2,457 matches
-
ÎNTOARCE-TE ȚEPEȘ Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTOARCE-TE ȚEPEȘ Muncind din greu, cu gâtul ros ,,de traistă și de jug”, De sărăcie vrei să scapi, chiar dacă ,,tragi la plug”. Și-atunci când crezi că ai scăpat, ai adunat o brumă, De Euro sau Dolărei. . .Șacalii te zugrumă!. Ei legile le-au potrivit, doar pentru ei, mârlanii. Cu promisiuni te-au aburit, spre ei să curgă banii!. Rechini sunt mulți, proști
ÎNTOARCE-TE ŢEPEŞ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344473_a_345802]
-
descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
seceram/ Și din gură mai cântam:/ Familia Suciu impresionează atât prin plăcerea de a munci și de a crea, prin respectul față de tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță, plugul cu teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
verdele câmpiilor și al pădurilor, argintul lucitor al apelor și-al lacurilor, întregind acel tablou feeric pe care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului scrutau depărtările, urmăreau zborul păsărilor pe întinse zone albastre. Țăranii spânzurați pe coline cu plugurile lor, cosașii în șiruri pe dealuri, ciobanii pe poienele munților întregeau acest tablou măreț și-l umanizau. Era freamătul naturii la ceas de nuntire și toate se reflectau în sufletul poetului ca într-o oglindă, luminată de portretul Veronicăi care
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
de vară - vârful bărcii despică curcubeul nori negri-n apus - vechiul povârniș cu fragi parcă mai abrupt din primul cules pomană-n ulcea nouă - candelă luna culesul în toi - coșurile vechi pline cu musculițe miros de reavăn - boii înjugați la plug aburind brazda pâclă peste deal - ecoul tălăngilor ritmând liniștea răcoarea serii - în palma strânsă căldura castanei Cer plin de stele - sub tei șoaptele mătesc tainele nopții luna în beznă- pepenii luminează calea hoțului capătul zilei - bătrânul culegător de coșuri goale
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
istoria imediată.Bunicile noastre au fost cu adevărat eroine, zeițe ale casei dacă vreți, dar și sclave ale instituției familiale.” Idola” Venus de altădată, a fost și născătoare de prunci, și lucrătoare agrară, și țiitoare, a însoțit bărbatul și la plug, la semănat și secerat.Toate acestea s-au numit dragoste. Iar mai corect zicând, Sacrificiu. Nu demult,în stalinism, la extrema nazismului, care stimula egal de dement, procreatura în scop eroico- rasist, apoi bolșevismul marxist- leninist de implant la români
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
și obiceiuri Acestea sunt legate de o serie de simboluri legate de mijloacele agricole și de muncile câmpului. Interesant este faptul că funcția de vraci este ocupată de femeie și nu de țăran. Așadar, bărbatul pune boii la căruță, urcă plugul în atelaj, după care vine femeia înarmata cu tămâie, apa sfințită și un buchet de busuioc, da ocol de trei ori carului în timp ce le stropește cu agheasma și le afuma cu tămâie, rostind cuvintele: „Cât de curată este tămâia și
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
avea recolte îmbelșugate. Semnificația oului este, bineînțeles tot de sorginte precreștina. Plugarii primeau traista cu merinde, după care gospodina aruncă agheasma rămasă la picioarele boilor. Tot acest ritual avea loc în gospodăria plugarului. În unele zone, există obiceiul că toate plugurile să se adune pe islazul satului, unde în prezența plugarilor, preotul oficia o slujbă de sfințire a apei pentru fiecare gospodar în parte, după care aceștia mergeau acasă pentru a face ritualul amintit. Dintre toate obiceiurile străvechi, în zilele noastre
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Părinții mei s-au dezlipit din vis Alunecând în umbră sub pământ, În cer o poartă albă s-a deschis Ca sufletul să intre în cuvânt. Tata ară câmpu’-n interior Cu plugul strămoșesc cel tras de boi,p Mama toarce fuior după fuior S-aibă-n iarnă ce țese la război. Fluieră prin oase câte un vânt De crucile ușor li se-nclină, Prin aerul zidit în duhul sfânt Ce satu’-l împinge sub
PĂRINŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347710_a_349039]
-
Ne mințim. Incà e bine Sacul peticit, mai ține. Am pus speranțe la dos Si mințim, cà e frumos, Dar fardul gata sà cadà Aratà, cine ne pradà! Ne mințim cu ochi-nchiși Cà nu suntem prea deciși, Sà luàm plugul, sà aràm Hatul, sà-l mai curàțàm... Cà de nu suntem uniți, De minciunà zàpàciți Vom claca în sàràcie. Triumfând marea hoție! De minciunà prinși în joc, Ne furàm propiu cojoc. Iar borfașii doar profità Si ne furà a nostrà pità
MINCIUNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347725_a_349054]
-
fie bine. Și nicicând n-au cerut mai mult La viață sau ursite : Doar să muncească ei au vrut, S-avem mai multe pite. Și slana s-avem din belșug Pe masă, Si in tinda Dormeau și puneau boi la plug Că ziua să nu-i prindă. Cand fără pământ au rămas, Căci l-au luat cu japca, Din soare ei au făcut ceas : Sa-nvete carte față. Și au muncit zile și nopți, Far-a ști ce-i odihnă, Că
NTRO ZI DE IARNA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347750_a_349079]
-
funcții. Oricum înlocuitorul putea fi numai consătean, nicidecum dintre ungureni care dese ori nici nu participau la aceste ședințe. Era comunistă a schimbat aceste cutume străvechi. Muncitorii agricoli nu erau considerați proletari deoarece erau stăpâni pe mijloacele de producție (buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii „dușmani tradiționali ai poporului”. De aceea se obișnuia impunerea unui muncitor proletar în magistraturile rurale. Eșecul comunismului se datorează și, sau în special, investirii unui om fără pregătirea corespunzătoare pe un post. Ungureanul, fie
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
conducă imperiul. Tiberius spunea tuturor că nu e ușor să fii împărat. Uneori se gândea la acel îndepărtat Numa Pompilius legendarul rege al Romei, regele plugar și filosof care își luase în mormânt cărțile sale dragi și care muncise la plug până la extenuare îndemnând pe toți spre acest exercițiu al câmpului, fiind împotriva obiceiurilor tinerilor romani care se fortificau luptându-se corp la corp cu mâinile goale sau în întreceri sportive de tot felul. Numa Pompilius condamnase în cuvântări publice aceste
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
părerea divinului Octavian Augustus predecesorul său, avea aspecte imorale până la extrem și care, credea și el, înrobea mintea tinerilor romani pe care el i-ar fi vrut așa precum i-ar fi dorit altădată regele Numa Pompilius, adică la coarnele plugului. Era de altfel o activitate pe care vestitul și legendarul rege nu o abandonase niciodată, nici la bătrânețe. De aceea Tiberius se străduise să aducă în fața cetățenilor tineri religia și tradițiile străbune ca un nou mod de viață. Mai târziu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
ÎN MINISTER Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului NIMENI NU ȘTIE NIMIC ÎN MINISTER Girovrievici Ptița era inspector scolar în gubernia Karandașaia. Proprietar a două iazuri fertile, a unei flotile de pluguri, și a unui cot din Doneț, inspectorul era numai bun pentru funcția pe care cu onor o ocupa; răspunsul lui invariabil la fiecare sarcină care îi revenea era : da, da, să facem, da, să faceți ! adresat, cu puțină salivă împrăștiată
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]
-
al împlinirilor se realizează grație îndemnului patern, care are caracter de povață („Amintiri”) Tristețea cauzată de erodarea și îmbătrânirea tradițiilor se întrevede în cuprinsul poeziei („La țară, undeva”):” Boii demult au murit, / acum, doar la muzeu / mai există, / fierul de plug, ruginit!”) Octavian Goga deplângea și el, cândva, dispariția celor dragi și părăginirea casei părintești: „Cucuta crește prin ogradă,/ Și polomida-i leagă snopii, / Ce s-a ales din casa asta, / Vecine Neculai al popii?”/ Universul rustic a rămas pentru poet un
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
scurgerea ireversibilă a timpului este și în acest ciclu de versuri laitmotivul esențial. Cu semnificații realist-critice, prin procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu boi,/ țesut la război, / prispă, cerdac, / hara din sat, / port țărănesc, / conac boieresc, / corlata la vatră, / șezătoarea de fată, / azimă-n țăsț, / pârleazul cu rost, / livada de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DESȚĂRĂNIRE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului DESȚĂRĂNIRE Au lăsat seninul cerului, Au lăsat verdele câmpului. Au lăsat limpezimea izvorului Și coarnele plugului. Au plecat în marea migrație Să își caute ocupație În fabrici și uzine De industrializare pline. Au făcut trei schimburi de muncă Ei care dormeau pe luncă. Au făcut naveta cu biciclete, Cu trenuri și camionete. Stăteau la cozi să
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
și bulioane. Nu aveau pâine pe masă Și ucideau vițeii în fașă. Uitaseră de petreceri, de nunți și decese. Nunta ținea trei ore, Fiindcă plecau la schimb la ora două. Dar când mămăliga explodează Sunt trimiși din nou acasă, Fără pluguri, coase și tractoare Să lucreze pe ogoare. Tineri, bătrâni și bătrâne Își împart un sfert de pâine Și desțelenesc ogorul Cu săpăliga și tractorul Care abia mai tușește Pe pământ când se târăște. Buruienile-s în toi și de mare
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
ar urgisi cu toate belelele. Din păcate nu-i avem. Pământul este suficient de rodnic ca să permită chiar 200 sfinți în calendar în care „ți se usucă mâna dacă o pui pe un ac”. Cu atât mai mult pe un plug dau sapă. Necazul este că fiecare parcelă de pământ trebuie să hrănească și orășenii care habar n-au cum se fabrică laptele din frigider. Unirea nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele au fost întotdeauna vecine. Unirea înseamnă gospodărirea
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
valiză-n gară, ce-i face zâmbre unui șut s-o salte , ca un soldat ce pufăie pe scară, când trece cu-n marfar grăbit prin halte. mă simt ca o bătrână domnișoară, ce zilnic își scurtează din speranță . îi plugul ruginit și nu mai ară, iar caii trag, bolnavi, la tărăboanță. sunt plictisit ca o vădană chioară, cu ochii în pământ, dar gândul dus, ca un amant ce nu se mai însoară, sunt tare plictisit, precum v-am spus. Referință
SUNT TARE PLICTISIT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365347_a_366676]
-
mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[5]pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]