1,123 matches
-
eseul Publicul și arta lui Caragiale. Defectele amendate de critic sunt întoarse în trăsături particulare ale farsei tragice moderne. Sugestivă, demonstrația dezvăluie intuiție critică. Restabilirea dreptății printr-o nedreptate întruchipează "justiția naturală imanentă, opusă oarbei justiții sociale". Inedită, prin perspectiva plurală și corelarea cu absurdul comic caragialian, este și interpretarea "paginilor bizare", semnate de Urmuz. Comentariul Loredanei Ilie se deosebește de analiza aplicată acelorași pagini de Nicolae Balotă, în eseul monografic Urmuz, 1970. Cu un zâmbet, autoarea demonstrează cum, "din formele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Scot spapapapapapada pe care actorii, Îngroziți de atâta curaj, l-au redus la: Scoscoscot spapapapapapada așa cum și astăzi răsună pe scenă. Spapapapapapada ne fixează În minte imaginea uimitoare a unui montante*. Vom menționa, În Încheiere, o hiperbolă sugerată de numele plural Behemot, pe care Scripturile (Iov, XL, 10) Îl dau hipopotamului și care e valabil pentru animale: Morarul Îi atribuie armăsarului care i-a trântit contelui de Jaca o vorbă Îndrăzneață remarcabil vers care Îi Îngheța sângele În vine lui don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu primul termen „rebel” divizibilității specifice, unde valența divizionară a seriei (autosimilitatea) este absentă în prima relație. Sau, după poziția „rebelului” din succesiune, relația cu termenii alăturați ai seriei nu concordă cu specificul divizibilității. Situație valabilă și pentru o prezență plurală a termenilor „rebeli” la nivelul unei serii cu divizor ales ca referință. Așadar, în astfel de hetero-multiciplități, nu orice termen al succesiunii respectă hegemonia divizorului specific, autosimilitatea fiind tributară „incoerenței” numerice raportate la un împărțitor comun. Divizibilitatea binară ordinară, cu
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
deși nu de o importanță redusă. Fiind vorba, în plus, despre formule de cooperare socială, raportarea la standarde axiologice comune presupune încă o trimitere înspre prezența ideologiei. Cercetări recente în această direcție ne arată că, cel puțin în forma sa plurală a ideologiilor conceptul de ideologie devine utilizabil în contextul reconcilierii conflictelor potențiale care apar în plan social și politic la punctul de intersecție a intereselor individuale cu cele colective, precum și în cazul altor forme de cooperare socio-politică63. Limitându-ne la
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
unei societăți, credințe ce servesc drept "borne" ale cunoașterii sociale și care își pot modifica sensurile în contextul schimbărilor societale produse de această cunoaștere. 44 În teoria politică a contemporaneității, se specifică faptul că, în măsura în care vorbim despre ideologii ca reprezentare plurală a conceptului de ideologie, avem șansa de a ne apropia și mai mult de înțelegerea adecvată a fenomenelor politice concrete, întrucât "studiul ideologiei devine studiul asupra natiurii gândirii politice: cărămizile sale și mănunchiurile de înțeles cu ajutorul cărora conturează lumea politică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ca factor de formare și afirmare a artistului. Înclinația firească a subiectului spre sociabilitate, ca "stare" în care acesta "simte mai intens condiția să de om", nu presupune armonia totală, cordialitatea generală, afectul reciproc permanent. Societatea civilă este o relație plurala de indivizi liberi care, fără să-și dăuneze independența personală prin uniunea lor, acționează, totuși, nu doar în limitele unor legi restrictive, ci și sub semnul selecției profesionale calitative 156. Ea apare, în acest fel, ca un mediu de cultivare
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
the Dead (Cei goi și cei morți, atenție la traducere, căci construcții de tipul articol hotărât plus adjectiv, precum the naked, the dead, the young și the restless, vezi THE YOUNG AND THE RESTLESS, au, în marea lor majoritate, sens plural). Viitorul scriitor studiase ingineria aeronautică la Harvard, iar după absolvire, în 1943, este mobilizat și ajunge pe front, în Filipine, într-un regiment de cavalerie! De fapt, unitatea își păstrase doar numele, chiar zona accidentată din jungla insulelor Pacificului făcea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată a doctrinei constructiviste, scoțând în relief ceea ce s-ar putea numi disponibilitatea integralistă, în sensul (valabil, cum s-a observat, pentru întreaga avangardă românească) unei deschideri plurale a sensibilității spre acea „sinteză modernă”, de natură să fructifice - acum, într-o viziune predominant constructivistă - toate ideile novatoare difuzate în spațiul avangardist internațional. În cadrul grupării unu, unde „integralismul” inițial (vezi Manifestul semnat în primul număr al revistei de Sașa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în fond, e tocmai (sau numai) spectacolul acestei izbucniri. „Înțelesul” nu mai trebuie căutat în coerența mai mult sau mai puțin rigidă a „ideii” sau a evenimentului ca referent precis, interpretat eventual într-o ordine alegorică, ci în fervoarea trăirii plurale a semnelor lumii, mobilizate într-un perpetuum mobile al fanteziei, ce le descompune și recompune în structuri insolite în virtutea voinței de eliberare din orice tipar, de deschidere spre o totalitate a cosmosului, - nu contemplată de la distanță, ci implicând subiectul producător
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
volumului ce adună o parte din aceste poeme este, știm, Invitație la bal, și el rezumă oarecum în emblemă datele unei astfel de relații. Totul cheamă aici privirea la „balul” universal, totul invită la descoperirea unei lumi ce se deschide plural ochiului fascinat de feeria metropolei moderne ori a naturii trecute și ea prin tiparele modernității: „prin pupile sonerii fulgeră / Ce cale ferată arterele tale cu sânge și gări, / Un pas ca o cicatrice în argilă chemări / De la brâu câmpul cu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
întinsă serie metaforică: oglinda (atât de caracteristică recuzitei baroce a sărbătorii) devine astfel spațiul ideal pentru sugestia interferențelor eu-univers, topos în care imaginea eului și imaginile lumii se pot întâlni, sub semnul deplinei transparențe, al purității și prospețimii, al deschiderii plurale a ființei. Declanșată ca reverie acvatică, cu conotații de spațiu matern-securizant („te-ai îmbrăcat în părul blond al oglinzilor / oglinzi oglinzi grădini peste pânzele aerului / sărutarea de sălcii tremurate a umbrelor / continuare a ochiului în harfele de ape”), suita metaforelor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Îmi voi concentra atenția asupra implicării populației românești În revoluție, Înscriindu-mă, astfel, și eu pe linia unilaterală a unei „istorii parohiale”, segmentată etnic, a Transilvaniei. Fie ca o abordare mai corectă și mai luminată să redea, cândva, o perspectivă plurală asupra subiectului! 1. Contextul teoretic Lăsând deocamdată la o parte problema surselor și a faptelor pe care Îmi voi Întemeia argumentația, miza teoretică a articolului de față constă În surprinderea rolului pe care l-a jucat naționalismul În această perioadă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2007) mai acceptabil, a se expira (s-a expirat timpul, Radio România Actualități, 25.XI.2007) etc. 3. MORFOLOGIA NOMINALĂ 3.1. Concurența desinențelor și atrageri în alte (sub)clase de declinare 3.1.1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Reluarea anaforică a unui substantiv prin articolul sau pronumele semiindependent al nu se supune întotdeauna regulilor de acord în gen și număr. În situațiile în care se folosește forma de feminin singular a, chiar dacă centrul este masculin, neutru sau/și plural, explicația ar putea fi o extindere a uzului vechi și regional (a invariabil, cf. GA I : 105); e însă foarte posibil să fie vorba doar de nesiguranță în realizarea acordului, de acord prin atracție sau după înțeles: porțile unităților și
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
3, 19.X.2007) - sau cu o construcție reflexiv-pasivă: li se lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007). 5.5. Invers, unele impersonale cu propoziție subiectivă se acordă la plural, prin atracție, sub influența unui substantiv plural (de obicei, subiectul subordonatei): vor trebui ca italienii să fie slugăriți de italieni (Antena 1, 6.XI.2007); nu se știu care sunt cauzele ale acestor avarii (Realitatea TV, 23.XI.2007); majoritatea tinerilor se presupun că ar vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
normale (și chiar necesare) variantele cu -esc atunci când verbul a trebui nu este strict modal și are subiect la plural. Vezi, pentru dinamica oscilației între cele două paradigme, Pană Dindelegan (1987: 89−92). 7 "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite/populare" (DOOM2: XCVII). În DOOM1 se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literară liberă și cea fără -ră-, la persoanele I și II plural: pierduserăm/pierdusem, pierduserăți/pierduseți - opțiune considerată corectă, în acord cu uzul
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Dindelegan (1987: 89−92). 7 "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite/populare" (DOOM2: XCVII). În DOOM1 se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literară liberă și cea fără -ră-, la persoanele I și II plural: pierduserăm/pierdusem, pierduserăți/pierduseți - opțiune considerată corectă, în acord cu uzul limbii, de Pană Dindelegan (1987: 47). Cf. Avram (1997: 230), Zafiu (2007a). 8 Desinența a fost semnalată de Iordan (1943, în 1948: 142-143) ca fenomen regional (oltenesc), puțin pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
roșu-albăstruie: 22, roșu-albăstrie: 1, roș-albăstruie: 1; variază ambele elemente, roșie-albăstrie: 2; roșie-albăstruie: 5; ● galben-pai: 63; variază numai primul element, galbene-pai: 12; ● roșu-carmin: 76; variază numai primul element, roșie-carmin: 7; variază numai al doilea termen, roșu-carmină: 2; ● roșu-albăstrui (în context neutru, plural): 44, roșu-albastru: 1; variază numai primul element, roșii-albăstrui: 27, roși-albăstrui: 4; variază numai al doilea element, roșu-albăstrii: 1, roș-albaștrii: 1, roșu-albăstruie: 1, roș-albăstruie: 1, roșu-albastre: 1; variază ambele elemente, roșii-albăstrii: 3; ● albastru-electric: 70; variază numai primul element, albastră-electric: 13; variază
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele postpuse și cele antepuse. 2.1. Pronumele demonstrative de apropiere Cazul Masculin Feminin singular Plural singular plural N = Ac ăsta = 58 acesta = 9 ăștia = 33 aceștia = 2 asta = 250 aceasta = 14 astea = 56 acestea = 10 G = D ăstuia = 0 ăstora = 0 ăsteia = 0 ăstora = 0 G = D acestuia = 1 acestora = 0 acesteia =1 acestora =0 Ca tendință
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
individ indiferent de natura acesteia aflată într-un cadru social, într-o situație care implică prezența altor indivizi, poate fi considerată interacțiune (CLR). Pe lângă formele incluse în tabele, am întâlnit în câteva contexte pronumele și adjectivul pronominal ăstea, de feminin plural, creat prin analogie cu forma ăștia și neacceptat 4 de norma literară: Nu cumpăr de-ăstea românești (Verba) Eu nu mă pricep la ăstea deloc (CLR) Și cum i-o demontat pe Barcelona, îi demonta și p-ăstea (CLR) Șî-n condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
unde actualizează sensuri diferite în funcție de nominalul pe care-l însoțește: are sensul de "această", "în curs, în desfășurare" în astă-seară și de "trecut, încheiat" în astă-vară, astă-iarnă etc. 2.3. Pronumele demonstrative de depărtare Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = Ac ăla = 61 acela = 6 ăia = 26 aceia = 2 aia = 46 aceea = 13 alea = 15 acelea = 3 G = D ăluia = 0 aceluia = 0 ălora = 1 acelora = 1 ăleia = 0 aceleia = 0 ălora = 0 acelora = 0 Aceleași tendințe se observă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
formele flexionate ale acestora, *ălui, *ălei, ălor*, sunt regionale și nu se întâlnesc în corpusul cercetat. În utilizarea adjectivelor compuse, se preferă în general variantele poziționale antepuse acel, acea, acele celor postpuse acela, aceea, acelea. În cazul formelor de masculin, plural acei/aceia, raportul este invers în analiza de față (0/3 ocurențe), dar nu permite detașarea unei concluzii, fiindcă situațiile în care l-am întâlnit pe aceia sunt foarte puțin numeroase. 2.5. Pronumele demonstrative de diferențiere Cazul Masculin Feminin
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
este invers în analiza de față (0/3 ocurențe), dar nu permite detașarea unei concluzii, fiindcă situațiile în care l-am întâlnit pe aceia sunt foarte puțin numeroase. 2.5. Pronumele demonstrative de diferențiere Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = AC celălalt = 1 ceilalți = 8 cealaltă = 5 celelalte = 6 G = D celuilalt = 1 celorlalți = 3 celeilalte = 0 celorlalte = 0 Pronumele demonstrativ de diferențiere (celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte) interesează din punctul de vedere al variantelor morfologice pe care le are
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
www.diginews.ro/forum) În materialul analizat am întâlnit într-un context și forma ălaltu: Bine că i-a dat că ălaltu nu-i dădea nici concediu (IV). 2.6. Adjectivul demonstrativ de diferențiere Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = AC celălalt = 5 ceilalți = 3 cealaltă = 8 celelalte = 8 G = D celuilalt = 0 celorlalți = 0 celeilalte = 1 celorlalte = 0 Adjectivul demonstrativ de diferențiere prezintă aceleași forme în antepoziție și în postpoziție. Totuși, contextele întâlnite în corpusul cercetat demonstrează preferința
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
contexte la cazurile oblice: Și chiar vreau să vă spun că voi face acest lucru începând de sâmbăta viitoare și probabil și cursul săptămânii celeilalte (IVLRA). 2.7. Pronumele și adjectivele demonstrative de identitate Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = Ac pr. același = 12 adj. același = 11 pr. aceiași = 0 adj. aceiași = 1 pr. aceeași = 1 adj. aceeași = 13 pr. aceleași = 1 adj. aceleași = 3 G = D pr. aceluiași = 0 adj. aceluiași = 1 pr./adj. acelorași = 0 pr. aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]