945 matches
-
filosofice, Editura Politică, București. Marrou, H.-I. (1958), „Le metier d’historien”, în L’Historie et ses methodes, Pleiade, Paris. Marrou, H.-I. (1958), De la connaissance historique, Seuil, Paris. Marrou, H.-I. (1961), Qu-est-ce qu l’historie et ses methodes, Pleiade, Paris. Marrow, J.A., French, J.R.P.Jr. (1961), „Changing a stereotype in industry”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Marsh, R.M. (1967), Comparative Sociology, Harcourt, Brace and World, New York
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin considerarea drept aparținători o. a tuturor scriitorilor născuți în anii ’50 (mai precis între 1948 și 1958) și care au debutat în anii ’80, de unde concluzia unui o. „nețărmurit” sau, dimpotrivă, reducerea lui la câteva nuclee restrânse, la o pleiadă limitată, adică la elita generației literare și, mai ales, circumscrierea lui la o estetică unitară, asociată cu o tehnică de scriitură precis definită -, soluția convenabilă este cea a căii de mijloc. Generația ’80 e numeroasă și prezintă diversitatea firească pentru
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
România nouă”, supliment literar, „Universul literar” ș.a., semnând fie cu numele său, fie T. U. sau T. Ulmu. Face parte, în 1924, din comitetul de redacție al revistei craiovene „Flamura”, participând și la conducerea periodicelor „Năzuința” (1926-1929), „Suflet românesc” (1926), „Pleiada” (1927-1928). Figurează, de asemenea, în comitetul de conducere al revistei „Ramuri” (1928-1947) și publică aici numeroase articole. În 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, fiind numit în același an secretar al Societății Scriitorilor Olteni. În 1943 redactează capitolul despre
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
Și ca poet M. proclamă nevoia de primenire: virtuțile versului romantic s-au fanat, autorul se vrea ba poet naturalist, ba socialist, și își face arme din versul dur, aspru, din cuvântul hulit, din asonanța ostentativă. Rămâne totuși îndatorat unei pleiade de poeți, de la Cezar Bolliac la Mihai Eminescu. Lirica lui e dominată de figura bardului răzvrătit, ateu, iconoclast, dezgustat de ipocrizia și ticăloșia lumii. Versuri energice, incendiare sunt dublate de cadențe estompate, sentimentale, trimițând la umanitarismul lui François Coppée. Roman
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
1923, sub conducerea unui comitet, director și administrator fiind Aureliu Dancovici. Organ al cercului cultural omonim, M. este o publicație tradiționalistă. Prin rubricile „Revista revistelor”, „Cronica literară”, „Cronica științifică” se încearcă menținerea în actualitate și efortul de a grupa o pleiadă de tineri începători. Publică poezie Vladimir Streinu, Tudor Mușatescu, Elena Farago, Donar Munteanu, George Baiculescu, Sanda Movilă, Eugen Constant, iar proză - Neculae Patraulea, A. Bădăuță și Teodar Solacolu, în timp ce Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu colaborează cu recenzii. Mai apar articole privitoare
MUGURI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288272_a_289601]
-
pedagogia servituții. Adesea, poporul lui Dumnezeu n-are reprezentanți nici în consiliul parohial, nici la nivelul eparhiei. În schimb, cultul personalității se descentralizează ad nauseam. O avalanșă de ploconeli, pupături sau „vorbiri în șoaptă” traversează pridvoarele Bisericii strămoșești. Avem o pleiadă de ierarhi care n-au cunoscut nici rigorile vieții monahale, nici ostenitoarele responsabilități ale căminului familial. Nu e de mirare că - în epoca transparenței mediatice - o țară întreagă le comentează becisnicul caracter. Fără să fi trăit asceza rugăciunii, a studiului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
maximă adâncime a comunismului ține, în bună măsură, de eșecul conștiinței profetice a Bisericii în modernitate 1. Alianțele bizantine dintre religie și stat - atât de specifice lumii balcanice - au născut o întreagă retorică împăciuitoristă, în timp ce universul concentraționar dădea României o pleiadă de sfinți. La câteva decenii după instalarea partidului unic, logica acomodării a produs optimismul bunei învecinări, arta favorurilor reciproce (între nomenclatură și cler), plăcerea convivialității. După Revoluție, din pricina dosarelor, numeroși episcopi au putut fi șantajați fie de subalternii lor, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
suspiciunea istoricului umanist de mai târziu, grăbit să găsească falsuri sau contradicții în texte pe care Biserica le considera urme ale unei descoperiri dumnezeiești, iar nu surse documentare pentru epoci ascunse în nisipul uitării. Lumea romană târzie a avut o pleiadă de cronografi talentați. Meseria lor depășește rareori competența arhivisticii. Chemați să asigure o posteritate glorioasă bazileului sau teologilor implicați în disputele dogmatice ale Bisericii, cronicari romani precum Socrate, Sozomenos, Evagrie sau Filostorgius erau departe de scrupulele științifice de astăzi și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
alegerea acestor unități de comparație este legitimă; de fapt, s-au văzut comparații ai căror termeni sunt mult mai diferiți, și nu doar în literatura comparată, domeniul care a făcut cel mai mult pentru normarea comparabilității. (România a dat o pleiadă de comparatiști în studiile literare, prin urmare literații noștri deveniți politologi și „analiști” nu ar trebui să fie atât de dezorientați teoretic în asemenea dispute.) Principala dificultate provine din împrejurarea că diversele forme de comunism sunt și astăzi importante în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și „pe puncte” În final. N-am citat aici decât câteva exemple (Ă). Oricine, cât de rău intenționat s-ar voi, sau ar fi, trebuie să recunoască faptul că În actuala nuvelistică românească o pleiadă Întreagă de scriitori au dăruit producțiuni deosebit de pretențioase, că În totalitate fenomenul prezintă Într-adevăr o Îmbogățire a prozei noastre prin lucrări care atacă aspecte nemaiîntâlnite, caracteristice, ale realităților de la noi, că genul a permis revelarea unor talente necunoscute. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
una dintre puținele cărți ce dărâmă zidurile ghetoului care desparte formula romanului polițist de literatura propriu-zisă. Dacă Mike Hammer, eroul romanelor lui Mickey Spillane, face, într-adevăr, figură de „neo-Neanderthal” (Van Dover, 1995, p. 33) - și, alături de el, o întreagă pleiadă de „investigatori” pentru care pumnul și seducția brutală reprezintă abc-ul comportamentului detectivului hard-boiled -, Philip Marlowe aparține unei alte clase. Aproape nu există roman al lui Chandler în care autorul să nu tragă cu ochiul spre literatura „înaltă”. Dar nicăieri
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-l transforma într-un ghost writer al lui Raymond Chandler era garantat lucrativă, dar și suficient de morbidă: nicicând sensul acestui termen n-a avut o acoperire mai deplină. Procedeul urma, de altfel, un exemplu spectaculos. Anii ’80 propun o pleiadă de experimente de acest tip legate de personajul James Bond 007 al lui Ian Fleming, plimbat prin zeci și zeci de cărți scrise de autori dintre cei mai diverși: John Gardner, Doug Moench, Paul Gulacy etc. Ba chiar, după modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pentru a impune cu forțe unite voința noastră: și voința noastră este PACEA. Popoarele democrate și pacifiste, alarmate de închegarea blocului secret războinic al statelor fasciste și militariste, au decis să răspundă cu organizarea unui măreț Congres mondial pacifist. O pleiadă de oameni cu care se mândrește umanitatea, a constituit un comitet, sub președinția pacifistului lord Robert Cecil, Președinte al Uniunii pentru Societatea Națiunilor pentru a pregăti Congresul universal pentru PACE, care se va ține la Geneva în zilele de 4
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a-și exploata vocația, creându-se pe sine în cadrul unui gen în resurecție, emancipat de la frontiera literarității și plasat în prim-plan de Paul Morand, Joseph Kessel, Pierre Mac Orlan, Blaise Cendrars sau Egon Erwin Kisch și, în sincronie, de pleiada românească: N. D. Cocea, T. Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Ion Vinea, Șt. Roll, Geo Bogza ș.a. Plasat marginal între avangardiștii consacrați, este receptiv la sincretismul cultural, la ideea de „sinteză modernă”, preconizată de manifestul integralist. Fascinația dadaismului se prelungește în articolele
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
fiind că apartul de note conține numeroase trimiteri la tradiția patristică a Bisericii. (apărut și În România literară nr. 10-11/2004) PAGINĂ NOUĂ 8. Dumitru Stăniloae, afinitățile și idiosincraziile sale patristice I Dumitru Stăniloae (1903-1993) face parte, incontestabil, din acea pleiadă de teologi prestigioși al căror renume nu Încetează să sporească nici după moarte. I-au fost consacrate numeroase lucrări, Începând cu volumul omagial apărut În anul 1993, Persoană și comuniune, coordonat de Ioan Ică jr., și până la volumul colectiv Dumitru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
studenți (1901, scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903). În 1913, editează placheta Epigrame, iar în 1918, poemul dramatic în versuri Mircea. Prin o bună parte din scrierile sale, B. se integrează pleiadei de umoriști ivite în umbra lui I. L. Caragiale și a lui Anton Bacalbașa. Epigramele au adesea defecte de versificație, poante fără haz și unele licențiozități. Mai izbutite sunt „idilele” în decor casnic moldovenesc și unele versuri umoristico-sentimentale, ce prevestesc pe
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
{EminescuOpI 1} LA MORMÎNTUL LUI ARON PUMNUL Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină, Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta; C-acuma din pleiada-ți arătoasă și senină Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, Se stinse-o dalbă stea! Metalica, vibrînda a clopotelor jale Vuiește în cadență și sună întristat; Căci ah! geniul mare al deșteptării tale Păși, se duse-acuma pe-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mai multe persoane sub diferite forme, treptat Însă, cu minciuni și ajutorul altor periculoase lichele din anturajul lor, aceștia sunt Înlăturați de la cârma țării de către doi comuniști extrem de violenți - soț și soție: Elena și Nicolae Ceaușescu...! La fel ca toată pleiada de uzurpatori susținuți la putere de o forță armată străină de interesele țării, acești doi activiști ai Pardidului Comunist Român, prin toate mijloagele de informare, de propagandă comunistă, trâmbițând apartanența lor Clasei Muncitoare, reușise prin viclenie să instaleze Dictatura personală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
aeroportul Otopeni cu o cursă a companiei T.A.R.O.M. Cum raportarea producției și mai ales plata salariilor se făcea de regulă În fiecare luna pe data de 12, mai avea timp să mulțumeasă pe toată lumea muncitoare inclusiv pleiada de profitori ce așteptau cu mâna Întinsă la fiecare colț a-l birourilor. Tony Pavone, dorea ca tot colectivul de muncitori și ce-l tehnic să nu-l bârfească ori să-l blesteme: motivul...? Lăsase toate beneficiile la voia Întâplării
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Un câmp de ananași strălucitori și dovlecei-șarpe atârnând. Jackfruit mari în copac și câteva găini care scurmau. Dat fiind că soacra și soțul se retrăgeau îngroziți, neîndrăznind să o tulbure pe ea sau pe copilul aflat încă înăuntru, desenă o pleiadă de bucătari decapitând capre. Desenă alții fugind spre o piață înțesată de lucruri pentru care merita să te târguiești. Unii postați deasupra oalelor aburinde cu polonice în mâini sau măcinând mirodenii în râșnițe. Desenă plante agățătoare și vreji care intrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
a câștigat în literatură să nu se așeze sub semnul iluzoriului, sau să se închidă în egoism. Aceasta este de altfel datoria și menirea oricărui creator, indiferent pe care paletă lucrează. Creația sa trebuie să devină publică, bun a întregii pleiade de cititori, doritori de frumos și de s ublim. Poetul este acela care trebuie să stabilească înlăuntrul său bornele conștiinței naționale, ca apoi să le răspândească poporului prin vers. Prin sentimentele sale poetul dă consistență la marile prietenii, pe care
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1071]
-
copiii în raport cu eroii cărților și ai ecranului. Paradoxul nu ar fi fost lipsit de adevăr. Poate îl completa educarea precoce a ochiului și a timpanului în puericultura modernă, când copiii sunt implicați în traiul adulților. Dar poate că era numai pleiada numeroasă a intelectualilor răvășiți de izbucnirea violentă a războiului și ciopliți în reducție de noul regim alimentar ca și de cel moral; erau acei care nu compun o nație, dar o reprezintă în toate ocaziile, care nu cer decât aspecte
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
accentuată de a se mișca, precum un spiriduș în spațiul românesc, văzând întâmplător ori voit oamenii, pe care i-a transformat în personajele operei sale cu o anume identitate. Neastâmpărul acesta permanent i-a dat posibilitatea de a crea o pleiadă de tipuri și caractere, concretizate în eroii operei monumentale ce a lăsat posterității. Perioada autoexilului berlinez constituie, deci, o altă etapă a vieții sale, în care neastâmpărul său hiperactiv îl situează în postura unui om care caută cu orice preț
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
În metropole imense, asfixiați de nori de smog, se Întorceau disperați În nord, pentru a-și relua, un an mai târziu, fuga spre sud; dar În cursul acestei oscilații, mulți se Împotmoleau În marile orașe și erau absorbiți de o pleiadă de biserici autohtone, se dedau la spiritism, la evocarea divinităților africane... Și aici prietenii lui Amparo se Împărțeau, după unii asta demonstra o Întoarcere la rădăcini, o opoziție față de lumea albilor, după alții cultele erau drogul prin care clasa dominantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe unde materia se pierdea într-un alt univers. Era suprafiresc să fii în stare să privești cum miliardele de stele galbene, alb-strălucitoare sau albăstrii, aglomerate în păienjenișul plat, rotitor al galaxiei, cele mai multe fiind sisteme duble sau chiar multiple, precum Pleiadele sau Hyadele, unele de câteva ori mai mari decât Soarele, ca Regulus, Sirius, Rigel, Arcturus, iar altele de magnitudine pozitivă mergând până la +14 și mai departe, sticleau și pâlpâiau, se concentrau și explodau primind instantaneu valurile ritmice emise de noul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]