1,760 matches
-
sub zvonul alb. Visând verdele ierbii și-al toamnei roșu jar Doar gândurile urcă și coboară Comori așează iarna azi pe galantar Dar frigul precupeții înfioară. Un ger se-ntinde ca și o perdea Pe care vântul mânios o umflă Pocnind se-aude întinderea de nea Sub coasa iernii a căzut o stâncă. Nu-i zbor de păsări nici urme nu-s de sănii Nimic nu mișcă în regatul alb Ascunse în cotloane, cohorte de dihănii În căutare sunt de-un
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
curajul să-i povestească. Cum se apropia miezul nopții, ora când se termina balul, tinerii începură să părăsească căminul cultural. Se îndreptau fiecare în perechi sau în grupuri spre casele lor. Iubitul Eleonorei avea chef de arțag. Vrea să-l pocnească pe noul său rival, care i-a suflat iubita de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au oferit protecție lui Petru, până s-a regrupat cu ceilalți consăteni ai săi, destui de
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
pentru a se mândri, când se-ntâlneau cu alte fetițe de vârsta lor. Mi-au povestit că într-o zi așa de rău te-ai speriat, când un balon, pe care îl aveau în mână, s-a spart și a pocnit atât de puternic, încât te-ai ascuns în cămara, care în momentul acela avea ușa deschisă. Se amuzau și am râs, dar cea mică a spus: mi-a fost atâta milă de ea pentru că se lovise la picior de un
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
fața și soarele...îl va lumina din nou și din seva trupului meu și a celorlalți vor crește codri întunecoși cu fantomele lor. A fost frumos, păcat. Am plecat așa de repede..." Ceva metalic, agățat de copita unui cal, îl pocni scurtându-i suferința. Rămase așa, cu ochii umezi, cu privirile pierdute îndreptate spre drumul pe unde mama lui va veni să-i ia trupul pentru îngropăciune. Vântul sufla rece, mișcând coroanele de un verde negru al codrilor ce-și dezbrăcau
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
în jug. Să nu uitați niciodată pe Doamna voastră și că aici, lângă mine, îi aveți pe cei cărora trebuie să vă închinați și nu lor, păgânilor! Carul mergea alene, trebuind a-și face loc printre trupurile celor uciși. Bicele pocneau pe spinările acelora ce fuseseră înhămați, despicându-le pielea din care șuvițe de sânge se amestecau cu praful de pe corpurile lor. Doamna ceru să oprească. Șeful convoiului își privi stăpânul în ochi. Schender Pașa încuviință. Aplecându-se peste bârnele din
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Se apropie mai mult de car și, aproape șoptindu-i, spuse: - Bașta iazîlmîș olanin ghelmeși vagiptîr (ceea ce este scris pe frunte trebuie să se întâmple), pronunță iute, apăsat, după care zâmbi: femeia mea eram! Alexandru se ridică vrând să-l pocnească cu piciorul. Acesta se depărtă punând calul în galop. Carul își continua drumul spre Galați. Cei șase ieniceri care formau escorta capturii domnești, călăreau tăcuți, aproape unul de celălalt. Fuseseră recrutați din stepele tătare și erau în stare de orice
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
îl anunță că este bine sănătos și trebuie să plece din spital că nu mai sunt paturi. Perfect! Mai ales că primise și o cârjă. Primul drum îl făcu la părintele Sofron, dar nu pentru vreun sfat ci pentru că îi pocneau ochii din cap de foame. Și, în timp ce mânca niște pilaf de la o pomenire îi povesti prin ce trecuse. Părintele, om cu simțul realității, dădu un telefon la mitropolie, spuse pe scurt despre ce este vorba iar preasfântul, și el om
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
de nu și-ar saluta nici părinții, în cazul în care-ar trece pe lângă ei. Mai sunt și tineri zgomotoși, întorși din vacanță, cărora doar mulțimea viitoarelor lecții le va mai estompa verva poveștilor din excursii și cluburi. Câteva fete pocnesc baloane de gumă aromată. Zâmbesc! În câțiva ani o să le văd ștergând năsucuri mucoase...la același colț de stradă, cu cărucioare „din Spania” sau „din Italia”...că la noi sunt „ numai chinezisme, fată”! Tinerii aceștia tatuați, parfumați în exces...or
UN CEAS DE PROMENADĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367166_a_368495]
-
plajă să vă caute fiind rândul lui și nu va mai găsit, că noi vă ascunsesem aici în magazie între timp, s-a întors furios pe terasă crezând că cel dinainte,Carlo, i-a jucat vreo farsă și l-a pocnit furios. Când au înțeles însă că altcineva v-a luat de acolo și că a văzut ceea ce v-au făcut, Nicola și Marco au plecat furioși în căutarea dv și dacă află cumva că eu sunt aceea ce va salvat
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
inima în piept, În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul. Mi se ridică sângele-n obraz Anticipând intuitiv schimbarea, Din galben-arămiu ca un topaz Cameleonică-i acum, culoarea. Un déjà-vu a preschimbat în șoaptă Punctul fixat de o privire goală, Pocnește undeva-n urechea dreaptă Când ciocănelul bate-n nicovală. Nu știu, cum va fi clipa următoare Am să zâmbesc ori poate am să plâng, Este un semn,este o întâmplare... Se zbate pleoapa de la ochiul stâng. Referință Bibliografică: Superstiții / Adriana
SUPERSTIȚII de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368723_a_370052]
-
nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Acut, sfâșietor, a izbit zidurile blocului de peste drum. S-a întors fără să sperie pe nimeni. Câteva ferestre s-au deschis în grabă și altele s-au închis. Una singură a pocnit puternic. La etajul doi. Geamurile au vibrat acoperind un geamăt surd. Storuri se mișcau viclene. Liniște deplină. Un chip furios s-a ițit printre perdelele aproape smulse. Un bărbat. La etajul doi. A privit amenințător prin sticlă. Toate figurile au
SEARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364623_a_365952]
-
majoritatea purtând denumirea de „Plugușor”. În Moldova, copiii mai mici merg cu „Plugul mic” de lemn, pe care-l trag prin zăpada din curte, ca și cum ar ara, în timp ce alți membri din ceată se adună lângă fereastră, sună din clopoței și pocnesc din bice, urându-le gazdelor, belșug și sănătate. Altă ceată, formată din copii mai mari și flăcăi, merg cu „Plugul mare”. Ei duc un buhai, format dintr-o doniță din lemn, fără fung, care este acoperită cu o piele argăsită
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
Grâul pentru bunăstare! De noi să vă amintiți Întru mulți ani fericiți! Iar la Anul, când venim, Fericiți să vă găsim! Cu pâine caldă pe masă Și vin de viță aleasă. Trageți brazdă măi flăcăi, Și sunați din zurgălăi! Mai pocniți din bice, măi, Să răsune peste văi! Aho, aho de Anul Nou, Cu Plugușoru-n ecou, Plugușor cu patru boi, Ia mai mânați măi: Hăi! Hăi! Revelion să vă fie, În belșug și bucurie! În conturi să aveți bani, La Anul
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
trăiesc în întunericul sumbru al milei lumești, al josnicului nimic, care îi înconjoară. De aceea fac rău, iar răul nu este numai cel faptic, ci și cel gândit. Gândurile negre se ridică vijelioase în ceruri și coboară ca un trăsnet pocnind ființa celui supus, precum un blestem. Ce poate fi blestemul? O acumulare de energii malefice într-un sistem - omul, ființa în interiorul căreia se sting și se aprind ideile ca becurile în beznă. Este teama pe care Blaga o avea de
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e dor să-ți fie dor de mine Cu glasul tău să mă alinți Să simt al meu ecou în tine Cu râsul să mă scoți din minți Să mă pocnească primăvara Cu muguri de doruri fierbinți Să simt că-n vocea ta doar vara Mai cântă-n colț făr’ să mă minți Mi-e dor să-ți fie dor de mine Să mai zbor spre-al nostru cer Să-ți
MI-E DOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350325_a_351654]
-
cunoscute toate apelativele acestuia. Șerpar i s-a spus într-o vreme, când hunii au vrut să vină și în țara lor, identificându-l cu o armă de apărare, pentru că desfăcut de la brâu devenea aprig precum pasărea aceea răpitoare ce pocnea ca trăsnetul dușmanul și se întindea cu repeziciunea unui șarpe. Însă brâul, în țara aceea a Ardealului, era atât de vechi ca folosință și nume încât îl vom întâlni și ca mijlocire a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
izlaz, știu numai că m-am înfierbântat de curgea apa de pe mine și când s-a întrerupt jocul, am alergat până la primul puț din sat, al lui Badea Micareașă și am băut apă pe nerăsuflate până când am simțit că-mi pocnesc tâmplele. Dacă am fi reluat jocul, mai mult ca sigur că nu s-ar fi întâmplat nimic, dar oprindu-mă din efort, am făcut o aprindere de plămâni de toată frumusețea. Oboseam, aveam temperatură, transpiram din te miri ce, am
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Tia îi spune o dată Pusei să se opresca și ea nimic, și încă o dată să termine, s-a uitat apoi la ea să știe „la cât e ceasul”, după vorba consacrată în familie și tot nimic, drept pentru care o pocnește peste mâna cu care tocmai efectua o întindere și cum se întâmplă atunci când nu trebuie să se întâmple, toata gumă s-a așternut precum un șarpe pe cocul doamnei de sus până jos. Nu este nevoie să mai spun că
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IV de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348623_a_349952]
-
să văd nimic. M-am pus în patru labe și m-am întins pe bâjbâite, să văd cum e nea Titi. Nu se auzea nici o vorbă, parcă ne era rușine să vorbim, dar, când am căscat gura de mi-au pocnit maxilarele și-am scuturat din cap, am simțit cum mi s-au desfundat urechile. În ... Citește mai mult - Mai întâi am simțit un curent pe la ceafă, eu n-am știut ce e, mi se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea
CIPRIAN ALEXANDRESCU [Corola-blog/BlogPost/348748_a_350077]
-
să văd nimic. M-am pus în patru labe și m-am întins pe bâjbâite, să văd cum e nea Titi. Nu se auzea nici o vorbă, parcă ne era rușine să vorbim, dar, când am căscat gura de mi-au pocnit maxilarele și-am scuturat din cap, am simțit cum mi s-au desfundat urechile. În ...
CIPRIAN ALEXANDRESCU [Corola-blog/BlogPost/348748_a_350077]
-
prind câte o fibră din care știu că mâini luminoase deschid ferestrele spre El și îi sărut geometria atunci simt teamă spune-mi tu iubire aspră unde să mă duc unde să mă ascund dacă între mine și tine verbele pocnesc din călcâie ca într-un step amețitor apoi dispar statica își așterne brațele de caracatiță mă privește cu ochiul hydrei acestui acum apoi prinde pasul de alergare înapoi prin fibrele labirintului neîmplinirilor ca o promisiune a liniștii te prind în
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
de pază și protecție intervin, prin prevederi regulamentare desigur, foarte energic pentru a-i scoate să mănânce că altfel se trezesc amendați sau mutați, Doamne ferește, la supravegheri de mitinguri și greve. Iar acolo nu-i de glumă, fiindcă, una-două, te pocnesc pensionarii cu sacoșele goale în cap. ...Ora 14.00 Ministerul Economiilor (nu al economiei cum spun fraierii ci al economiilor fiindcă acestea sunt de mai multe feluri: negre, gri, private, de tot râsul, ale lor, ale noastre și una a
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
își alese una și rotind-o între degete o trecu pe la ureche să-i audă fâșâitul. Gest de expert care stârni o uimire bine cenzurată. Apoi o mușcă pentru a-i reteza capătul pe care-l scuipă pe mochetă și pocni din degete solicitând un foc. Cei prezenți își reveniră din admirație în timp ce ministrul sufla fericit fumul în ochii nepotului. Acesta, profitând de situație, lăcrimă sincer, dar din alte motive. În timp ce savura havana scuturând scrumul pe unde apuca, povesti câteva aventuri
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
și puse o întrebare ajutătoare: - Nu, cum îți spuni mama matali când ti cheamă! Istrate se dumiri și răspunse Mircea, fără să fie sigur că mama lui îl strigase vreodată așa. - Vai, și frumos, se entuziasmă sincer Vergi și își pocni mâinile grăsuțe, Mirșea cî pânî acu doar di Gheorghi, Vasâli șî Paraschiv am avut parti! Da’ io, șî știi, o sî-ț spui tot domn Mirșicâ pânî ne-om mai cunoaști! Istrate râdea destul de plin de el și se lăsa cotropit
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
povestească. Cum se apropia miezul nopții, ora când se termina balul, tinerii începură să părăsească sala căminului cultural. Se îndreptau fiecare în perechi sau în grupuri spre casele lor. Fostul iubit al Eleonorei avea chef de arțag. Voia să-l pocnească pe noul său rival care i-a suflat amica de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au acordat protecție lui Petru până s-a regrupat cu ceilalți consăteni ai săi, destui de
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]