2,462 matches
-
-l întrebe ce zice, dar ținutul necunoscut îl necăjea atât de rău, că uită ce-a vrut și iar se gândi, amărît: "Unde mergem?" O bucată de vreme urcară pe un drum tăiat într-o coastă de deal. Pârâul de sub podețul de scânduri noi acum gâlgâia gălăgios, în dreapta, la picioarele coastei... Auzind cum gâfâie oamenii împrejurul lui, Apostol șopti la urechea preotului: ― Nici nu-mi simt picioarele... parc-aș pluti... Boteanu rosti mai tare rugăciunea, înfricoșat de cuvintele lui Apostol care
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-i fug râuri spumate Și stîncele rupte în cale-i s-ațin, Nimic nu-i în stare s-oprească v-odată: Cu pasul lui sigur prin râuri înnoată, Se-ndreaptă spre țelul cel mic și senin. Stejarii cei rupți sunt podețe pe râuri, Lumine de fulger cărări îi arat-, Deși cerul lasă a vântului frâuri S-asvîrle toți norii de-a muntelui brâuri, El trece la astrul ce luce curat. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
comerț Evenimente locale deosebite: Festivalul fanfarelor care se ține de ziua comunei Facilități oferite investitorilor: Așezare geografică și amplasare în apropierea DN 2F Terenuri agricole specifice pentru investiții în pomicultură, viticultură și creșterea animalelor Proiecte de investiții: Amenajare poduri și podețe Sistem de colectare și transport selectiv al deșeurilor Proiect integrat Măsura 322, finanțare SAPARD Proiect POS mediu Îparcuri și spații verziă Parc eolian Sistem de iluminat public neconvențional solar înființare sistem de canalizare și aducțiune apă sat Ivănești, 4 km
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ne lase făr-de-ajutor. Și uite așa încet, a înaintat autocarul cât s-a putut. Apoi am coborât cu toții din mașină și am mers pe jos. Mai aproape de zid ca să nu văd prăpastia... dar acum e acum! Aveam de trecut un podeț de bârne și scândure. Printre ele se vedea dedesuptul lor. Era prăpastia! De la podeț până la pământ erau cam 300-400 metri. Doamne! Doamne! Ce frică-mi era. Acum treceam podețul cu mare frică și emoție. Aproape că nici nu atingeam bine
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Apoi am coborât cu toții din mașină și am mers pe jos. Mai aproape de zid ca să nu văd prăpastia... dar acum e acum! Aveam de trecut un podeț de bârne și scândure. Printre ele se vedea dedesuptul lor. Era prăpastia! De la podeț până la pământ erau cam 300-400 metri. Doamne! Doamne! Ce frică-mi era. Acum treceam podețul cu mare frică și emoție. Aproape că nici nu atingeam bine cu piciorul ca nu cumva să se rupă o scândură sau o bârnă. Tremuram
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
nu văd prăpastia... dar acum e acum! Aveam de trecut un podeț de bârne și scândure. Printre ele se vedea dedesuptul lor. Era prăpastia! De la podeț până la pământ erau cam 300-400 metri. Doamne! Doamne! Ce frică-mi era. Acum treceam podețul cu mare frică și emoție. Aproape că nici nu atingeam bine cu piciorul ca nu cumva să se rupă o scândură sau o bârnă. Tremuram toată de frică. Parcă nici picioarele nu mă ajutau, nu avem putere in ele să
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Parcă nici picioarele nu mă ajutau, nu avem putere in ele să pot merge. Transpirasem toată parcă nici nu respiram. Se topise tot în mine de frică. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu și a Maici Domnului uite că am trecut și podețul cu pricina. Ca un examen a fost. De acum urcam treptele pe lângă zid, până am ajuns sus pe platou la mănăstirea Meteora! Vă vine a crede? Da! Slavă Domnului că m-a ajutat. De fapt pe toți ne-a ajutat
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
acum la coborâre eram parca alții. Transformați total. Bucuroși, veseli și plini de energie parcă zburam, dispăruse frica și emoția... Așa că devenisem mai plini de Duhul Sfânt și mai sănătoși parcă ne renăscusem. Zburam ca o pasăre descatușată! Cand treceam podețul cu pricina nu-mi era deloc frică nici de prăpastia de care se vedea printre scânduri. Totul era bine și frumos. Da! Era Duhul Sfânt în noi. Ne transformase. Ce bine era! Cu multă plăcere îmi amintesc și fiind de
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
destinului, cine l-a călăzuit spre satul de baștină. Sufocat de întrebări, Gheorghe nu reușea să răspundă deslușit, căutând, bănuitor, la cei doi frați, care nu-i spuneau nimic de familia lui. Când a aflat, s-a așezat, bătrânește, pe podețul din fața comenduirii, uitându-se, întrebător, la cei doi frați, parcă așteptând alte vești. Spre amiază o luă din loc și se opri la căsuța din chirpici, făcută în primul an al căsniciei lui mistuite de patimile războiului. Își amintea de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
a liniștii țiuitoare din camera mea cu soba încinsă pe liniștea atotcuprinzătoare a pădurilor, acea tăcere a locurilor unde nu a călcat picior de om. Peisaj pur, natură pură, indiferentă, împăcată, contopită cu tot ceea ce într-adevăr există. Am trecut podețul de scânduri putrede de peste pârâul secat, cu albia plină de frunze moarte și noroi și gunoaie de la cantină: conserve, hârtii, folii jegoase de polietilenă, și am urcat treptele de ciment către restaurantul-pensiune. înăuntru, figurile tipice: nepoțelul prodigios cu bunica, literatul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
vorbindu-și unii altora, înghesuiți în jurul Preasfinției Sale, părintele Varava gazdă, îmi dau seama că astăzi nu va avea timp pentru mine și mă îndrept spre chiliile vechi ale călugărilor, îl ajung din urmă pe fratele Rafael, ne oprim lângă podețul de lemn, mă îmbrățișează bucuros să mă vadă, sub ochii lui am crescut, când am sosit, cum o duc, unde stau, te-ai făcut mare, da, trebuie să ajung la bucătării, să punem masa pentru oaspeți, eu caut din ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fost Izvorul Tămăduirii, crucii de lemn fixate în stâncă, bogat ornamentată, ridicată recent, nu i-a fost încă dat să vadă faimoasa cădere de apă a Izvorului, nimeni nu poate să explice de ce nu mai vine apa ca altădată, pe podețul de lemn, pe sub care curgea înainte după ce se aduna în scobitura din stâncă, trec curioși, aleargă copii, în adâncitura dintre pietre bani de metal, când eram eu mic nu era voie să pășească nimeni peste apă, pe podeț, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
altădată, pe podețul de lemn, pe sub care curgea înainte după ce se aduna în scobitura din stâncă, trec curioși, aleargă copii, în adâncitura dintre pietre bani de metal, când eram eu mic nu era voie să pășească nimeni peste apă, pe podeț, nu mai vine apa dacă treci podul! mă amenința părintele Ioan, acum nu-și mai amintește nimeni de aceste interdicții, la firul de apă ce vine firav pe sub pietre îmi spăl fața, mă descalț și-mi spăl și picioarele, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
parașuta roșie, destul de mare ca să acopere o casă, care zăcea peste taluz. Se uită la materialul lucios, mai frumos decît orice țesătură pe care o văzuse vreodată, la cusăturile și marginile imaculate, la funiile albe care se tîrau pe lîngă podețul canalului. Containerul se spărsese În urma impactului. Jim se lăsă În jos pe panta de pămînt ars de soare și se așeză pe vine lîngă deschizătura cilindrului. În jurul lui, pe podețul canalului, era o bogăție de conserve de alimente și țigări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
marginile imaculate, la funiile albe care se tîrau pe lîngă podețul canalului. Containerul se spărsese În urma impactului. Jim se lăsă În jos pe panta de pămînt ars de soare și se așeză pe vine lîngă deschizătura cilindrului. În jurul lui, pe podețul canalului, era o bogăție de conserve de alimente și țigări. Containerul era plin de cutii de carton, iar una ieșise din con și conținutul se Împrăștiase pe jos. Jim se tîrÎ printre cutii, ștergîndu-și ochii ca să poată citi etichetele. Spam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
presat „Novopan“ pentru industria amenajării locuințelor. Într-o după-amiază, când îl însoțisem, a oprit brusc mașina - mi-a spus să cobor și m-a luat de mână - ceea ce nu făcuse până atunci niciodată. M-a tras după el pe un podeț din scânduri, a urcat o scară până la o locuință încă nefinisată. Nu mi-a dat drumul la mână nici când ne aflam deja lângă plafonul de beton proaspăt turnat și privea benzile transportoare care purtau nisip și pietriș sus, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și înainta, chila tăia valurile și trasa o urmă dinspre pupă, care încremenea și se stingea, iar lacul rămânea ca un ochi închis cu reflexe lunecoase și apa întunecată. Nici constructorii de stâlpi nu mai erau constructori de stâlpi; idila podețului care ducea în larg la o platformă păzită de animale sălbatice, unde oamenii, despărțiți de uscat, se ocupau cu olăritul, țeseau și plăsmuiau unelte, fumul vetrei urca în slava Domnului, la cer, această idilă a fost spulberată de o teorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
putut incendia vechile coșuri de fum de la Semitecolo, aruncarea la gunoi ar fi părut degradantă și Împărțirea lor de pomană ar fi dat naștere riscului de a Întâlni Într-o zi dublura sau stafia lui Fenimore pe cine știe ce alee sau podeț. Și atunci, de ce să nu le scufunde În laguna pe care o iubise atât, despre care scrisese atât de elocvent În ultimele pagini ale jurnalului? Căzură deci de acord și, Într-o seară (posomorâtă și cețoasă, nu amurgul splendid, auriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Veacului și să sar pă zgaibarace la primu cotcodac, când să treacă să m-adune ăia cu camionu. Da spune-mi cevașilea: nu crezi că soarta ie ca loteria, care se dă obstinantă să-i ajute p-alții? Chiar pă podețu dă scânduri, În fața sticloanței cu beutură dă drum, ieram gata-gata să Învăț să not În apă stătută, cu surpriza să curg În Întâmpinarea lu pretinu Dinte dă Lapte, care ie unu din punctele care dai din când În când peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
foc și pentru tot felul de construcții. Din lemn se face hârtia de scris. Pe ea se tipăresc toate cărțile, ziarele, revistele... Tot din lemn se face mobilier, se fac care și căruțe, sănii și săniuțe, instrumente muzicale, poduri și podețe peste râuri, parapete diverse, cutii și lăzi pentru alimente, case și căsuțe la munte și la mare, bărci și alte ambarcații, schiuri și multe, multe altele... Așa importantă este pădurea? exclamă Ionuț. E nemaipomenit! l-a imitat de-ndată Maria
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
iar soțul electrician, așa că aveau o casă splendidă, cu o grădină-n față și alta-n spate, copaci bătrîni și păsări germane, prin grădina dinapoi fiind risipite cu eleganță mai multe busturi de dimensiuni apreciabile. În cea din față, dincolo de podeț, te hipnotiza o gîscă de carton frumos colorat, Împlîntată-n gazon. Pe hol mai erau și alte animale, un cap de cerb, un pinguin și un bursuc adult pe-o placă de mahon și, cu toate astea, doamna Schuch asculta Bach
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vedea. Nu era în stare să meargă prea mult, adesea se așezau pe câte o bancă. Dar îi era destul să vadă arborii tunși, arbuștii sălbatici, florile, scuarurile, statuile, porțile de lemn, havuzurile, șerpuitoarele alei și aleile ca niște șosele, podețele de beton de pe care zăreau, prin frunzișuri, casele țărănești colorate din Muzeul Satului de alături, lacul mai ales, al cărui răsuflu îl auzea de departe. I se părea mai puțin important că în unele zile abia mai găseau vreo bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în unele zile abia mai găseau vreo bancă și trebuiau să se întoarcă ori că în altele grupuri de adolescenți dărâmau zidurile de liniște și căldură calmă. Mai văzuse la viața ei destule alei, havuzuri, statui, ronduri cu flori și podețe lângă ape, dar acum o fascina lumina în care se îmbrăca totul, nu venind de sus și nici izbucnind din nesfârșitul amestec de culori, ci mai degrabă născută dintr-un amestec al celor de sus și al celor de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cumplit de descurajantă. Helen și Julia nu se mai țineau de braț pentru a se putea apleca și privi; acum Însă, se apropiară din nou. CÎnd Helen simți apăsarea umărului Juliei, Își aminti cu o prospețime neînchipuită, cum stătuse pe podețul acela bizar din Hampstead Heath, cu Kay, acum cîteva ore. — La naiba, zise ea Încet. — Ce s-a Întîmplat? o Întrebă Julia. Dar și ea vorbea Încet, de parcă știa despre ce era vorba. Și cînd Helen nu răspunse, o Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ziua reginei, Înainte de a se retrage la odihnă. FÎșii de creton ars rămăseseră lipite de zid, iar garderoba semăna cu o magazie de cărbuni răscolită. — Dormitorul doamnei Hollinger, spuse Cabrera, apoi mă ținu de braț să nu cad grămadă pe podețul de scînduri. Ați pățit ceva, domnule Prentice? Am impresia că ați văzut destul, nu? — N-am nimic. Haideți să ne continuăm turul, domnule inspector. Aici au găsit-o pe doamna Hollinger? — Nu, răspunse Cabrera, arătînd spre coridor. Se refugiase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]