531 matches
-
URSS, pe care le finalizează în anul 1960 și este înaintat imediat la gradul de maior. Acest institut de învățământ politic sovietic a pregătit generații întregi de KGB-iști. Aici a fost coleg și prieten cu Drăghici Constantin, Manea Marin, Pleșa Aristotel, Briceag Gheorghe, etc. Din anul 1964, a intrat în atenția organelor de contrainformații militare, alături de toți ofițerii care au urmat diferite forme de învățământ în URSS. Revenit în România, îndeplinește funcțiile de prim-locțiitor al comandantului Școlii de Ofițeri
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
Sorliței”. Coborând în trepte pe direcția nord-est, nord-vest, deosebim mai întai o zonă de munți scunzi, puternic fragmentați, legată organic de versanții nordici ai Munților Făgăraș. În cadrul ei se evidențiază: „Dealul Bârnelor”(972m), „Cetatea”(846m), „Vârful Scaonelor”(799m) precum și „Chiscul Pleșii”(779m), înălțimi acoperite cu păduri întinse de fag. La poalele acestora se întind dealurile joase, de podiș, aparținând extremității vestice a Depresiunii Făgărașului. Unele dintre acestea ca „Cetațuica”, „Răpa Bii”(606m), „Tărcauăle” și „Arinii”(503m), sunt acoperite cu tufișuri sau
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Albac (în trecut numită "Râul Mare", în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Albac (reședința), Bărăști, Budăiești, Cionești, Costești, Dealu Lămășoi, Deve, După Pleșe, Fața, Pleșești, Potionci, Rogoz, Roșești, Rusești, Sohodol și Tamborești. Are în componența sa 16 sate și se întinde pe o suprafață de ha. Satul reședință de comună Albac, este situat pe Valea Arieșului Mare, pe drumul național DN75, la 17
Comuna Albac, Alba () [Corola-website/Science/310085_a_311414]
-
Bisoca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băltăgari, Bisoca (reședința), Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Sările și Șindrila. Comuna se află în nordul extrem al județului, în zona cursului superior al râului Râmnicul Sărat, la poalele muntelui Bisoca. Comuna este legată de restul județului prin șoseaua județeană DJ204C care o leagă de , în valea
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
oameni care nu au contact cu ea, care, dacă prin experiența lor diplomatică au fost feriți de greutățile din țară, au pierdut în același timp contactul cu ea."" Acest punct de vedere a fost susținut de alți participanți printre care Pleșa, Ciurea și Neagu Djuvara. De fapt, politicienii țărăniști căutau prin aceasta să-și creeze o poziție dominantă, care să-i aducă la putere după eliberarea țării, pe care ei o vedeau ca iminentă. Punctul de vedere al reprezentanților țărăniști nu
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
o bătaie generală între susținătorii diferitelor partide, bătaie pornită în momentul cînd Dej a cerut înlăturarea prin orice mijloace a guvernului, catalogînd ca inutile, alegerile prin vot democratic. Prefectul județului, colonelul Ilie Dimitriu, împreună cu profesorul Ilie Ion și latifundiarul Ionel Pleșa, reprezentanți ai P.N.Ț. și P.N.L. au încercat instaurarea ordinii în oraș. Lunile ianuarie și februarie au constituit luni de intense confruntări de stradă, manifestațiile și contramanifestațiile deveniseră aproape cotidiene, confruntările ajungeau la violențe fizice. Cele două tabere s-au
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Înalt (941 m), Runcu Bogatei (902 m), iar în vest pe Gârbova (933 m) și Fețeica (931 m). Grupa vestică a munților Bogatei are altitudini mai reduse, adesea cu aproape 500 m comparativ cu cea estică, excepție făcînd doar Măgura Pleașa (873 m). Ea este formată din culmi și măguri despărțite de văi adînci 250-400 m, depresiuni strîmte sau șei mai înalte. Văile Lupșa, Comăna și Veneția au versante domoale cu aspect de culoare depresionare chiar și în cursul mijlociu, ce
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
ulterior, o parte din locuitori au coborît către Țara Oltului. Din această cauză se întîlnesc sate duble - Lupșa-Cuciulata, Comăna de Sus - Comăna de Jos, Veneția de Sus-Veneția de Jos. Intensa despădurire a culmilor accesibile își găsește reflectarea în toponimie. Toponimia Pleașa și Pleșița, adesea întîlnite, au semnificația unor culmi pleșuvite de arboret. Depresiunea Vlădeni, caracterizată prin cîmpuri largi, terase și piemonturi datorate Homorodului și numeroșilor lui afluenți se deschide ca un golf spre Țara Bîrsei. Climatul de adapost, relieful domol, prielnic
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
de existența intruziunilor care străpung formațiunile sedimentare - mai ales grezoase -, constituie elementul specific al Bîrgăului. Masivul Cornii (1458 m), alcătuit din andezite, se înscrie în morfologie prin denivelări de mari proporții, marcate de vîrfurile: Bîrnii, Milerului, Cornii, Piatra Hașii și Pleșa constituite din roci mai dure. Muntele Heniul este format din cca 10 filoane-strat (silluri) de microdiorite foarte variate ca lungime și grosime, care dau reliefului o rezistență deosebită. Sillurile, insinuate monoclinal pe suprafețele mai puțin rezistente ale bancurilor grezoase, generează
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
religioase care includ situri secundare, schituri și mănăstiri mai mici și mai puțin cunoscute. Siturile religioase ortodoxe principale aflate în Munții Stânișoarei sunt (în sens orar): Cetatea Neamț este construită în perioada consolidării statului medieval românesc moldovenesc în vârful Culmii Pleșului pentru a controla valea Ozanei (ce reprezenta una dintre rutele comerciale între Moldova și Transilvania), este o construcție remarcabilă. Perioadă de apogeu din punct de vedere militar a atins-o în epoca lui Ștefan cel Mare. Actual după un program
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
aici în perioada de vară între 1944 - 1961. Muzeul păstrează ambianța de epocă și expune obiecte memoriale. Monumentul amplasat la Târgu Neamț în partea de nord-est a orașului la aproape 100 de metri deasupra acestuia, pe terasa creată pe Culmea Pleșului, este dedicat corpului de Vânători de Munte ai Armatei Române din Primul Război Mondial.Orașul a fost ales pentru construcția edificiului, datorită faptului că în această zonă în 1916-1917, a fost creat și antrenat primul batalion de Vânători de Munte
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Castelului Pleșa din Obârșia de Câmp, județul Mehedinți a fost construit în 1892 de boierul Gheorghe Pleșa în stilul castelelor de pe Valea Loirei. Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
Castelului Pleșa din Obârșia de Câmp, județul Mehedinți a fost construit în 1892 de boierul Gheorghe Pleșa în stilul castelelor de pe Valea Loirei. Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
Castelului Pleșa din Obârșia de Câmp, județul Mehedinți a fost construit în 1892 de boierul Gheorghe Pleșa în stilul castelelor de pe Valea Loirei. Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni stralucitori, i-a pus gând rău turcului. Când acesta a apucat drumul către Istanbul
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
într-o noapte l-au omorât și i-au furat sacii de galbeni. La puțin timp, cojocarul a cumpărat peste 500 de hectare de pământ în Obârșia de Câmp și în Cetatea-Dolj. Unul dintre cei doi fii ai săi, Gheorghe Pleșa, beneficiind de o avere impresionantă din partea tatălui, a hotărât să-și facă studiile și să trăiască în Franța. Aici a fost licențiat în Drept și tot aici ar fi trăit singura poveste de dragoste. Gheorghe Pleșa a promis bogatei franțuzoaice
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
fii ai săi, Gheorghe Pleșa, beneficiind de o avere impresionantă din partea tatălui, a hotărât să-și facă studiile și să trăiască în Franța. Aici a fost licențiat în Drept și tot aici ar fi trăit singura poveste de dragoste. Gheorghe Pleșa a promis bogatei franțuzoaice cu care urma să se căsătorească un castel ,măreț și aparte", acoperit cu monede de aur. În 1882, era gata să-i primească pe îndrăgostiți. Toate piesele componente ale clădirii au fost construite în Italia și
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
și caloriferelor masive ce se pot vedea și la ora actuală. Din fața castelului nu lipsea nici fântâna arteziană. Construcția a fost prevăzută și cu balcoane de marmură pe toate cele patru laturi. Numai că franțuzoaica a refuzat căsătoria cu boierul Pleșa, deoarece castelul nu avea WC-uri interioare, iar acoperișul nu era făcut cu monede de aur. Stăpânul a murit la 90 de ani, în Franța, necăsătorit. Fără moștenitori, castelul a rămas al nimănui. În anul 1948, a trecut în folosința
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
muncitorii și militarii care erau aduși pentru muncile câmpului. Au dispărut bibelourile, oglinzile venețiene, piesele de interior și chiar biblioteca. În momentul de față, imobilul a fost concesionat pe 49 de ani unui investitor ce urmează să îl refacă. Castelul Pleșa a fost declarat monument istoric, cu codul LMI MH-II-m-A-10367.
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176 la km 18+500, în sat Moldovița Refacere drum DJ 174 pe o lungime de 1,53 km. Refacere apărare mal
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
foarte puțin prin sud-vestul Boldeștiului, și leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din DN1A, se ramifică la Boldești-Scăeni trei drumuri județene: DJ236 și DJ250 duc către Bucov, spre DN1B, unul prin parcul Constantin Stere și altul pe lângă satul Pleașa. Al treilea drum județean, DJ232, duce către Plopu prin localitatea Seciu. Pe lângă DN1A, trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care orașul este deservit de gara Scăeni și halta Boldești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Boldești-Scăeni se ridică
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
este o depresiune subcarpatică ce aparține Subcarpaților Moldovei, situată între Munții Stânișoarei și Culmea Pleșului, pe valea râurilor Ozana și Topolița. Târgu Neamț este cea mai mare așezare umană din . Depresiunea Neamțului este situată la extremitatea nordică a Subcarpaților Moldovei, fiind mărginită în vest de Carpații Orientali, mai exact de Munții Stânișoarei, iar spre nord-est
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Târgu Neamț este cea mai mare așezare umană din . Depresiunea Neamțului este situată la extremitatea nordică a Subcarpaților Moldovei, fiind mărginită în vest de Carpații Orientali, mai exact de Munții Stânișoarei, iar spre nord-est și est fiind închisă de Culmea Pleșului. Teritoriul depresiunii este încadrat de paralelele de 47° 17' lat. N în nord și de cea de 47°06' lat. N în sud și de meridianele de 26°09' long. E în vest și 26°27' long. E în est
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică a depresiunii și unele anticlinale sunt formate din conglomerate cu elemente verzi. La extremitatea estică și sud-estică apar formațiuni deltaice de vârstă sarmatică, iar în vest formațiuni ce aparțin flișului-carpatic. Teritoriul are o suprafață de cca. 175
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și cuaternare (prundișuri, nisipuri, și lentile de argile). Totodată, structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale și sinclinale, s-a impus și în relief. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, este un anticlinal cu înălțimea maximă de 913 m, care descrește spre sud-est, iar Depresiunea Neamțului s-a instalat pe un imens sinclinoriu, fiind astel o depresiune sinclinală. Orientarea generală însoțită de o puternică
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
curgere a principalelor râuri, ceea ce face ca pe distanțe relativ mici, să existe diferențe mari de nivel. Rețeaua hidrografică de suprafață aparține bazinelor Ozanei și Topoliței, afluenți pe dreapta ai Moldovei. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în sud-estul Culmii Pleșului, în vecinătatea orașului Târgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață, pe o linie corespunzătoare contactului dintre conglomeratele de Pleșu, cu elemente verzi și orizontul supraconglomeratic cu sare, sub forma izvoarelor minerale.
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]