518 matches
-
înseamnă în fapt „frica de a abandona rutina sigură pentru riscurile asociate cu metodele neexperimentate” (Nadel, 1968, p. 403). Este clar că Nadel descrie aici în termeni foarte clari tradiția colectivităților arhaice ca pe o variantă a strategiei satisfăcătorului. Prezența plusvalorii în complexul tradiției apare cu claritate în momentele în care, din cauza schimbării condițiilor, soluțiile recomandate încetează să mai fie adecvate. Chiar și în această situație, tradiția prezintă o mare inerție, continuând să persiste, fiind susținută mai mult de funcția sa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu mai dorește să-și continue viața în formele fixate de tradiție, fiind deci în situația de a recurge la o decizie de schimbare, poate fi tentată (și adesea chiar s-a întâmplat) să recurgă la un nou tip de plusvaloare, desemnat de Max Weber prin termenul de charismă. Weber avea în vedere, în mod special, cazurile tradiționale: profeți, conducători religioși. Prin extensie, conducătorul charismatic este acela care reclamă că i se atribuie capacități supranaturale, de excepție, în baza cărora autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comună. Pe lângă fundamentul religios, charisma face apel adesea și la capacități decizionale extraraționale care nu pot fi contestate cognitiv: intuiție, inspirație. Nepresupunând prelucrări raționale de informații după reguli explicite care pot fi examinate public, acestea pot fi învestite neproblematic cu plusvaloare. O asemenea variantă o găsim în cazul dictatorilor de tip fascist (Hitler, Mussolini) care reclamau un proces decizional intuitiv infaibil, ce nu poate fi supus judecății critice comune. O variantă a charismei o găsim frecvent în societățile tradiționale: presupunerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la sorți. Grecul antic, model de raționalitate în multe privințe, părea însă să evite acceptarea faptului că o asemenea procedură este aleatorie, preferând să creadă că prin sorți se manifestă voința zeilor. În fine, prin natura lor, aceste criterii generează plusvaloare, conferind certitudine absolută actului de decizie. Ceea ce a depins de om, el a făcut: a consultat forțele supranaturale; din acest moment, alți factori care nu mai depind de puterea umană intră în joc. În contextul analizei de aici se deschide
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și o anumită componentă charismatică, a cărei funcție este de a absorbi incertitudinea celui care deleagă autoritatea. Un caz interesant de acest gen este modul în care este utilizată uneori știința. Nu de puține ori, știința însăși este învestită cu plusvaloare, rezultatele sale fiind prezentate ca mult mai sigure decât sunt în realitate. Se întâmplă adesea că, la limita cunoștințelor efective, imaginea cognitivă a științei, fragilă în fapt, este învestită cu o valoare ce tinde spre absolut. După cum remarca Herbert A
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nivelul impozitelor directe atunci când au loc fuziuni sau absorbții de societăți, sau la nivelul impozitelor indirecte, În special când este vorba de o integrare verticală a Întreprinderilor. În acest context, cu ocazia operațiunilor de fuziune, În momentul preluării activelor nete, plusvalori, beneficii sau pierderi la nivelul societății absorbite, stimularea concentrării se realizează prin intermediul regimului fiscal aplicat plusvalorilor și deficitelor de fuziune, Întrucât beneficiile realizate sunt lovite prin impozitul pe societate la nivelul societății absorbite. Totuși, dacă societatea absorbantă deține acțiuni la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În special când este vorba de o integrare verticală a Întreprinderilor. În acest context, cu ocazia operațiunilor de fuziune, În momentul preluării activelor nete, plusvalori, beneficii sau pierderi la nivelul societății absorbite, stimularea concentrării se realizează prin intermediul regimului fiscal aplicat plusvalorilor și deficitelor de fuziune, Întrucât beneficiile realizate sunt lovite prin impozitul pe societate la nivelul societății absorbite. Totuși, dacă societatea absorbantă deține acțiuni la societatea absorbită, plusvalorile rezultate din anularea acestora trebuie exonerate. În caz contrar, va apărea un efect
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pierderi la nivelul societății absorbite, stimularea concentrării se realizează prin intermediul regimului fiscal aplicat plusvalorilor și deficitelor de fuziune, Întrucât beneficiile realizate sunt lovite prin impozitul pe societate la nivelul societății absorbite. Totuși, dacă societatea absorbantă deține acțiuni la societatea absorbită, plusvalorile rezultate din anularea acestora trebuie exonerate. În caz contrar, va apărea un efect de descurajare. Asemănător, deducerea pierderilor societății absorbite din beneficiile societății absorbante constituie un factor stimulator. Acest drept poate să nu fie acordat, atunci când conjunctura economică nu permite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
creșterea profitului net. Destinația acestora și modul de impozitare a dividendelor comparativ cu profitul reinvestit sunt factori importanți de impact asupra activităților derulate la nivel microeconomic. Totodată, se impune observației faptul că nici reevaluarea activelor imobilizate și impunerea distinctă a plusvalorii realizate nu elimină complet efectele negative, deoarece nu asigură corectarea efectelor nefavorabile ale amortizării insuficiente. În schimb, amortizarea deductibilă fiscal de tip degresiv sau accelerat, contribuie la stimularea autofinanțării, prin reducerea obligației fiscale către buget. Efectul final este influențat de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de monopol sau măcar de supraveghere a relațiilor comerciale cu exteriorul; drept de preempțiune împotriva vânzărilor funciare; îndatoriri și drepturi în privința relațiilor cu statul; dreptul de a reprezenta comunitatea; comunitățile țărănești sunt supuse unei exploatări de tip tributal (confiscarea de plusvaloare rezultată din procesele de producție în care exploatatorii nu au amestec); importanța mare a legăturilor de rudenie; diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
completați tabelul de mai jos cu activitățile previzionate a se realiza în vederea implementării proiectului, precum și durata acestora, corelate cu metodologia de implementare a proiectului Anul I Notă: Valoarea totală a proiectului (12) este formată din Valoarea neeligibilă a proiectului (11) plusValoarea eligibilă a proiectului (7). Valoarea neeligibilă a proiectului (11) este formată din toate cheltuielile neeligibile efectuate în cadrul proiectului (nu sunt incluse în lista cheltuielilor eligibile, dar sunt necesare proiectului)care vor fi suportate de dumneavoastră în calitate de beneficiar și nu vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
finanța operațiunile. Astfel, decretul îi permitea să exproprieze suprafețe de teren mult mai mari decât cele necesare construirii unor artere noi. Orașul dispunea acum de terenuri expropriate neutilizate, pe care putea să le revândă la un preț care îngloba și plusvaloarea adusă de lucrările efectuate 1. Beneficiile care au rezultat astfel au fost la rândul lor surse de finanțare a lucrărilor 2. Imperiul trebuia până la urmă să conteze pe burghezia "orleanistă", care percepea totuși exproprierea din motive de utilitate publică ca
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
speculanților privați. Pentru proprietarii expulzați au fost prevăzute compensări generoase: calea spre fraudă și spre speculație era astfel deschisă. Municipalitatea nu mai dispunea de dreptul de a revinde terenurile nefolosite. Aceasta le retroceda proprietarilor, care recuperau astfel o foarte mare plusvaloare, beneficiind și de investițiile făcute de către colectivitate. Exproprierea s-a dovedit a fi costisitoare pentru oraș. A fi expropriat devenea o modalitate a proprietarului de a se îmbogăți. Exproprierea din motive de utilitate publică a făcut ca orașul să plătească
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scurt de timp, "proprietarii funciari ai celui de-al Doilea Imperiu au reușit să zădărnicească opera lui Haussmann. Făcând aceasta, într-un fel ei au ucis găina cu ouă de aur: în lipsa activității productive și rentabile din care rezulta o plusvaloare suficientă pentru a face să crească renta funciară, bogăția a dispărut"4. După Marcel Cornu însă, aceste practici frauduloase, departe de a impieta asupra proiectelor haussmaniene, au fost condițiile care au făcut posibilă existența lor: "A nu da libertate totală
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pieței, asemenea marilor grupuri private. Nimic nu mai justifică presiunile exercitate asupra bugetului comunal de investițiile implicate de instalarea sau modernizarea unui serviciu 432. "Dimpotrivă, acestea [colectivitățile locale] pot propune intervenienților interesați să investească și să obțină venit, eventual o plusvaloare"433. Într-adevăr, concesionarul obține dreptul de a beneficia de o rentă, în măsura în care elimină concurența pe o perioadă mai lungă. În concluzie, așa cum sintetizează economistul François Rachline, dubla constrângere pentru colectivități, pe de o parte, de a investi pentru a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană să fie foarte ambiguă. "Rezultă forme concrete de urbanizare și restructurare urbană relativ fracționate, corespunzând logicilor operaționale ale actorilor privați. Orașele își fac astfel bucăți de proiecte, proiecte neterminate, adică operații cu contururi definite, adesea introvertite (pentru a stăpâni plusvaloarea urbană și pentru a favoriza gestionarea privată), înlocuind în parte logicile de zoning și de sectorizare ale perioadei precedente"457. Astfel, "proiectul orașului" apare, în repetate rânduri, ca o renunțare deghizată la planificarea pe termen lung. Teancul neierarhizat de orientări
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exploatarea forței de muncă. De aceea teroarea stalinistă din perioada 1948-1953 În Europa de Est semăna atât de bine cu echivalentul sovietic al anilor ’30: ambele erau legate de o politică de industrializare coercitivă. Economiile centralizate reușeau efectiv să extragă cu forța plusvaloare de la mineri și muncitori, dar nu mai mult. Agricultura din blocul sovietic regresa vizibil, ineficiența-i proverbială fiind ilustrată de acei funcționari sovietici din Frunze (astăzi Bișkek, În KÎrgîzstan) care În 1960 Îi Încurajau pe țărani să-și facă norma
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și A.G. Frank. Măsurătorile lui Manoilescu sunt și ele surprinzătoare în acest sens. El constată, de exemplu, că, de la epoca regulamentară la epoca interbelică, coeficientul de exploatare a muncii în Țările Române a crescut enorm. După calculele sale, „proporția între plusvaloare și salariul mediu este în România, atât în agricultură, cât și în industrie, de ordinul 2/1, adică din produsul muncii două treimi sunt luate de capitaliști și numai o treime de muncitori” (Manoilescu, 1986, p. 130). În agricultură, disproporția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
agricultură, cât și în industrie, de ordinul 2/1, adică din produsul muncii două treimi sunt luate de capitaliști și numai o treime de muncitori” (Manoilescu, 1986, p. 130). În agricultură, disproporția este și mai mare, existând cazuri în care plusvaloarea este de trei sau de patru ori mai mare decât salariul (asta explică „foamea de pământ” a țăranului, de vreme ce țăranul proprietar are față de țăranul salariat o superioritate enormă, căci își adaugă renta, care e de două ori mai mare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teoria lui Davis și Bellah vezi și: Davis, 1987). Davis (1987). Influența religiei asupra economiei este mediată de instituția politică și instituția familială. Înainte de Războiul Crimeii, din 1852, proporția aceasta în agricultură (ceea ce Marx a numit „coeficientul de exploatare”), între plusvaloare (adică numărul zilelor de clacă - sau „boerescul” - executate anual în folosul proprietarilor) și zilele de muncă pentru cultivarea ogorului propriu (corespondentul salariului), era de 56/84. Prin urmare, muncitorul îi oferea proprietarului 56 de zile într-un an (zilele de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
84 pentru munca propriului pământ, ceea ce înseamnă un coeficient de exploatare de 56/84 = 0,66. Prin urmare, în România epocii interbelice coeficientul de exploatare era mult mai mare decât cel întrunit cu un veac înainte. Cu un secol înainte, plusvaloarea reprezenta o treime din „produsul muncii”, pe când în perioada interbelică era de 2/1, adică, 2/3 din „produsul muncii”. Conceptul de dezvoltare durabilă, central în gândirea Clubului de la Roma, face referire la acel tip de „dezvoltare care satisface nevoile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la entitățile afiliate: ... - venituri provenind din terenuri și construcții - venituri provenind din alte plasamente c) Venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a plasamentelor ... d) Venituri provenind din realizarea plasamentelor ... 3. Plusvalori nerealizate din plasamente 4. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare 5. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare a) sume plătite: ... - sume brute - partea reasigurătorilor (-) b) variația rezervei de daune (+/-) ... - suma brută - partea reasigurătorilor (-) 6. Variația rezervelor tehnice privind asigurările de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]
-
plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la entitățile afiliate: ... - venituri provenind din terenuri și construcții. - venituri provenind din alte plasamente c) Venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a plasamentelor ... d) Venituri provenind din realizarea plasamentelor ... 4. Plusvalori nerealizate din plasamente 5. Cota din venitul net al plasamentelor transferată din contul tehnic al asigurării de viață (poz. II 12) 6. Cheltuieli cu plasamentele: a) Cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu dobânzile ... b) Cheltuieli privind ajustările pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]
-
al asigurării de viață și adăugată la poz. III (4) din contul netehnic. ... (3) În ambele cazuri de mai sus, motivele care au dus la realizarea acestor transferuri, ca și modul lor de calculare, trebuie prezentate în notele explicative. ... 417. Plusvalorile și minusvalorile nerealizate din plasamente Contul tehnic al asigurării de viață: poz. II 3 și 10 Contul netehnic: poz. III 4 și 10 (1) Sumele înscrise la aceste poziții din contul tehnic al asigurării de viață și din contul netehnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]
-
în curs cedate 76312 Venituri privind plasamentele în imobilizări financiare cedate 76314 Câștiguri privind plasamentele financiare pe termen scurt cedate 76315 Câștiguri privind plasamentele cedate aferente asigurărilor de viață pentru care expunerea la riscul de investiții este transferată contractantului 76316 Plusvalori privind plasamentele aferente asigurărilor de viață pentru care expunerea la riscul de investiții este transferată contractantului 76317 Plusvalori aferente altor plasamente 7632 Alte venituri privind plasamentele aferente asigurărilor generale 76321 Venituri privind plasamentele în imobilizări corporale și în curs cedate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]