2,329 matches
-
sacrifică pentru o cauză înaltă, ci, după îndeplinirea unei nebunești (și minore) acțiuni împotriva ocupației germane, cade victimă propriului spirit ludic. Ascunzându-se, copilărește, într-o sperietoare de ciori, este împușcat din greșeală de doi soldați nemți, care, din pură plictiseală, fac un concurs de tir, nebănuind că în sperietoare se află ascuns cineva. Este de apreciat, zic eu, orice efort susținut și organizat de menținere în atenția publicului a literaturii române contemporane (concept care nu desemnează doar autorii afirmați în
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
încă, găsind-o lucrând la calculator când revenea acasă, simțea încetul cu încetul că se confunda cu mobila apartamentului: părul lung și negru, ținuta neglijentă, socotită comodă, și papucii de casă. Senzația asta îi punea un nod în gât, asemeni plictiselii. Se știau de opt ani, dar poate că încă nu se cunoșteau. La început l-au atras ușoara ei neputință și ochii. S-au sărutat după două săptămâni și au făcut dragoste pentru prima oară o lună mai târziu, în
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
Pe site-ul coreean Afreeca, unde mănâncă și stă de vorbă cu cei care o privesc despre mâncărurile pe care le devorează, "Diva" stă și câte două ore fără să dea nici cel mai mic semn de sațietate sau de plictiseală. Ea și-a uimit admiratorii când, la o asemenea masă, a mâncat 30 de ouă prăjite, 12 ștrudele cu carne de vită și cinci porții de noodles.
Cel mai ciudat lucru la început de 2014. Ce este Dinner Porn - VIDEO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62747_a_64072]
-
va avea puține locuri de muncă rutinizate care pot fi făcute chiar mai bine de diferite mașinării decât de orice ființă umană. Omenirea va deveni astfel o rasă a mașiniștilor” 16. “Chiar și așa, omenirea va suferi grav de boală plictiselii” 17. “Puținii norocoși care vor fi implicați în munca creativă de orice tip vor deveni adevărată elită a omenirii și vor face mai mult decât să fie o mașină” 18. “Într-adevăr, cea mai sumbră speculație pe care o pot
Predicțiile incredibile pentru 2014, care s-au adeverit mai devreme by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62967_a_64292]
-
de frază dulceagă căreia îi lipsește direcția unui gând dau grosul foiletonului. Papadima nu are concizie în expresie și nici concentrare în gând, de aici senzația că se înconjoară de arabescuri lexicale care au asupra cititorului un efect soporific: o plictiseală lucie pe care nici o tresărire de gând nu vine s-o întrerupă. Sub unghiul moliciunii verbale, Papadima seamănă izbitor cu Perpessicius, a cărei epică merge în volute lungi și flasce, fără să lase godeu în mintea cititorului. Că scrie despre
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
prefigureze. Toată dificultatea stă în punerea diagnosticului, dar pentru asta trebuie să știu patogenia nefericirii, adică mecanismul care a generat-o. Potrivit lui Russell, etiologia nefericirii stă în cîteva trăsături ale vieții moderne: spiritul de competiție împins la paroxism, sentimentul de plictiseală, oboseala, invidia, conștiința păcatului, mania persecuției și frica de opinia publică. Fiecărei trăsături britanicul îi consacră un capitol, obținînd în final un set de cauze din a căror combinare rezultă nuanțele nefericirii. În chip simetric, logicianul întocmește un tablou cu
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
nefericirii, ne dăm seama că viața e un cerc vicios: nu e om care, intrînd în competiția vieții sociale, să nu simtă nevoia de relaxare, numai că astăzi relaxarea e confundată cu distracția, iar distracția duce pînă la urmă la plictiseală. E vorba de plictiseala omului care își epuizează gama de excitanți la care poate recurge, consecința fiind căderea în apatie. Marea dramă a omului contemporan e că, ahtiat fiind după senzații tari, a ajuns să vadă în viața tihnită o
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
că viața e un cerc vicios: nu e om care, intrînd în competiția vieții sociale, să nu simtă nevoia de relaxare, numai că astăzi relaxarea e confundată cu distracția, iar distracția duce pînă la urmă la plictiseală. E vorba de plictiseala omului care își epuizează gama de excitanți la care poate recurge, consecința fiind căderea în apatie. Marea dramă a omului contemporan e că, ahtiat fiind după senzații tari, a ajuns să vadă în viața tihnită o pierdere de vreme. E
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
mort. În realitate, monotonia ascunde un ritual al comodităților cărora spiritele superioare știu să le guste farmecul. Iar cine simte farmecul tihnei, acela are șanse de a fi fericit. Cele mai surprinzătoare pagini privesc pledoaria pe care Russell o face plictiselii. Plictiseala e bună, dar nu fiindcă ți-ar strecura în suflet intuiția că viața e iremediabil absurdă, ci fiindcă reprezintă tocmai repausul necesar pentru a relua cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
În realitate, monotonia ascunde un ritual al comodităților cărora spiritele superioare știu să le guste farmecul. Iar cine simte farmecul tihnei, acela are șanse de a fi fericit. Cele mai surprinzătoare pagini privesc pledoaria pe care Russell o face plictiselii. Plictiseala e bună, dar nu fiindcă ți-ar strecura în suflet intuiția că viața e iremediabil absurdă, ci fiindcă reprezintă tocmai repausul necesar pentru a relua cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin ocupate. Fuga de niște dușmani care încearcă să-ți ia viața este, după cum îmi închipui, un lucru neplăcut, dar cu siguranță nu e plictisitor. Un om nu s-ar
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
prefigureze. Toată dificultatea stă în punerea diagnosticului, dar pentru asta trebuie să știu patogenia nefericirii, adică mecanismul care a generat-o. Potrivit lui Russell, etiologia nefericirii stă în cîteva trăsături ale vieții moderne: spiritul de competiție împins la paroxism, sentimentul de plictiseală, oboseala, invidia, conștiința păcatului, mania persecuției și frica de opinia publică. Fiecărei trăsături britanicul îi consacră un capitol, obținînd în final un set de cauze din a căror combinare rezultă nuanțele nefericirii. În chip simetric, logicianul întocmește un tablou cu
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
nefericirii, ne dăm seama că viața e un cerc vicios: nu e om care, intrînd în competiția vieții sociale, să nu simtă nevoia de relaxare, numai că astăzi relaxarea e confundată cu distracția, iar distracția duce pînă la urmă la plictiseală. E vorba de plictiseala omului care își epuizează gama de excitanți la care poate recurge, consecința fiind căderea în apatie. Marea dramă a omului contemporan e că, ahtiat fiind după senzații tari, a ajuns să vadă în viața tihnită o
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
că viața e un cerc vicios: nu e om care, intrînd în competiția vieții sociale, să nu simtă nevoia de relaxare, numai că astăzi relaxarea e confundată cu distracția, iar distracția duce pînă la urmă la plictiseală. E vorba de plictiseala omului care își epuizează gama de excitanți la care poate recurge, consecința fiind căderea în apatie. Marea dramă a omului contemporan e că, ahtiat fiind după senzații tari, a ajuns să vadă în viața tihnită o pierdere de vreme. E
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
mort. În realitate, monotonia ascunde un ritual al comodităților cărora spiritele superioare știu să le guste farmecul. Iar cine simte farmecul tihnei, acela are șanse de a fi fericit. Cele mai surprinzătoare pagini privesc pledoaria pe care Russell o face plictiselii. Plictiseala e bună, dar nu fiindcă ți-ar strecura în suflet intuiția că viața e iremediabil absurdă, ci fiindcă reprezintă tocmai repausul necesar pentru a relua cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
În realitate, monotonia ascunde un ritual al comodităților cărora spiritele superioare știu să le guste farmecul. Iar cine simte farmecul tihnei, acela are șanse de a fi fericit. Cele mai surprinzătoare pagini privesc pledoaria pe care Russell o face plictiselii. Plictiseala e bună, dar nu fiindcă ți-ar strecura în suflet intuiția că viața e iremediabil absurdă, ci fiindcă reprezintă tocmai repausul necesar pentru a relua cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin ocupate. Fuga de niște dușmani care încearcă să-ți ia viața este, după cum îmi închipui, un lucru neplăcut, dar cu siguranță nu e plictisitor. Un om nu s-ar
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
nume) consta în faptul că argentinianul nu era prea atras de ceea ce-i citea Manguel în momentul respectiv. E drept, el însuși alesese să i se citească însemnările, așa încât Manguel nu avea nici o vină, totuși nu putea evita o oarecare plictiseală în timp ce asculta vocea aceea egală, devotată, care-i relata gândurile lui Pessoa. Nu le găsea deosebit de interesante (și Manguel era de aceeași părere, dar n-ar fi lăsat să-i transpară asemenea gând în voce). Ce să facă, să continue
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
părere, dar n-ar fi lăsat să-i transpară asemenea gând în voce). Ce să facă, să continue să și-i imagineze pe ceilalți heteronimi sau să-l lase baltă pe Pessoa? Surâsul i se prefăcuse într-o grimasă afectată. Plictiseala lui Borges După un timp, Borges renunțase să mai asculte, deși Manguel îi citea conștiincios. Scriitorul își spunea că dacă ar fi izbutit să o șteargă din fotoliul lui din Buenos Aires, și să se întoarcă în timp, cam prin anul
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
astă dată, cu Borges, de Campos sărise peste cal: Borges nu era un elefant! Mai mult, cu un elefant nu ești obligat să conversezi, pe când cu un scriitor se presupune că trebuie să te lansezi într-o discuție (literară). Ce plictiseală!, și-a spus Pessoa. S-a gândit că engleza era limba cea mai indicată pentru că el scrisese în engleză, iar bunica lui Borges din partea mamei era englezoaică - dacă nu se înșela. Așadar, după ce a acceptat fatala situație, a rostit lucrul
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
bietul tânăr Manguel, (care, probabil, continua să citească, ignorând dispariția lui Borges) și de draga lui doña Leonor, fusese cuprins de un val de greață - o stare care-i revenea frecvent, și care era generată de o combinație de factori, plictiseala fiind, categoric, unul dintre aceștia. De astă dată e posibil ca starea să fi fost intensificată de situația atât de neobișnuită a zborului său vertiginos - și cu totul neașteptat - din însoritul Buenos Aires, în miez de decembrie, în ploioasa Lisabona. Așadar
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
Cu alte cuvinte, valoarea unui fragment vine din adevărul pe care îl împărtășește, numai că „adevărul e ceea ce mă însuflețește“ (p. 22), caz în care doar tomurile impregnate de o revelație spirituală au consistență propriu-zisă. Ficțiunea literară îl răstoarnă de plictiseală, între adagiile părinților Bisericii și un roman modern neexistînd comparație: primul e o apoteoză de duh, celălalt o lespede de mediocritate, criteriul de separare stînd în dispoziția pe care ți-o insuflă: entuziasm senin sau excitație trecătoare. Dar cine n-
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
hilar și nu conferă nicidecum gloria postumă a celor două legende americane. De ce își procură Bughi banii în acest fel, din moment ce nu are nevoie de un astfel de expedient? Probabil că aceasta este soluția pe care el o dă blazării, plictiselii, mediocrității unei existențe surogat, cu un surogat al unei vivere pericolosamente. Iar fata descoperă gustul aventurii convertită capitalist în profit, dar și o tensiune a acțiunii pe care cercul de prieteni și monotonia existenței i-o refuză. Cei doi nu
De dragoste epocală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6742_a_8067]
-
un mod cât mai dezinvolt. Aceeași dezinvoltură poate aduce o anume relaxare și în aprecierile negative. O formă frecventă în limbajul tinerilor este plicti - abreviere multifuncțională pentru adjectivul plicticos (nu îmi place acest joc, e plicti rău", jocurifetebarbie.ro), substantivul plictiseală ("iar e plicti pe aici", ro.netlog.com) și chiar pentru verbul a se plictisi ("eu mă plicti rău... voi nu?", oracolulmeu.ro). Plicti e un criteriu important în aprecierea literaturii ("l-am citit deja și mi s-a părut
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
fel în una din povestirile lui John Fowles din volumul Turnul de abanos, unde un bărbat dispare fără să lase o urmă și unde detectivul imaginează un scenariu elaborat de acesta până la ultimul detaliu ca refuz al constrângerilor banalității și plictiselii, o evadare cu iz englezesc. La fel în Comoara din Sierra Madre, romanul lui B. Traven colateral firului principal al romanului vine vorba și de o frumoasă, necruțătoare și intrepridă femeie care dispare nu în primejdioasa călătorie făcută prin junglă
Necunoscuta Irina by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6602_a_7927]