2,366 matches
-
sunt distincte din punct de vedere fizic de majoritatea populației, cum e cazul celor de culoare sau asiatici, conservatorismul rasial, practicat atât la nivelul simțului comun, cât și la cel pseudoinstituțional (birocratic), face ca modelul melting pot și cel al pluralismului cultural să fie greu de realizat. Perpetuarea discriminării în societățile democratice europene este o realitate care produce mari îngrijorări și tensiuni. Aceasta și pentru că, pe lângă problemele obișnuite determinate de acomodarea la noile exigențe sociale, dintre care învățarea limbii, ajustarea sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o majoritate și o minoritate. Spre deosebire de concepția majoritaristă, dogmatică, concepția pluralistă, admițând necesitatea luării de decizii după criteriul majorității, subliniază, în același timp, cerința de a găsi soluții care să înlăture sau să îngrădească posibila dominație sau opresiune a majorității. Pluralismul ca doctrină generală are, ca platformă ideatică, următoarele teze: în societatea modernă există o considerabilă varietate individuală și de grupuri sociale, cu identități proprii de mentalitate, comportamente și stiluri de viață; aceste entități, mai mult sau mai puțin bine circumscrise
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu trebuie considerate superioare (moral, estetic etc.) una alteia; ele pot conviețui și coopera într-un cadru organizat (statal); chiar dacă sunt în competiție, se pot găsi formule legislative și administrative de a evita conflictele dure și violența. Există, așadar, un pluralism cultural (tradiții și obiceiuri, moduri de viață culturală diferite), etnic, religios și de altă natură. Relevant între ele este pluralismul politic (democratic), pentru că vizează relațiile de putere. El se referă nu numai la pluripartitism, ci la întregul set de instituții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt în competiție, se pot găsi formule legislative și administrative de a evita conflictele dure și violența. Există, așadar, un pluralism cultural (tradiții și obiceiuri, moduri de viață culturală diferite), etnic, religios și de altă natură. Relevant între ele este pluralismul politic (democratic), pentru că vizează relațiile de putere. El se referă nu numai la pluripartitism, ci la întregul set de instituții și procese politice prin care coalițiile majoritare încurajează cooperarea între indivizi și între grupuri și descurajează tensiunile și conflictele. Pluralismul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pluralismul politic (democratic), pentru că vizează relațiile de putere. El se referă nu numai la pluripartitism, ci la întregul set de instituții și procese politice prin care coalițiile majoritare încurajează cooperarea între indivizi și între grupuri și descurajează tensiunile și conflictele. Pluralismul democratic presupune nu doar mai multe grupări politice (elite) care aspiră să ajungă în vârful piramidei puterii, dar și mai multe genuri de elite politice, în funcție de zonele activității politice: elite ale politicii externe, elite ale politicii educaționale, elite ale politicii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aducă, în situația dată, maximum posibil de avantaje fiecărui actor. Strategiile optime (raționale) pot fi identificate de actorii sociali înșiși sau induse de autoritate ori prin intermediul normelor - așa cum arată teoria alegerii raționale (Coleman, 1990; Iluț, 1990). Mulți sociologi consideră că pluralismul democratic care să încurajeze un comportament rațional al indivizilor și grupurilor, producător de beneficii mutuale, este mai mult un deziderat decât o realitate chiar în SUA. Puterea, averea, resursele de a participa la viața socială sunt nu doar inegal, ci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eficiența economică, precum și pe cea social-politică. Oricum, „mentalitatea jocului de sumă nulă”, concepția că tot ceea ce un ins sau un grup pierde câștigă celălalt, atât de prezentă și la noi în țară, este păguboasă, deopotrivă la nivel individual și colectiv. Pluralismul democratic și teoria alegerii raționale ne îndeamnă și la a căuta, în locul competiției și conflictului, cooperarea. 2.3. Cunoașterea și măsurarea opiniei publicetc "2.3. Cunoașterea și măsurarea opiniei publice" 2.3.1. Evoluția studiilor și apariția sondajelortc "2.3
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puțin cercetările din SUA arată că nu există influență semnificativă asupra votului efectiv prin publicarea rezultatelor sondajelor, chiar în zilele premergătoare alegerilor. Aceasta nu înseamnă că în alte contexte, de pildă, în țările mai puțin avansate pe drumul democrației și pluralismului, cum e și țara noastră, țări în care funcționează nu de mult timp relația sondaje - alegeri, situația n-ar putea sta altfel. Chiar și aici însă, este dificil de spus ce anume îl incită pe om să dea votul cuiva
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cornea s-a referit și ea la același lucru, spunând că necesarul proces al comunismului s-a făcut și se face, deocamdată, numai "aici, la Sighet", în sens moral, bineînțeles. A avertizat asupra primejdiei în care se află la noi pluralismul politic, imposibil de apărat numai prin luări de poziție individuale. A reluat îndemnul, făcut și altădată, de a consolida partidele politice democratice, acum atât de slăbite, de a intra în aceste partide pentru că "dinafara partidelor nu se poate face nimic
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
la Combinatul Petrochimic din Teleajen (1980-1981), se transferă la Institutul de Cercetare, Inginerie Tehnologică și Proiectare pentru Rafinării din Ploiești. Între 1993 și 1995 va fi redactor-șef la Editura Harisma, iar în 1994 se află printre întemeietorii Fundației pentru Pluralism din București. Secretar de redacție la revista „Sfera politicii” (1994-1995), ulterior este director la ziarul prahovean „Ziua” (1995-1996) și redactor-șef la Editura Eleusis din Ploiești (1995-1998). Un timp figurează ca redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană”, deținând aceeași funcție
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
unor conținuturi desemnate prin: educația civică, educația ecologică, educația în spiritul drepturilor omului, educația în spiritul drepturilor omului, educația în spiritul valorilor europene și al dialogului cultural european. Valorile Uniunii Europene sunt acelea ale unei societăți caracterizate prin toleranță justiție, pluralism, solidaritate, fiind înscrise în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene semnată la Nisa în 2000: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului. Unităților de învățământ le revine sarcina de a face cunoscute aceste valori, de a le
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
națională și universală și o cale constructivă de multiplicare a cunoștințelor istorice. În final, manualul trebuie să fie un ghid de apropiere calitativă a metodelor de predare și Învățare a istoriei și, totodată, o sursă de sarcini și activități. Prin intermediul pluralismului de opinii manualul devine o sursă de construire a unei gândiri, psihologii, culturi istorice și, În final, un educator al spiritului critic și analitic al elevilor. Istoria s-a bazat tot timpul pe personalități, iar Carol I rămâne a fi
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
muncii, riscul din ce în ce mai crescut de sărăcie și excluziune socială și procesul globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață socială, egalitate a oportunităților, bunăstare socială și solidaritate, sunt de remarcat criza cu care acestea se confruntă și necesitatea urgentă de a oferi un răspuns european (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 102). Mai mult
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra celor cinci variabile macrosociale: legislația simplă, transparentă, persistentă în timp și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
criticismul ca metode preferate ale postmoderniștilor. Wilson se folosește de această satiră antipostmodernistă a lui Hlynka și Yeaman pentru a minimaliza demersurile gândirii postmoderne. „Demersul tetrafazic al bunului postmodernist” nu este o metodă reală, ci o parodie menită să discrediteze pluralismul hermeneutic al demersurilor folosite în cercetarea postmodernă. Wilson își dovedește lipsa de bună-credință în valorizarea autentică a acestor demersuri. Dacă și-ar fi dorit să concilieze designul instrucțional modern cu gândirea postmodernă, ar fi putut prezenta metodele reale ale celei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să nu-ți pese și să nu uiți că atenția cenzorului - ori a cenzorilor, cum era cazul după 1977 - era una orientată. Am câștigat un pariu cu câțiva prieteni de-ai mei în legătură cu posibilitatea de a publica un articol despre pluralism. Am ales critica literară, am argumentat ce bine e că există acolo pluralism, am descris pe scurt formele acestuia - critică tematică, psihocritică, critică impresionistă, de inspirație sociologică ș.a.m.d. -, după care, în fraza finală, conchideam că „pluralismul e benefic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cenzorilor, cum era cazul după 1977 - era una orientată. Am câștigat un pariu cu câțiva prieteni de-ai mei în legătură cu posibilitatea de a publica un articol despre pluralism. Am ales critica literară, am argumentat ce bine e că există acolo pluralism, am descris pe scurt formele acestuia - critică tematică, psihocritică, critică impresionistă, de inspirație sociologică ș.a.m.d. -, după care, în fraza finală, conchideam că „pluralismul e benefic și vital în orice domeniu”! A trecut de vreo trei instanțe de cenzură
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
articol despre pluralism. Am ales critica literară, am argumentat ce bine e că există acolo pluralism, am descris pe scurt formele acestuia - critică tematică, psihocritică, critică impresionistă, de inspirație sociologică ș.a.m.d. -, după care, în fraza finală, conchideam că „pluralismul e benefic și vital în orice domeniu”! A trecut de vreo trei instanțe de cenzură - poate că se bazau și una pe alta! -, articolul a apărut, am câștigat niște sticle de votcă de la amicii mei, nu s-a întâmplat nimic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ignoră”, cu inteligența penetrantă a vitalității, însemnele și limitele de demarcație ale paradigmelor retorice consacrate. De aceea, mai degrabă decât analizate ca romane, piese de teatru sau poeme - în sensul generic-convențional al ideii de „carte” -, scrierile lui P. își dezvăluie pluralismele conceptuale și multiplicitățile semnificante atunci când sunt citite, postmodern, ca „texte”. (O asemenea lectură nu poate decât să lase deoparte, ca inutile, eforturile clasicizante ale unei părți semnificative a criticii românești postbelice, lansate în „desanturi” de recuperare a „calapoadelor” literare neglijate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
socială concretă, de interacțiunea lor cu celelalte fenomene concrete. În acest sens, profilul structural distinct al unei societăți își pune amprenta asupra profilului fiecărui element component al său. Strategia marxistă de explicare a fenomenelor sociale este diferită de așa-numitul pluralism sociologic. Pornind de la insuficiența tentativelor moniste - este greu să explici multitudinea faptelor sociale prin variația unui singur factor determinant -, s-a încercat formularea unei strategii pluraliste. Raymond Aron este unul dintre cei care au lansat ideea pluralismului. Ea apare însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de așa-numitul pluralism sociologic. Pornind de la insuficiența tentativelor moniste - este greu să explici multitudinea faptelor sociale prin variația unui singur factor determinant -, s-a încercat formularea unei strategii pluraliste. Raymond Aron este unul dintre cei care au lansat ideea pluralismului. Ea apare însă în diferite forme și la alții. Teza lui este că nu trebuie să ipostaziem acțiunea cauzală a unui factor. Toate celelalte fapte sociale sunt egal importante în determinarea oricărui fenomen social particular. O asemenea strategie pluralistă își
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintr-o anumită comunitate, putem să depistăm o influență a mediului, a populației, a tehnologiei, a organizării politice, a celei religioase ete. Despre fiecare dintre aceste influențe se poate spune câte ceva. Desigur însă că o asemenea analiză este foarte superficială. Pluralismul nu face decât să generalizeze această situație elementară a interacțiunii, și anume a faptului că în toate găsim influența tuturor. După cum remarcă mulți oameni de știință, pluralismul reprezintă, în fapt, un nondeterminism. A spune că toate lucrurile sunt egal de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se poate spune câte ceva. Desigur însă că o asemenea analiză este foarte superficială. Pluralismul nu face decât să generalizeze această situație elementară a interacțiunii, și anume a faptului că în toate găsim influența tuturor. După cum remarcă mulți oameni de știință, pluralismul reprezintă, în fapt, un nondeterminism. A spune că toate lucrurile sunt egal de importante înseamnă că nu poți găsi nici o explicație, în fapt. Se ajunge la un cerc vicios de genul: A este determinat în egală măsură de B, C
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înseamnă că nu poți găsi nici o explicație, în fapt. Se ajunge la un cerc vicios de genul: A este determinat în egală măsură de B, C, D etc. și la rândul său îi determină pe B, C, D etc. Dificultatea pluralismului este că el trebuie să mențină ipoteza influenței absolut egale a tuturor factorilor. Dacă acceptă o inegalitate între aceștia, se ajunge la indicarea unui factor mai important și cu aceasta la o opțiune mai fermă, mult mai ușor de verificat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a tuturor factorilor. Dacă acceptă o inegalitate între aceștia, se ajunge la indicarea unui factor mai important și cu aceasta la o opțiune mai fermă, mult mai ușor de verificat decât teza generală și abstractă a egalei determinări. În fapt, pluralismul apare mai mult ca o încercare de a evita o opțiune cauzală mai fermă. O variantă mai subtilă a pluralismului este cea sugerată de Max Weber: în diferite situații, un factor poate să fie determinat (mai important decât ceilalți) în timp ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]