2,516 matches
-
al autorului, apoi articlier la oficiosul Securității, Săptămâna, e pus cu botul pe labe în doi timpi și trei mișcări. Scena e de neuitat. Nu spun de ce. Spun în schimb, fără rețineri, că Florin Iaru e nu numai un excelent poet, ci și un prozator pe măsură.
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
într-o mulțime anonimă și rareori ele se ridică pînă la dimensiunile unei poezii întregi. Versuri izolate reușite se numără însă cu sutele. A descoperi valoarea poetică bine ascunsă din această nesfîrșită operă presupune o investigație aproape polițistă. „Cel mai poet” dintre pașoptiști poate fi înțeles mai bine dacă îl privim ca pe un fel de pre-Eminescu. Nu știm aproape nimic despre Bolintineanu dinaintea debutului din 1842; urmele vagi de școlaritate bucureșteană (la Colțea și la Sfîntul Sava) sînt ipotetice și
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
a Tinerilor Scriitori”, fiind reproduse opinii aparținînd a doi autori din generații extreme, Eugen Simion și Demostene Botez. Din discursul lui Eugen Simion rămîne evidențiată în revistă partea care se referă la mulțumirile aduse partidului, iar ca sprijin pentru colegii poeți, doar afirmarea existenței acestora, prin plachetele de versuri deja publicate și o generală apreciere de valoare din categoria „deosebit de înzestrați” (...). Intervenția lui Demostene Botez este o lecție de poezie venită din partea unui poet bătrîn și sfătos, o lecție care, citită
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5443_a_6768]
-
dură (...). Fără să dea nume, ci doar indicații de reviste, în condițiile în care se știa foarte clar despre cine și despre ce fel de poezie se discută, Dan Deșliu își exprimă dezaprobarea de pe poziția scriitorului adversar, competitor al tinerilor poeți (...). S. Damian, care vorbește după Dan Deșliu, răspunde acuzațiilor acestuia în finalul discursului său, spunînd că „este necesară o analiză atentă, obiectivă, fără omiterea aspectelor pozitive, pentru realizarea unei îndrumări ideologice și artistice eficiente.” Întreaga intervenție a lui S. Damian
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5443_a_6768]
-
și continuă să lucreze cu o încredere încă mare în valorile culturii umaniste atât de disprețuite și de marginalizate în zilele noastre. Ați debutat editorial cu un volum de versuri, Propuneri pentru o fântână (1966). Voiați să fiți mai degrabă poet decât critic și istoric literar?Da, am debutat ca poet, mai întâi la revista „Steaua”, în mai 1959 - eram în ultima clasă de liceu, însă debutul meu mai consistent, ca să spun așa, a avut loc în „Luceafărul”, cu o pagină
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
Ea trebuie „ajutată” de critici, ea trebuie să se rupă de manifestările de „evazionism și intimism bolnăvicios” - optimist și încrezător în valoarea propagandistică a realității proclamate care creează realitate, raportul dă deja ca sigură reformarea în sens realist-socialist a tinerilor poeți. Raportul arată cu degetul acuzator și înspre tinerii cronicari care, se înțelege, nu și-au făcut datoria, „nu s-au ocupat de scriitorii - confrați de vîrstă”, în sensul corijării acestora. Există o problemă, spune limpede raportul, și aceasta se numește
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5460_a_6785]
-
Luminița Marcu În numărul 16 al Gazetei literare din 19 aprilie 1962, apare poate cel mai memorabil text semnat de Tudor Arghezi din toată această perioadă în care bătrînul poet colaborează destul de des cu diverse texte, mici articole sau poezii sau discursuri festive, așa cum au fost cele din jurul Conferinței USR. Revista este scrupuloasă în a aduna orice asemenea text semnat Tudor Arghezi și a-l prezenta în general cu titlu
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5194_a_6519]
-
vechi, straniul Marc-Mihail Avramescu (Ionathan X Uranus), evreul cu destin asemănător celui al lui Steinhardt, convertit la ortodoxie și devenit preot practicant, exponent totodată al avangardismului celui mai îndrăzneț. Este scriitorul și regizorul original Ion Cărmăzan, fratele talentatei (și frumoasei!) poete șaizeciste Vera Lungu. Este Ioan Holender, omul de teatru timișorean care a condus zeci de ani opera vieneză. Și sunt mulți alții, poeți, artiști plastici, actori, consonanți sufletește cu Petre Stoica, antrenați să ilustreze, ca și el, aspirația intelectuală și
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
Doilea Război Mondial, A. Toma, grav bolnav, șomer, ca urmare a legilor rasiale (până și modesta lui casă a fost „românizată”), strânge în versurile lui durerile celor mulți, din țară și de pe front. Ororile acestor ani au trezit în bătrânul poet noi energii creatoare. Așa s-a născut un nou ciclu de poezii - strânse apoi în volumul Flăcări pe culmi (publicat cu o nedorită întârziere - „cenzura de partid” -, abia în 1946). Pe tărâmul răspândirii culturii, principala realizare a lui A.Toma
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
de spontaneitate și autentic decît speciile mult mai formale ale „dărilor de seamă”, „rapoartelor” sau „cuvîntărilor de deschidere”. Accentele negative sînt numeroase și sînt în general îndreptate, din diverse direcții și cu motivații diferite, înspre aceiași vinovați: revista Steaua, tinerii poeți, noua poezie. (...) „Literatura burgheză” pare să fie o sintagmă cu adresă vagă, pentru că se înțelege că nu e vorba doar despre literatura interbelică, ci și de tot ceea ce nu intra în grila literaturii oficiale, așa cum fusese ea stabilită la începutul
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5223_a_6548]
-
cursivitate caldă, aș zice chiar lirică, celor care îl ascultau vrăjiți. Fie că vorbea de fonetică, despre structura romanului în secolul XVIII, despre poezia preromantică și romantică (și-mi amintesc ce surdină punea în glas citînd versuri de dragoste de poeta Lady Winchelsea sau de John Keats), te purta după el într-o altă lume, a inteligenței, a sensibilității eliberate de contingent. Cursul se încheia în ropote de aplauze."(p. 185) Astfel de frumoase pasaje sînt rare în carte, pierdute fiind
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
volumului, astfel încât cititorul va ezita mult înainte să se decidă de unde să înceapă lectura. Apoi, lucru destul de inedit, cele două cărți (N.B. - care nu sunt reeditări) beneficiază, chiar în corpul volumului, de comentariile aplicate ale unor reputați critici literari și poeți: Gheorghe Grigurcu, Ion Pop, Andrei Zanca, Barbu Cioculescu, Nina Cassian, Vasile Baghiu. În fine, la finalul grupajului iov în funicular, Constantin Abăluță însuși scrie "un fel de Postfață" legată de intențiile acestui volum și de importanța sa din punctul de
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
opera sa de până acum. Tehnica lui de extracție a liricului nu mai depinde de tehnici. Evident, acestea nu sunt definitiv părăsite. Doar că obișnuinței lor li se adaugă un farmec actual. (Nu-i întâmplător că de curând, un tânăr poet cum e Claudiu Komartin, și el uzând de o retorică vetustă, dar de o concepție freatică adusă la zi, a dedicat o reverență unui tragic personaj din Nu știu alții cum sunt, piticului Paminot.) Nu-i vorbă, frazele lui Foarță
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
a doua, Cronicarul a descoperit (numărul din octombrie 2009) un interviu plin de vervă pe care Daniel Săuca i-l ia poetului Claudiu Komartin. În ciuda simpatiei pe care i-o poartă, Cronicarul a tresărit neplăcut constatînd culorile în care tînărul poet zugrăvește epoca actuală: "Eu cred că trăim într-o epocă foarte deschisă și că nu ar trebui să existe liste de lectură, nu ar trebui să existe nici un imperativ. Nimeni nu ar trebui să fie obligat să facă absolut nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
alte povestiri, mi s-a oferit o șansă nesperată, am participat o săptămână la Botoșani și Ipotești într-un fel de tabără de creație, organizată de SLAST în vara anului 1989, comemorând centenarul morții lui Eminescu, și acolo seara tinerii poeți, prozatori, traducători, jurnaliști se adunau într-o cameră și fiecare își lectura ultimele producții. Cum eu "produceam" tălmăciri din Cortázar la acea dată, țin minte că după poezii și fragmente de roman, cineva anunța: și acum desertul. și citeam Autostrada
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
șapte sute de ani, erau destul de încruntați, cam sîngeroși și puși pe jefuit necredincioșii creștini de prin partea locului, ba, mai mult, unul dintre mai-marii lor voia să dea calului ovăz tocmai din "pristolul de la Roma", cum zice Mihai Eminescu, un poet ghiaur într-o scrisoare a sa. Acum, după ce visele de mărire s-au năruit și la Roma n-au mai ajuns pentru că un oarecare Ștefan cel Mare, poreclit "Atletul creștinătății", se spune că i-a oprit din drum, s-au
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
Începutul e făcut de Anthologie de la Littérature Roumaine des Origines au XX-e sičcle, scoasă în colaborare cu Septime Gorceix, în anul 1920 15) - prima acțiune de promovare în Occident a devenirii literaturii noastre, în care Iorga realizează introducerea, prezentarea autorilor - poeți și prozatori - în câteva linii distincte, care să compună pentru fiecare o imagine concisă și cât de cât captivantă pentru un cititor amator de pitoresc și exotisme. Pentru prima oară aici, în prefață, Iorga îl situează pe Creangă alături de Rabelais
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
care i-a fost profesor, doar câteva luni, la Facultatea de Filologie, din toamna anului 1949 până în primăvara anului 1950, i-a deschis „o altă cale a destinului" său. Marele critic, care nu uitase că l-a tipărit pe tânărul poet, l-a numit, când încă era student în anul al treilea, preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor, unde, timp de 14 ani, avea să fie în „apropierea și, adesea, în intimitatea" profesorului, ani care au fost, pentru tânărul
Teodor Vârgolici la 80 de ani by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6509_a_7834]
-
cinci, / Căci te așteaptă, / Pe ultima treaptă, / În mîna dreaptă / Cu izul / Și parul, / Marchizul Emil de Brumaru!" (Marchizul va intra la ora cinci). Pe neașteptate, prin acest ultim capitol al scrisului d-sale, Emil Brumaru se apropie de tinerii poeți de azi care-și fac un blazon din pornografie. Parcurge un drum invers, de la maturitate la junețea obrazului ciuruit de acnee și a crudelor fantasme eroticești mîzgălite cu ciudă pe pereți. E o aliniere deliberată, o tactică a coordonării cu
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
o lume agramată și violentă, căreia nu-i pasă defel de ea. Viața noastră literară pare să-și ajungă sieși." Alchimia herbului Pe coperta a patra a ultimului volum semnat de Claudiu Komartin, un critic literar scria că, prin tânărul poet, generația 2000 și-a dat platina pe față. La capătul unei serii de scandaluri internautice, culminând cu implicarea într-o destul de ridicolă afacere de plagiat, Komartin găsește cu cale să vorbească (tot pe un blog, firește) despre independența pierdută a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6475_a_7800]
-
atât de populare, încât nici nu li se mai știe autorul. Și, în fine, antologia poeziei rusești din toate timpurile, la care lucrez încă. St.D. - Dar spune-mi, care mai este starea poeziei ruse actuale? Ev. Ev. - Din nefericire, poeților de azi le este frică să aibă idei sau au idei mărunte. Nu vor să fie poeți de primă linie. Este alegerea lor să fie poeți marginali, artificiali. Brodski însuși, care a luat premiul Nobel, este un poet marginal. Că
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
primim în schimb dragoste și frumusețe. Însă nu poți nici să primești și nici să dai dragoste și frumusețe într-o lume tensionată. Sau, dacă poți, asta nu ține de inimă, ci doar de tehnică. Boris Pasternak spunea că tinerii poeți care scriu fără să cunoască în profunzime lumea, istoria n-au nicio șansă de-a ajunge mari cu adevărat. Dar, ca să fii un mare poet, trebuie în același timp să cunoști ca nimeni altul limba în care scrii, adică să
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
poeziei, realizând o seară de neuitat, urmând să includă în programul viitor alte seri lirice cu poeți români din toate generațiile. Titlul noii antologii a sărbătoritului, „", a făcut ca seara să transmită și un mesaj memorabil, nu numai pentru tinerii poeți, dar și pentru toți oamenii care citesc poezie. Mesajul a fost mai puțin social și mai mult filosofic și liric, despre arta de a trăi angajat în timp, angajat de nevoia de a iubi viața, realizând astfel acel dialog subtil
Unica necesitate by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/6444_a_7769]
-
Luiza Săvescu (n. 1979) - poet, eseist, critic literar, redactor al revistei literare bilunare „Topos". Trăiește la Gdaâsk. A primit burse din partea Internationales Haus der Autoren Graz (2008), Ministrului polonez al Culturii (2007), Literarisches Colloquium Berlin (2006), Baltic Centre for Writers and Translators (Visby, 2004). Este
Tadeusz Dabrowski by Luiza Săvescu () [Corola-journal/Journalistic/6315_a_7640]
-
purta unul dintre ele. De acord Cităm din volumul lui Eleodor Dinu La margine de poeți: „De pe această curbă expirată a picăturii mele de talent prefer să mă mînii, Doamne, pe riscul ospitalier de a fi numit cam prea devreme Poet." Cronicarul este cu totul și cu totul de acord.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]