , iar în centru („Ludovico Gonzaga, căpitan al armatei, marchiz al Mantovei etc.
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
specific zonei de munți vechi ai Norvegiei, ridicați și faliați la începutul cuaternarului și care au rămas sub forma unei platforme înălțată, cu abrupți de mai multe sute de metri. În aceste regiuni se află instalați ghețarii cu aspect de platoșă, din care pornesc periferic limbi de gheață cu dimensiuni în general reduse. Aceste platoșe de gheață sunt denumite "icefjeld", iar limbile "icestrom". În zona limbilor de gheață apar și morene. Ghețarul de tip alaskian este specific regiunilor muntoase înalte din
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]