42,587 matches
-
pixeli ( între noi fie vorba, nu sună deloc grozav) sugerează prin parafrazarea high-tech a celebrului vers eminescian tocmai această combinație între tradiție și avangardismul tehnic, între poezia română clasică ( superclasicizată, dacă este permis) și jocurile pe calculator. Spre deosebire de cărțile de poeme și cele de proză, acest volum pune în evidență fața diurnă a autorului, modul în care personalitatea acestuia se situează în raport cu societatea și viața literară. Imaginea poetului izolat în turnul de fildeș nu poate stîrni decît zîmbete condescendente în ziua
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
mioritic: ondulatorii. Cînd mai bune, cînd mai rele. Dar cu Dumnezeu am altă poveste. E clar că e Dumnezeul tatălui meu, dar cu el am altă poveste. Relația mea cu el se modifică mereu, pentru că este o relație vie. D.P.: Poeme nerușinate, Cartea mîniei, Apocalipsa după Marta sînt cărți de răfuială și cu Dumnezeu. M.P.: Da, sînt cărți de răfuială. D.P.: "Ne oxidăm împreună Stăpîne/ Amîndoi am ratat. Amîndoi vom plăti", spui în Cuplul. Alteori, îl obligi să-și recunoască limitele
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
al fericirii în pielea proprie. D.P.: "Și eu am fost aici. ș...ț În miezul stelei al insomniei al lipsei de rost/ ș...ț În inima dorinței de-a pieri/ ș...ț În inima refuzului de-a fi", spui în poemul Aici (vezi, ce bine, ce ușor putem dialoga prin versurile tale...). Ești cioraniană, ai o atitudine cioraniană, privitor la sensul vieții. M.P.: Știi cine a observat asta prima dată? Eugen Simion, într-o cronică pe care a publicat-o, în
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
murind. Romanul te-a chinuit, ai muncit ca un apucat la el, și-n același timp ai fost foarte fericită. Vezi? E o formă de a fi fericit de unul singur... D.P.: Stările pe care le exprimi în mai toate poemele tale - deznădejde, durere acută, stridentă, violență, amărăciune, venin - sînt, par coordonatele tale afective obișnuite. M.P.: Și leacul lor e munca. D.P.: În același timp, știi să rîzi cu o poftă cum eu n-am rîs niciodată. Ce anume te face
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
trăim. D.P.: Eu te-am văzut rîzînd și de surprindere, uneori. M.P.: Da, ăsta e un rîs manierist... D.P.: Un rîs instinctiv, foarte sănătos, pînă și aici se simte vitalitatea ta extraordinară. M.P.: Și de prisos... (rîde) D.P.: Și în poeme spui că totul e de prisos. M.P.: Păi, așa și simt, Dora. Așa simt. D.P.: În același timp, afirmi: "Eu adun cunoașterea". Care sînt binefacerile "vîrstei de fier"? Iată, luciditatea ți-e intactă. M.P.: Slavă Domnului, nu vreau să mai
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
e intactă. M.P.: Slavă Domnului, nu vreau să mai trăiesc după ce nu o să mai fiu lucidă. D.P.: Și forța ți-o păstrezi... M.P.: Forță nu mai am... D.P.: ...De vreme ce ai atîtea proiecte: încă un Cioran, apoi Eliade, alte volume de poeme, în parte scrise, memorialistică, publicistică... M.P.: Astea sînt forme de autoamăgire. Noi cunoaștem un prieten, avem un prieten, care are aproape 80 de ani și care are proiecte cam tot atîtea cît mine. Forma noastră de a ne autoiluziona e
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
de suflet, dintre toate formele literare în care scrii? Bănuiesc că, totuși, poezia. M.P.: Poezia vine, poezia e un dar, ea vine, se naște în mine, o scot afară, o aud cum toarce. Adică, mi s-a întîmplat să scriu poeme în timp ce conduceam mașina sau în timp ce mă duceam pînă în Piața Cipariu să-mi cumpăr țigări. Apocalipsa după Marta l-am scris între Piața Cipariu și strada Pata, unde locuiesc. D.P.: Fără a avea nimic din el în cap dinainte? M.P.
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
din el în cap dinainte? M.P.: Ba da, aveam un vers și cu versul ăla am tras și am depănat tot ghemul și m-am grăbit să ajung acasă să-l pun pe hîrtie, să nu-l pierd. Așa cum scriu poeme în somn și le pierd pentru totdeauna, firește. Deci poemele vin. Sigur că trebuie să fii atent, să fii pregătit pentru ele, fiindcă nu vin ele la oricine, haide să fim cinstite, amîndouă știm că nimic nu vine la oricine
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
vers și cu versul ăla am tras și am depănat tot ghemul și m-am grăbit să ajung acasă să-l pun pe hîrtie, să nu-l pierd. Așa cum scriu poeme în somn și le pierd pentru totdeauna, firește. Deci poemele vin. Sigur că trebuie să fii atent, să fii pregătit pentru ele, fiindcă nu vin ele la oricine, haide să fim cinstite, amîndouă știm că nimic nu vine la oricine și că a fi pregătit pentru iscarea poemului e un
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
firește. Deci poemele vin. Sigur că trebuie să fii atent, să fii pregătit pentru ele, fiindcă nu vin ele la oricine, haide să fim cinstite, amîndouă știm că nimic nu vine la oricine și că a fi pregătit pentru iscarea poemului e un privilegiu care nu-i e dat oricui. D.P.: Despre mecanismul "facerii" poemelor tale, însă, altă dată. Mai spune-mi doar dacă, acum, cînd îți place să te "joci" - ba compunînd cărți, ba scriind o Laudatio, în prea larga
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
ele, fiindcă nu vin ele la oricine, haide să fim cinstite, amîndouă știm că nimic nu vine la oricine și că a fi pregătit pentru iscarea poemului e un privilegiu care nu-i e dat oricui. D.P.: Despre mecanismul "facerii" poemelor tale, însă, altă dată. Mai spune-mi doar dacă, acum, cînd îți place să te "joci" - ba compunînd cărți, ba scriind o Laudatio, în prea larga robă universitară, ba adunînd cunoaștere -, îți mai amintești cînd te-ai jucat de-adevăratelea
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
acolo unde nimănui nu i-ar fi dat prin cap să le caute. Și mai reușește - este frumusețea cea mai durabilă a filmului - o aducere laolaltă a dansului și coridei pe care le transformă în agonie și extaz somptuos, în poem melancolic: Vorbește cu ea devine un soi de coregrafie sentimentală ( o cuore-grafie deci), un film deschis-și-închis de două spectacole ale Pinei Bausch ( care, cinefilii își aduc aminte, a jucat în E la nave va), ca două coperte între care istoria
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
și dorește să apară astfel, accentuîndu-și anume trăsături, grimîndu-se în acest scop, ba uneori chiar deghizîndu-se) un "dimovian" ( acesta e al doilea palier al producței în cauză). Nu, Doamne ferește, un epigon, ci o structură congeneră. Ca și autorul celor 7 poeme, d-sa luptă cu imaginața-i debordantă ce nu se îndură a se opri niciodată și nicăieri, spre a-i oferi o coerență, spre a-i impune un desen. Prin definițe, comicul căruia îi sînt cu dignitate tributare ambele viziuni e
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
ridicare/ de guler și prin două sticle/ de amprentabile bezicle./ Era-nsoțt de-o groasă mapă/ cu poesii, mai vechi, mai nouă,/ în care, îndeobște, plouă/ și-n care el, pe larg, descrie/ cum e pe cale să le scrie/ într-un poem care transcrie,/ în șiruri paralele, ploaia,/ sau cum se așeza să ningă/ și fulgii ezitau în aer/ mai înainte să ne-atingă,/ iar dacă se porneau cu droaia,/ învăluindu-ne-ntr-un șlaier,/ doar ceaiul lumina odaia,/ sau opalina Biedermeyer,/ pe care nu
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
Cred că misiunile internaționale sunt o mare provocare pentru militarii noștri" ( presamil.ro)" și altele în care metafora "pariului cu sine" s-a extins chiar în domenii pur culturale: "Aceasta este eterna provocare pentru un traducător de poezie: să transpună poemul în limba străină, având convingerea că așa l-ar fi scris poetul însuși" ( teora.ro). Exemplul atestă forța cu care clișeul s-a impus în toate domeniile. Clișeele cele mai puternice sînt cu siguranță cele bazate nu numai pe repetiția
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
a oferi o cunoaștere largă a operei omului bisericii care stăpânește prin poezie marile desfășurări ale istoriei. Are îndrăzneala parcurgerii lor, a pătrunderii în adâncurile sale de vechime codificată. Devoțiunea lui Dan Buciumeanu față de subiect a transformat cartea într-un poem, iar comentariile sale ca om de știință, cu vechi state de luciditate la Liceul Teoretic "Gh. Țițeica" din Turnu Severin îi îndreptățesc orientarea lecturii. După cum singur recunoaște, intenția lui scriind cartea, de fapt teză de doctorat, a fost să-i
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
Constanța Buzea Decât în fals dialog și în ton defensiv, cu ironia în fapt sufocată de umilință, decât așteptând neinspirată puținul, nimicul, nădăjduind să se schimbe ceva în relație, decât discursivul poem cu adresă dar care nu va ajunge la destinație decât cu un efect nul, mai bine faceți să rămână din 15 versuri doar 3: "Cu Bonnie și cu Clayde ținându-mă strâns de mână/ Trec râzând sălbatic prin locuri urâte
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
de existența celor două cărticele a căror valoare n-am de unde s-o știu, mă încurajez să dau un verdict doar asupra versurilor din plic. Pentru majoritatea lor, rămâne valabilă fraza cu care începe acest post-restant. Într-un final de poem, pe care îl consider aproape ratat, spuneți convinsă: "Viața nu are să fim serioși / Poezie", și cuminte ar fi să nu vă contrazic. Cred însă că nu priviți în direcția corectă, și nici din unghiul din care poezia vi s-ar
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
cuminte ar fi să nu vă contrazic. Cred însă că nu priviți în direcția corectă, și nici din unghiul din care poezia vi s-ar revela, și mai ales credeți că dezlegările și rezolvările vin din exterior, astfel că în poeme mișună personaje pe cât de dezamăgitoare, tot pe-atât de indispensabile propriei dvs. firi. Cu acei pași morți și pași vii cu care spuneți că vă strecurați către sine, dar împreună cu clovnul, care e firesc să vă deruteze și să vă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
cuceritor nu numai ca artist, ci și ca om. Urmează un recital poetic în Aula Bibliotecii Municipale "Radu Rosetti". Citesc din textele lor Dumitru Buzatu, Constantin Th. Ciobanu, Alexandru Dumitru, Dan Sandu, Viorel Savin, Cassian Maria Spiridon (aplaudat după fiecare poem). Sala este cuprinsă de emoțe la aparița pe scenă a marii poete Ileana Mălăncioiu. Versurile ei sunt ascultate cu evlavie, ca un mesaj din care nu trebuie să se piardă nici un cuvânt. Un succes remarcabil are, apoi, recitalul violonistului Șerban
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
Aripi creșteau cu fața la lună/ Aripi creșteau pe unde zbura/ Și-n nebunia ei mare se izbi/ De cealaltă jumătate a ei./ Și-n această ardere de jertfă/ Flacăra deveni rotundă". Precizăm că nu doar de dragul distihului final am transcris tot poemul, ci și pentru a i se observa hibele, excesele, stângăciile demonstraței. Sigur că lumea poate părea în anumite momente un amalgam de simboluri absurde. În fine, iată și un text cu care suntem de la un capăt la altul de acord
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
chiar dacă ascunzi o emoție incredibil de sofisticată)? FS. Într-un fel întrebarea conține și răspunsul. Mă bucur că menționezi această tensiune - reală sau nu - între emoție și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau ca poemul - fie el în vers alb ori cu rigoare - să se închege pe baza unui ritm. Uneori mă împotrivesc acestei tentații. Sonoritatea seduce și poate duce poemul la eșec. Și totuși citesc cu vocea în gând. Chiar și romanele. Cred că
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau ca poemul - fie el în vers alb ori cu rigoare - să se închege pe baza unui ritm. Uneori mă împotrivesc acestei tentații. Sonoritatea seduce și poate duce poemul la eșec. Și totuși citesc cu vocea în gând. Chiar și romanele. Cred că mi se trage de la anii de școală, când am devorat biblioteca municipală, ghidându-mă doar din auzite în alegerea autorilor. Trebuia să decid singură în privința textelor
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
de dicție, inclusiv modernismul - erau directe. Era poate vorba de charismă. Ori măiestrie. Oricum, ceva legat de unicitate. La asta aspir. Din cauza acestui trecut autodidact chiar cred în Lector - nu neapărat Lectorul Ideal - , cu reacțiile, inteligența și înțelegerea lui. LV. Poeme cum ar fi Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS. Îmi place enorm Bucureștiul. Cartierele rezidențiale clădite prin veacul al 19-lea: rondurile
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
experiență. Îmi plac romanele în versuri. Există o droaie de astfel de situații recente în engleză: Seth, Murray, Walcott, Raine, Carson... Voiam să scriu ceva mai lung. Dacă nu începeam romanul în versuri aș fi scris cu siguranță serii de poeme. Voiam să explorez migrarea, depărtarea, comunicarea... S-au amestecat toate la un loc. Dar, spre deosebire de roman, The Distance Between Us e cel mai greu text pe care l-am scris vreodată. Presupune concentrarea versului liric, accesul mult mai greu la
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]