793 matches
-
și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și Olaru (făcea oale, era olar). în hotar cu grădina lui Pâțu a locuit Cristea Hacigheanu, funcționar la primărie, dar care nu era din Bucovina, dar, cu siguranță, este la origine ardelean. După locul viran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este menționată fierăria lui Manole Căldăraru la 1870 și a fratelui său Dumitru Căldăraru, fiind amintiți și la 1891.47 Alți fierari în Lunca au fost Gheorghe Cararău, Lupu Bucătaru (venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care arată că în secolul al XX-lea meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și, din însemnările lui Ion Ciuchi, aflăm că umblau prin păduri după fructe (poame!), le fierbeau și mâncau un fel de zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătrâne. Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor și muzicanților, se începea jocul, care alterna cu perioade de lucru. Trebuie observat că șezătorile și clăcile aveau loc după „călcatul” vinului, după ce „poama” - strugurii erau zdrobiți cu picioarele, se obținea mustul care era lăsat să fiarbă, până se transforma în vin. Munca la români a mersă mână-n mână cu petrecerea și deseori munca era uitat (las’ c-o facem altă dată!) în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ales la exportul aprovizionărilor se gândeau. Proiectau să sugă, să stoarcă și măduva din țara aceasta bogată. [Mai târziu făcuseră cuptoare pentru afumatul porcilor, pă sărilor și peștelui de lux, pentru uscatul fructelor; ungeau ouăle cu vaselină, făceau marmelade de poame și boabe de măceși, tescuiau jirul fagilor pentru grăsime, scoteau fibrele de urzici pentru țesut. Tot era exportat în Germania. Era natural să rechiziționeze, dar](Ediția I, 1937, p. 54. ) procedeurile ce întrebuințau erau așa de brutale, încât revoltau. Dădeau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
însîngerată; leu; liniștit; lună; lux; macră; market; masacru; material; măcelar; mezeluri; mici; de miel; de milioane; mînca; moale; multă; mulțumire; mușchi; necesară; nervi; nesănătoasă; nesănătos; oală; obezitate; de om; oră; ouă; de pasăre; păcat; de pește; piață; piept de pui; poame; porc la grătar; porții; prăjeală; preda; putere; putred; rană; rău; respect; rom; sacrificiu; salată; său; sărată; scîrbă; scîrbos; sodic; sticlă; tare; tinerețe; tocăniță; toxine; trup; de vacă; vampir; verdeață; viața mea; viață; vietate; violență (1); 785/189/73/116/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune; socoteală; a solicita; solicitare; soție; a spune; stresant; a striga; supărat; telefon; de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); desert (4); dulceață (4); gem (4); bine (3); cafea (3); dragoste (3); măr (3); mere (3); suc (3); amară (2); amor (2); bomboana (2); bunătate (2); buze (2); căpșună (2); fruct (2); fructe (2); frumos (2); ca mierea (2); poamă (2); turtă (2); vin (2); acadea; adorat; aduce; și mai amar; amăruie; apetisant; armonie; aromat; belele; biscuit; bombonică; bună; bunișor; buză; casă; casă părintească; ceai; ciocolata; ciocolate; cuvînt; delicat; deliciu; deosebit; diabet; dragă; duios; dulce; eu; fericire; fete; finetti; foame
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meseria; meseriaș; minți; a minți; mîncare; neajuns; necinstit; necioplit; necredincios; neliniște; neliniștit; nemernic; nemilos; nemulțumire; neputință; netrebnic; nevoia; noapte; noaptea; nu!; oameni; obraznic; cu ochii; din ogor; om rău; ca tot omul; pantof; păcăli; păcătos; a păcătui; pere; pierde; pleacă; poamă; politică; Ponta; popă; portofel; primește; primi; prinde; prună; rană; rapid; a răpi; romi; roșu; satanic; sărac; scîrbă; a scoate; smintit; spaimă; sta; stat; a sustrage; șmecheri; șmecherii; șoc; a șterpeli; teamă; telefon; tîlhări; tîlhărie; timpul; toți; trăi; trecut; din trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
multe; foame; ghiocei; golire; grajd; gustare; harnic; imensă; împlinire; împlinit; înverzită; leagăn; de legume; legumiferă; livada; lot; lumină; lună; măr; a mea; mere; meri; minune; mireasmă; mișcare; mîndrie; morcov; multitudine; muntoasă; ogor; ojă; parfumat; pasăre; pădure; pepene; pitici; plan; plăpîndă; poame; primăvară; priveliște; Prîslea; proaspăt; producte; proprietate; publică; puișori; reculegere; roditoare; Saint-Tropez; secător; sens; spurcată; strat; struguri; șezlong; teren; trandafir; tufe; țărînă; vară; vechi; veselie; vie; zarzavat; zid (1); 795/166/71/95/0 greși: iertare (43); omenește (37); eroare (34
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lua; lua masa; lupul; macaroane; maică; maniere; maxilar; mămăligă; a se menține; menținere; mesi; mestecă; mezeluri; miere; Mihaela; mîna; multă; muncă; muncitor; murături; necesar; nepăsare; nesătul; nesimțire; nimic; o, da!; obosit; ou; palmă; palme; păpa; pepene; pește; piure; plăcinte; plin; poamă; portocală; potoli foamea; potolire; praf; produse; proteină; rahat; rar; reacție; realimentare; regim; relaxare; ritual; roade; ruguma; salam; sandwich; saturație; saț; a sătura; săturate; pe săturate; scîrbos; servește; servi; a se servi; societate; Somalia; somn; sos; spaghetti; stare; subțire; supraviețui; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
semnătură; sfaturi; siguranța; siguranță; sîrguință; soartă; spînzurătoare; stoarce; străpunge; strîmt; strîngăreț; strîngător; sufocare; sufocă; sugrumare; șurubul; tainic; taur; termina; timp; toamna; trage; umeri; urît; ușă; vesela; viitor; voință; zgîrcenie (1); 796/301/94/207/0 strugure: vin (252); dulce (81); poamă (55); fruct (54); vie (38); must (22); ciorchine (21); toamnă (20); acru (15); bun (12); gustos (12); alb (11); boabe (11); mov (8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
22); ciorchine (21); toamnă (20); acru (15); bun (12); gustos (12); alb (11); boabe (11); mov (8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță de vie (5); bob (4); de poamă (4); Moldova (4); stafide (4); suc (4); bobițe (3); bogăție (3); cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
struguri (55); alcool (53); dulce (46); beție (26); alb (16); bun (13); plec (13); sînge (12); petrecere (10); acru (9); beat (9); sec (9); apă (8); bere (8); strugure (8); acasă (7); gustos (7); amețeală (6); licoare (6); plăcere (6); poamă (6); veselie (6); pleacă (5); ajung (4); mă duc (4); gust (4); lichid (4); merg (4); Moldova (4); must (4); romantism (4); țuică (4); vie (4); degeaba (3); distracție (3); negru (3); pahar (3); repede (3); sărbătoare (3); sosesc (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cele veșnice. Un astfel de atac, murdar și nedrept în primul rând prin faptul neasumării celor scrise, e cel din Orient Expres, aprilie 2000, Tel Aviv, când Steinhardt e acuzat că "a avut o tinerețe agitată", că a fost "o poamă bună", un "turnător" chiar. Articolul, nesemnat, e scris parcă în amintirea vremurilor suferințelor lui Steinhardt și ale întregii intelectualități românești. Nicio dovadă, niciun argument, doar acuze, jigniri. Cât de mult se apropie de stilul articolelor "obsedantului deceniu". Nici nu-ți
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu, 2007; 3. Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și pedagogică, R.A., 2007; 4. Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007; 5. Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007; 6. Ioan Scurtu, Constantin Dincă, Nicolae Cristea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
poetei, ca și în tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice. Caracteristice unor culegeri precum Frumusețe continuă (1964), Ziua a șasea (1966), Duminecă (1967) sunt însă poeziile cu efuziuni cenzurate, unde facilitatea e biruită prin stilizare: „Au poame crude toți prunii, gutuii. / Cerul dezlănțuie alt curcubeu. / Și n-aud cum nucii bat - amăruii - / Frunza tomnatecă-n sângele meu. Beau soare mult, mi se clatină mersul. Râd și mă cațăr cu fânul pe clăi. Sună zefirul în mine neștersul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
împăratul în corturi, domnul descălica și îngenunchea și când trecea împăratul să pleca cu capul la pământ. Așa-l învăța cel de lângă împărat, iar oamenii domnului sta tot călări, apoi încăleca și domnul și să ducea la otac. De acolea poamele, pesmezii cei cu apă de trandafir și cu moscos făcuți și struguri și altele ce socotia domnul nu mai sta de a să trimite la unii și la alții, în tot ceasul și în toată vremea. Galbenii cei roșii nu
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
pe toți scriitorii din grupul sămănătorist. Despre articolul cu titlul Doi povestitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, în care Iorga îi vedea pe cei doi deopotrivă de mari scriitori, prozatorul va nota în cap. XVIII din Anii de ucenicie: Această poamă mistreață a conducătorului nostru n-am mistuit-o cu plăcere" - semn că se situa într-o cu totul altă categorie valorică, avea despre sine o altă imagine decât aceea a egalității cu mediocrul Vasile Pop. Dar Nicolae Iorga va ști
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
pe care le emit religiile sînt patente. Cu un singur exemplu: potrivit Bibliei, vîrsta Pămîntului e de 6000 de ani. Chiar și numai acest amănunt face ca un vulpoi rafinat precum Carl Sagan să înceapă să vadă în religie o poamă putredă. De fapt pe renumitul astronom nu religia îl preocupă, ci pătura de idei care plutește în capul celor care sînt legați prin ea. Nu pravila bisericească, ci schemele teologice. Nu rînduiala pămîntească, ci teoria macră înfățișată ca revelație divină
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
că prin grădină trecea un pârâu cu apă strălucitoare și străvezie. Pe fundul pârâului se vedea prundișul și se mai vedeau pietricele curate și lustruite. Pe maluri creștea iarbă fină, amestecată cu trifoi. Și arbori cu coroana rotundă, încărcați de poame, creșteau în grădina aceea. De îndată ce ajungem, a spus ea, mergem să facem baie în pârâu. Facem baie în pârâu și pe urmă ne culcăm să ne odihnim pe iarbă, a spus bărbatul, cu ochii tot ațintiți pe șosea. Și atunci
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
era. Mi-e frică. Să ne întoarcem repede la șosea. Și au luat-o înainte pe șosea în căutarea mașinii. Când o să ajungem în ținutul unde ne ducem, ai să te odihnești, întinsă pe iarbă, la umbra pomilor și a poamelor. Trebuie să găsim repede drumul, a spus femeia. În depărtare, printre pini, a apărut o casă. Mergem până acolo, a spus bărbatul. Poate vom da peste cineva care să ne arate drumul. Sufla o briză ușoară, iar pinii se unduiau
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
până să mai găsim ceva de mâncat. Așa e, a răspuns bărbatul. Și, întorcându-se, au pornit spre pomul care se decupa, rotund, în mijlocul câmpului. Dar, când au ajuns lângă pom, au văzut că de pe ramuri, printre frunze, dispăruseră toate poamele. A trecut cineva pe aici, a trecut fără să-l vedem și a cules toate merele, a spus bărbatul. Vai a exclamat femeia, atât de repede Atât de repede dispare totul Întâlnim unele lucruri. Sunt aici. Dar când ne întoarcem
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
a îmbucurat inimile noastre cu doua albume Worship” (radoos.com). Oricum, a îmbucura nu e un muntenism; atestat la Neculce, apare azi în alte pagini moldovenești: „fiu credincios al poporului, luminat și îmbucurat de spicul de griu și strugurul de poamă” (molddata.md); „Voievodul, îmbucurat, pune la cale mare pregătire” (balti.iatp.md). Uneori prezența sa poate fi explicată prin afinitatea cu stilul bisericesc: „acum împăcat, acum trudit, acum îmbucurat, acum trist cît muntele Golgotei“ (Ernest Bernea, Mic tratat de înțelepciune
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]