979 matches
-
putere. Nu neapărat expeditorul scrisorii o făcuse să pornească la galop, ci numele localității, Prundul Bârgăului, declanșase ceva în minte și amintirile năvăliră ca și cum o apă rupsese stăvilarul ce o ținea într-o matcă ce nu îi era de-ajuns. Poștașului nu îi scăpă tremuratul mâinii, care curios din fire, nu își încălecase bicicleta, aștepta ca cel din fața lui să-i confirme bănuiala, ca să o spună mai departe. Că neconfirmată, nu prea putea să o facă, era doar secret profesional, iar
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
leu în plus! - Măi Vasile, nu e chiar ce crezi tu - își reveni Șerban - așa că e bine ca lucrurile astea să se uite, arătă el spre scrisoare încă nedesfăcută. - Buzele-mi sunt lipite nea Șerbane, n-ai grijă. Puțin dezamăgit, poștașul își încălecă bicicleta și se îndepărtă urmat de ceata de copiii care părăsiseră în grabă tuburile și se luară la întrecere cu el. Șerban mai zăbovi o clipă în poartă, cu privirea pe plicul alb ca zăpada, neîndrăznind să îl
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
începând din 1994, la ziarul „TIMPUL” din Reșița, în apărarea intereselor și drepturilor pensionarilor, ca și a tuturor persoanelor defavorizate. De asemenea colaborez și la postul de radio Timișoara, cu realizatorii emisiunii „Vârsta a Treia”. Am colaborat și la ziarul „Poștașul”, cât și la alte publicații. - 2008 colaborări la ziarele Săptămânalul Clisurii Drobeta Turnu Severin și Vocea Clisurii din Moldova Nouă. Întrând în rândul NET-iștilor, activitatea mea a fost mult ușurată prin răspândirea cu repeziciune a scrierilor personale, dar și
AMINTIRI DESPRE MINE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367369_a_368698]
-
ca și cum ar fi niște lei îmblânziți, care-și fac numărul în arena circului, care de fapt este viața însăși: „Cuvintele-s false cochete-n baston/cu farduri albastre și negre/ lăsându-și iubirile drep gaj pe peron/ și-n buzunarul poștașului orb/ strecurându-se ca o cârtiță/ printrecopacii luminii” ( Gaj). Prin sintagme inedite, autoarea conduce cititorul printr-o prozodie interioară specifică: „Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de-ntuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri”(Farmec
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
de la adevăr, încât pot fi comparate cu „(...) false cochete-n baston”! Ele, cuvintele, leagă și dezleagă iubiri, la întâlnirile dintre un EL și o EA, fie direct „lăsându-și iubirile drept gaj pe peron” fie prin corespondență „și-n buzunarul poștașului orb”, care preocupat de munca sa foarte importantă, de altfel și pentru omenire, vorbind la general, se strecoară printre oameni„ca o cârtiță/ printre copacii luminii” Ca-ntr-o înțelegere universală, „poștașul”, „copacii luminii” se completează în tabloul vieții, cititorul
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
pe peron” fie prin corespondență „și-n buzunarul poștașului orb”, care preocupat de munca sa foarte importantă, de altfel și pentru omenire, vorbind la general, se strecoară printre oameni„ca o cârtiță/ printre copacii luminii” Ca-ntr-o înțelegere universală, „poștașul”, „copacii luminii” se completează în tabloul vieții, cititorul putâdu-se vedea ce va fi de fapt dacă ignoră iubirea și se lasă furat de minciună și desfrâu... Prin fiecare poezie poeta ne dă de fapt un sfat, o pildă, ne trimite
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
ca și cum ar fi niște lei îmblânziți, care-și fac numărul în arena circului, care de fapt este viața însăși: „Cuvintele-s false cochete-n baston/cu farduri albastre și negre/ lăsându-și iubirile drep gaj pe peron/ și-n buzunarul poștașului orb/ strecurându-se ca o cârtiță/ printrecopacii luminii” ( Gaj). Prin sintagme inedite, autoarea conduce cititorul printr-o prozodie interioară specifică: „Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de-ntuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri”(Farmec
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
de la adevăr, încât pot fi comparate cu „(...) false cochete-n baston”! Ele, cuvintele, leagă și dezleagă iubiri, la întâlnirile dintre un EL și o EA, fie direct „lăsându-și iubirile drept gaj pe peron” fie prin corespondență „și-n buzunarul poștașului orb”, care preocupat de munca sa foarte importantă, de altfel și pentru omenire, vorbind la general, se strecoară printre oameni„ca o cârtiță/ printre copacii luminii” Ca-ntr-o înțelegere universală, „poștașul”, „copacii luminii” se completează în tabloul vieții, cititorul
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
pe peron” fie prin corespondență „și-n buzunarul poștașului orb”, care preocupat de munca sa foarte importantă, de altfel și pentru omenire, vorbind la general, se strecoară printre oameni„ca o cârtiță/ printre copacii luminii” Ca-ntr-o înțelegere universală, „poștașul”, „copacii luminii” se completează în tabloul vieții, cititorul putâdu-se vedea ce va fi de fapt dacă ignoră iubirea și se lasă furat de minciună și desfrâu... Prin fiecare poezie poeta ne dă de fapt un sfat, o pildă, ne trimite
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
numără printre județele în care literatura înscrie frumoase pagini. La lansarea volumului meu "Zâmbind vieții", organizată la Alexandria, s-a prezentat un sătean: „Mă numesc Stelian Ghebaru. Am venit tocmai din Orbeasca de Jos. De dimineață când mi-a adus poștașul ziarul, am văzut anunțul pentru lansarea cărții dumneavoastră, m-am îmbrăcat imediat și am venit cu o ocazie la lansare. V-am adus și eu niște poezii de-ale mele..." Din conversație și din poeziile sale am desprins că face
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
ochi, complice Carol o privea fix, ca pe o nălucă. Încerca, să își limpezească mintea : - Toată lumea știe de receptie, numai eu nu? - Dragă, au fost trimise invitații la toată lumea. Mă mir, că nu ai primit. Nu te ai bine cu poștașul? Beatrice alias Beaulah prizase? Colega pe care o știa ea, nu era deloc glumeață. Mai curând retrasă, prea puțin vorbăreață. - M-am mutat de ceva vreme! Dar noi suntem la etajul 107. - Și? - Păi, clădirea are doar 100! Beaulah o
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
vezi cu oricine, pe toate meridianele pământului, în avion, pe vapor, în munți, în cosmos..., la orice moment din zi și din noapte, nu mai este nevoie nici de fisă de telefon, nici de centralistele telefonice, nici de scrisoare prin poștaș... ce romantice erau așteptările de altădată cu recipisa în mână. la poștă, ca să vorbești cu cineva drag, câtă înfrigurare emoțională provoca parfumul scrisorilor așteptate cu zilele, cu săptămânile, cu lunile, în comparație cu e-mail-urile trimise și răspunse acum, la secundă...! Azi poți
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
în jurul ei oameni diferiți, îi adună din nefericire, nu numai pe cei ce sunt capabili de apreciere, ci și pe cei interesați doar de avantajele de imagine ce curg dintr-o astfel de apropiere. Nu puține sunt zilele în care poștașul aduce mandate pentru ridicarea unui colet. Ce se află în interior? O carte, două, poate și câteva cuvinte așternute în grabă, de multe ori nici acestea. Ce așteptă expeditorul? O cronică scrisă de altruista Maria Diana Popescu, ce se simte
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
pe drumuri mi s-a încleiat cuvântul și-n colț, scrisoarea mea e roasă. Pe-aici, printre pereți străini, port strigătul pierdut și răzlețit în mine, zilnic scormonind în gânduri după tine. Te văd cum cauți în lătrat de câini poștașul cu o veste ce nu vine; cu ochii stinși,întrebători, când zeii din rugăciuni căzură, mă cauți printre călători, cu scrisoarea prefăcută-n zgură. Și-acolo sus, lângă fereastră, pe unde zorii se strecoară întâi, unde așezai icoana noastră, și-
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
nicidecum că ar fi asimțit senzația de foame. Lângă icoana sfântului Dumitru, căci avea și praznicul în această zi, era o poză afumată în care recunoșteai cu greu pe tânărul ofițer de jandarmi Andrei Apostol și pe Leana lui Pandele poștașul, pe care tot satul a crezut-o până și după moarte ca pe o femeie credincioasă și supusă bărbatului. Lui Andrei, probabil că-n aceste momente foarte grele pentru el, îi părea rău că Leana, prin bunătatea pe care i-
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
există, dar mai pipernicită și, în orice caz, mai pitită, mai pe șestache, mai în surdină. La noi e pe față, cu poalele sumese, cu șlițul desfăcut. Și este astfel, lăbărțată, unde vrei și unde nu vrei: cînd o dăm poștașului, care ne aduce pensia, cînd popa nu ne taie chitanță la molifta prostului (pardon, postului), cînd vin muncitorii de la firmă să ne instaleze termopane, cînd o dăm șoferului, deși avem transport gratis, cînd, pentru o friptură nearsă, „contribuim” la vila
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viața de pretudindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe românești, SUA, Armonii Culturale
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
Australia), Confluențe românești, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească, Steaua, Tribuna, Al cincelea anotimp, Dokiana, Semne, Radix, (Belgia ), Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viața Socială, Munca, Unitatea Națională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio București, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada ), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creștin, Citadela, Itaca (Dublin ), Pagini Românești în Noua Zeelandă, MIORIȚA ( SUA
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
călăuzi și încuraja, nu văd a avea o revistă pe mână înainte de douăzeci de ani și viața nu cred să poată ajunge să însemneze încă douăzeci peste vârsta mea de-acum. Gândul ucigaș, dar bun, a fost să-l fac poștaș, să-i încredințez unui poet de înălțimea ta, în vederea unei radiografii corecte și a unui diagnostic exact. Dacă, asemenea mie, și el simte înălțimea de care vorbeam, și o simte categoric, gândul se purifică și ucigașul de timp și răbdare
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
poet de înălțimea ta, în vederea unei radiografii corecte și a unui diagnostic exact. Dacă, asemenea mie, și el simte înălțimea de care vorbeam, și o simte categoric, gândul se purifică și ucigașul de timp și răbdare se vede achitat. Restul, poștașul inspirat îl va rosti singur. Am făcut, acum o săptămână, a doua corectură la ultimul meu volum din tetralogia „Ingeniosul bine temperat”. Cu acestea, am încheiat un ciclu al vieții, proiectat aproape întreg la 18 ani. Dar bucuria încheierii, la
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
cu nesaț scrisoarea ce îi era adresată în vreme ce postașul sorbea cu plăcere paharul de vin la care era poftit. De fiecare dată, acesta din urmă, pleca amețit nu atît de tăria vinului cât de bucuria Ericăi. A urmat însă seceta. Poștașul nu mai avea ce aduce. Refuza paharul de vin atunci când aducea bruma de pensie; i se părea a fi acru. De această dată, nu numai că nu a refuzat ba chiar a cerut un pahar de vin pe care l-
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
lui trâmbițaseră în tot cartierul ceea ce ar fi trebuit să se întâmple, ținând cont de numărul vecinilor adunați, în poartă, la un pahar de vorbă devenit, odată cu sosirea singuraticului, un car de glume. Supliciul i-a fost curmat de sosirea poștașului, singurul lui prieten al acelor momente, salvatorul lui, pe care l-a răsplătit cu generozitate. Venise numai pentru el, cât putuse de repede, purtând o telegramă de la Erica. „iartă-mă. am pierdut trenul. aș veni cu următorul. mă tem că
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
rămas fără de osii, țiganii le vânduseră la fier vechi, la semnalele de intrare stăteau soldații spălați de ploi cu carabina spânzurată de grumaz, iar ciorile le ciuguleau glontul ce rămânse-se pe țeavă, la poarta de intrare a gării stătea mumia poștașului și mă striga prin semne ca să îmi de-ie solda de trei parale să îmi pot cumpăra măcar un kil de benzol să îmi pot da foc înainte de asfințit pentru a rămâne în istorie un erou viu. Referință Bibliografică: mi-
MI-A VENIT SOLDA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365511_a_366840]
-
nene!... să fie respectuos și îndatoritor cu părinții soției. Cum ajunsei în crâșmă, Doamne!... raiul de pe pământ: căldură, muzică, joc și voie bună, iar bădia Costache mă așeză frumușel la o măsuță mai retrasă, unde-mi prezentă pe „unchiu Pandele” poștașul satului, cel care-mi ducea scrisorile Anicuței. Luarăm o țuiculiță fiartă care îmi puse sângele în mișcare cât ai clipi din ochi, iar „moșulică” nu a așteptat ca să vadă cine sunt sau de ce mă aduse cumnatu-său să cinstesc o rachie
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SUNT UN BASTARD... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 212 din 31 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt un bastard, copil din flori, mi-e mamă blânda primăvară, iar tați, poștașii-mi sunt, din țară, ce-au dus vădanelor scrisori. Înfășat c-un tricolor cârpit, abandonat în piață pe-o tarabă, ignorat de preoții cu barbă, la coșul de gunoi am fost zvârlit. Aruncați cât vreți cu pietre-n mine, nici
SUNT UN BASTARD... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366651_a_367980]