3,494 matches
-
Walī (Arabă: ولي, plural ʾawliyăʾ أولياء), este un cuvânt arab cu semnificația de "custode", "protector", "ajutător", ”gardian”, ”oblăduitor”, etc. """" este cineva care posedă ""walaya"" (autoritate sau protectorat) asupra altcuiva (persoană, comunitate, teritoriu, etc.). De exemplu, în (jurisprudența islamică), un tată este "wali" pentru copiii
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
și în Viața de Apoi. Nici o schimbare nu este în Cuvintele lui Dumnezeu. Aceasta este fericirea cea mare." (Coran 10:62-64) Cei care sunt dedicați contemplației, au carisma de a fi conducători spirituali ai comunității lor. În tradiția sufi, "awliya' ("pluralul lui "wali) Allăhi" începe în secolul VIII să fie un nume pe care practicanții și-l atribuie, fără însă a-și aroga vreo autoritate spirituală pentru ei înșiși. Totuși, în legătură cu (Coran, 5:55), asceticii au presupus că ei sunt cei
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
documentele referitoare la drepturile ființei umane, care au urmat celei americane. Multe dintre acestea au menținut formularea în forma originală, sau au tradus-o cât mai corect posibil. Declararea egalității dintre toți oameni (care la vremea respectivă se formula utilizând pluralul pentru cuvântul "bărbat" - "men") nu a împiedicat continuarea instituției sclaviei în Statele Unite. Spre deosebire de toți politicienii Statelor Unite de dinaintea sa, președintele Abraham Lincoln s-a bazat total pe Declarația de independență când a denunțat sclavia, pe care a prezentat-o ca fiind
Toți oamenii sunt creați egali () [Corola-website/Science/308303_a_309632]
-
cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită "", respectiv cea care semnifică "noi fără ține / voi", numită "exclusivă". Quechua adaugă, de asemenea, sufixul "-kuna" la persoanele a doua și a treia singular, "qam" și "pay" pentru a crea formele de plural "qam-kuna" și "pay-kuna". Adjectives în Quechua are always placed before nouns. They lack gender and number, and are not declined to agree with substantives. Noun roots accept suffixes which indicate person (defining of possession, not identity), number, and case. În
Limbi quechua () [Corola-website/Science/314423_a_315752]
-
succesiune de sunete egale, în care fiecare notă are aceeași durată. Ideea unei repetiții poate fi un model ritmic, o parte dintr-o melodie sau o melodie completă în sine. Ambele forme - "ostinate" și "ostinati" sunt acceptate la forma de plural, în limba română și limba engleză, acesta din urmă reflectând cuvântul etimologiei italiene. <br> Un celebru tip de ostinato, numit "crescendo Rossini", își datorează numele de la un crescendo care stă la baza unui model muzical persistent, care culminează, de obicei
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
antic a fost distrus de un cataclism în sec. IV d.Hr. Istoricii estimează că, în epoca sa de înflorire, populația orașului era cuprinsă între 30.000 și 100.000 de locuitori. În limba greacă, toponimicul are formă de neutru plural (τὰ Ἄβδηρα), cu accentul pe silaba inițială. Conform mitologiei antice, orașul a fost întemeiat de Heracle pentru a cinsti memoria unuia dintre însoțitorii săi, Abderos, înmormântat acolo. Legenda spune că, după ce a capturat iepele antropofage ale regelui Diomede din Tracia
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
termenul "Römisches Militärlager" iar pentru "castellum" se folosește termenul "Römisches Kastell". Un castru român reconstruit aproape în întregime, astăzi muzeu, se poate vizita la Saalburg în apropierea limesului de lângă orașul Bad Homburg din Germania. În Imperiul Român, castra (formă de plural pentru "castrum, castri", o fortificație) au fost taberele militare tipice ale românilor. Aceste tabere erau construite întotdeauna după niște tipare stricte, având două două ălei principale: "Cardus Maximus", care străbătea tabăra de la nord la sud, și "Decumanus Maximus", orientată de la
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
dându-mi), "lavarte" (a te spală), "¡vete! " (du-te). Atunci cand formă nos în poziție enclitica se unește cu prima persoană plural a unui verb, acesta pierde litera s: "vamos" + "nos" > "vámonos". Se suprima d final de la persoană a II-a plural imperativ, atunci când este urmat de pronumele enclitic "os": "lavad" + "os" > "lavaos", "levantad" + "os"> "levantaos". Face excepție imperativul verbului "ir", "id" + "os" > "idos". La imperativul pozitiv, gerunziu (formă simplă) și infinitiv (formă simplă) pronumele neaccentuat este în mod obligatoriu enclitic: "dame
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
neutră sau o propoziție precedentă: "Era juguetón, lo cual me gustaba. " În astfel de secvențe, "lo cual" poate fi substituit prin "lo que": Era juguetón, lo que me gustaba. " 4. "Quien" are o singură formă pentru ambele genuri. Formă de plural este "quienes". Se referă la substantive nume de ființe sau lucruri personificate. Antecedentul sau poate fi exprimat sau nu: Este muchacho con quien hablas es mi hermano. Quien cântă, sus maleș espanta. " 5. "Cuyo" se acordă în gen și număr
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
nada se referă la lucruri: Sunt invariabile. 3. Pronumele nehotărâte care se referă la nume de lucruri sau de ființe: alguno, todo, bastante, uno, otro, demás etc.: Formă invariabila "demás" se folosește, de regulă, precedată de un articol hotărât la plural: Pronumele "todo (toda, todos, todas)" (are și o formă neutră: todo) are valoare substantivala și adjectivala: Gruparea todo + articol (sau alt determinant) + substantiv se folosește atât la singular, cât și la plural: Gruparea todo + substantiv se folosește aproape exclusiv la
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
de regulă, precedată de un articol hotărât la plural: Pronumele "todo (toda, todos, todas)" (are și o formă neutră: todo) are valoare substantivala și adjectivala: Gruparea todo + articol (sau alt determinant) + substantiv se folosește atât la singular, cât și la plural: Gruparea todo + substantiv se folosește aproape exclusiv la singular: Todo (-a) + uno (-a) + substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și "menos" sunt invariabile. Cand funcționează că adjective se grupează la
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Todo (-a) + uno (-a) + substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și "menos" sunt invariabile. Cand funcționează că adjective se grupează la singular, în special cu substantive nume de materie: La plural, se combină cu substantive ce denumesc lucruri numărabile: Multe din pronumele nehotărâte sunt folosite și că adjective nehotărâte, iar unele numai că adjective (ex.: cadă). În gramatică spaniolă actuala figurează trei moduri verbale: Infinitivul, gerunziul și participiul sunt considerate forme
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
mai ales, la cele terminate în -car,-gar, -zar, -cer, -cir, -ger, -gir, -eer, -oer, -guir, etc.: tocar - toqué, cargar - cargué, vencer - venzo, creer - creyó, comenzar - comencé. Un verb neregulat la prezentul indicativ, persoanele de la singular și a III-a plural va avea aceeași neregularitate la prezentul conjunctiv (în general, la aceleași persoane (unele excepții: pedir, seguir care au neregularități și la celelalte persoane: pida; pidamos, pidáis; siga; sigamos, sigáis; la imperativ (pers. a II-a sing. și formele împrumutate de la
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
regulă, neregularitățile formelor simple de la care derivă: tener - tengo, mantener - mantengo. Un verb neregulat la perfectul simplu este neregulat atât la la conjunctivul imperfect, la conjunctivul viitor: decir - dije → dijera - dijere, cât și la persoanele I și a II-a plural ale prezentului conjunctivului, la participiul prezent (dacă verbul are un participiu prezent, care, de cele mai multe ori are valoare de adjectiv sau de substantiv: servir - sirviente) și la gerunziu: dormir - durmió, durmieron/ durmiera, durmiese/ durmiere/ durmamos, durmáis/durmiente/durmiendo. Un verb
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
din America. Igbo au fost duși în Jamaica, Cuba, Saint-Domingue, Barbados, the [[Statele Unite ale Americii], [[Belize]]și [[Trinidad și Tobago]]. Elemente ale culturii igbo pot fi găsite în aceste locuri. De exemplu, în patois jamaican, cuvantul Igbo Unu, ceea ce înseamnă "tu" la plural, este încă folosit. "Red Ibo" (sau "eboe roșu") descrie o persoană de culoare cu pielea echitabil sau "gălbui". Acest termen a provenit de la prevalența raportată a acestor tonuri de piele în rândul Igbo dar influențe estice nigerian poate să nu
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
limbă veche, Înrudită cu româna. Verbele din limba română sunt aproape toate neregulate. Vă dau un exemplu: a zace și a face, care par identice, doar că la imperativ formele diferă: zaci, respectiv fă. Nu există reguli de formare a pluralului În română, doar niște „linii directoare”. și aici aduc doar un exemplu: ploaie ploi cu șiroi - șiroaie. Unde e regula? Noi avem trei genuri: masculin, feminin și neutru, dar desigur avem și excepții: o desagă - doi desagi! Toate aceste neregularități
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
țeastă, ajunge În Italia la testa, În Franța la tête; cuvântul ciubotă a rămas În franceză doar cu ultima parte, botte, iar În germană doar cu prima: schue; omoameni: În franceză s-a menținut forma de singular, identică și la plural În timp de În germană s-a păstrat doar forma de plural dar și aceea fără prima silabă man-men. Explicația pentru care s-a păstrat cel mai bine formele originare În română este simplă: cei care au plecat au fost
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
a rămas În franceză doar cu ultima parte, botte, iar În germană doar cu prima: schue; omoameni: În franceză s-a menținut forma de singular, identică și la plural În timp de În germană s-a păstrat doar forma de plural dar și aceea fără prima silabă man-men. Explicația pentru care s-a păstrat cel mai bine formele originare În română este simplă: cei care au plecat au fost tineri, oameni cu inițiativă, curajoși sau dintre cei care nu Își mai
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
cuvântului. De exemplu, structura cuvântului malsanulejo "spital": Rădăcina sân- înseamnă "sănătate", "sănătos". Cu prefixul mal- se obține sensul opus, adică "bolnav". Sufixul -ul- înseamnă "persoană", iar -ej- înseamnă "loc"; adică "loc pentru oameni bolnavi". Toate substantivele se termină în "-o". Pluralul se formează adăugând terminația "-j". Există numai două cazuri: nominativ și acuzativ. Acuzativul se formează adăugând terminația "-n" (la plural, după sufixul "-j"). Prin urmare, un substantiv din esperanto are patru forme, după cum se vede în tabelul următor: Nominativul se
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
bolnav". Sufixul -ul- înseamnă "persoană", iar -ej- înseamnă "loc"; adică "loc pentru oameni bolnavi". Toate substantivele se termină în "-o". Pluralul se formează adăugând terminația "-j". Există numai două cazuri: nominativ și acuzativ. Acuzativul se formează adăugând terminația "-n" (la plural, după sufixul "-j"). Prin urmare, un substantiv din esperanto are patru forme, după cum se vede în tabelul următor: Nominativul se folosește pentru a exprima subiectul propoziției: De asemenea, numele predicativ stă întotdeauna în nominativ (o greșeală des întâlnită la începători
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
folosit cu unele prepoziții pentru a indica direcția: Pentru a arăta durată sau distanță: În câteva expresii uzuale: În esperanto, articolul hotărât este "la", care nu-și schimba niciodată formă. Nu există articol nehotărât. Toate adjectivele se termină în "-a". Pluralul și acuzativul se formează exact că la substantive. Prin urmare, un adjectiv are tot patru forme: Adjectivul se acordă în caz și număr cu substantivul pe care îl determină. Cum în esperanto nu există gen gramatical, nu poate fi vorba
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
nia "al nostru, a noastră". Pronumele ci este foarte rar folosit în esperanto. În general nici nu apare în manuale, iar atunci când este folosit, poate avea o conotație peiorativa. Prin urmare, pronumele vi este folosit și la singular, si la plural, si ca pronume de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele ĝi poate desemna animale, lucruri, idei abstracte etc. Pronumele
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
un țînțar, el va spune 痛い! "itai!" (doare!, echivalent cu "Au!"), care nu conține nici un element de politețe. Aproximativ o dată cu începerea anilor de școală copiii sînt îndrumați să folosească față de adulții din afara familiei un mod de exprimare oarecum echivalent cu pluralul de politețe românesc. De remarcat este că încă din timpul școlii elementare acest limbaj politicos este folosit și față de colegii mai mari, chiar și cînd diferența de an școlar este minimă. Gramatical acest mod se obține prin aducerea verbelor predicative
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
echivalentă cu "a fi." Astfel, în timpul unei consultații, pacientul îi poate spune doctorului 痛いです。 "itai desu." (Mă doare.). De observat ca în limba română politețea se exprimă numai cînd verbele sînt la persoana a doua singular, prin trecerea lor la plural; prin comparație în japoneză "toate" propozițiile se schimbă. Al treilea nivel de politețe, numit 敬語 "keigo" (respect, reverență), nu este practicat de tineri pînă la "intrarea în societate" (care corespunde cu încadrarea într-un loc de muncă), deși este studiat
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
cazuri aceste prefixe onorifice sînt folosite preponderent de femei, iar în alte cazuri prefixele au devenit inseparabile de cuvînt, ca în exemplul ご飯 gohan (mîncare, orez fiert). Observație: în limba română există și alte mecanisme de exprimare a politeții în afara pluralului, care aduc puțin cu acest ultim nivel de politețe din japoneză: folosirea pronumelui "dumneavoastră", înlocuirea demonstrativelor "ăsta", "asta", "ăla" etc. cu variantele lor "acesta", "aceasta", "acela" etc., trecerea verbului "e" la forma "este" și în general alegerea unui ton și
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]