3,697 matches
-
mai controlezi în ce scrii, că suntem o instituție, nu vorbește fiecare când și cum vrea... să ne mai întrebi și pe noi. Își țuguie buzele când zice „noi”. Spus de el, cuvântul acesta scurt are ceva moale. - Și ce poftește, să-mi avizeze textele? Mai are ștampila de pe vremuri? Aia rotundă, cu „Cenzurat”? Na, sunt pe cale să-mi pierd calmul de devorator de documentare. L-aș pocni. Scurt. Dar, calculând rapid traiectoria și viteza, în funcție de masa corpului și de forța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
prefectul. Și vrei tu să semeni cu Panghelică? Fă-ți o cruce mare că încă mai ai insomnii, n-ai aer de una, de alta și mai dai cu cărțile de pereți! Musiu, cât ești nesigur, încă ești viu! Ce poftești? Să fii ca boțul de lut din Praga cu adevăru’ scris în frunte? Între noi fie vorba, nici ăluia nu i-a prea mers, c-au retușat inscripția... Prinde bine puțină oblojeală pe răni, asortată c-o prișniță pe ceafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
naibii prin satelit, țac-țac, ca prețurile la alimentară, și să știe totul. TOTUL. Să nu mai întrebe nimeni nimic. M-am născut, dacă nu era decretul nu știu de s-ar fi produs miracolul, era să mă lepede maică-mea, poftea la pește afumat, a găsit niște capete într-un ziar, lăsate de ăia care lucrau la drumuri, le-a dus la gură, m-am potolit în burtă, „parcă voiai să ieși chiar atunci, să te tot duci...”, ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vilă și în care ținea sechestrată de cîteva zile o persoană care s-a dovedit pînă la urmă foarte simpatică și dispusă la tot felul de glume. Cu toate că în prima clipă, atunci, cînd ziaristul a deschis ușa și l-a poftit, ca pe orice musafir, doamna ori domnișoara i-a răsturnat în creștet o pungă cu gheață, deși era cald, nu i-a făcut nici o plăcere. L-a auzit în spate pe jurnalist chițcăind, probabil știa ce-l așteaptă și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
musafir, doamna ori domnișoara i-a răsturnat în creștet o pungă cu gheață, deși era cald, nu i-a făcut nici o plăcere. L-a auzit în spate pe jurnalist chițcăind, probabil știa ce-l așteaptă și de aceea l-a poftit în față, a rîs și el, ce putea face, și pe chestia asta s-au prefăcut a fi prieteni vreo trei zile, timp în care au făcut destule prostii împreună, încît, pînă la urmă, să afle cam tot ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de coniac și două cești cu cafea marghiloman. "M-am gîndit că dacă viața ta nu face cît două cafele și două coniace înăuntru s-ar putea să facă atîta, dar afară, în stradă." Și sigur pe sine l-a poftit să servească de pe tava care nu tremura în brațele chelnerului absent, cu privirea aruncată peste cupola Ateneului Român. Abia în trenul de Constanța, după ce trecuse Dunărea, și-a dat seama că Lică Făinaru îi făcuse un serviciu mai mare decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a mai deranjat cu inspecții ori cereri sîcîite, dar nici el n-a uitat să-i trimită prefectului cam ce se putea găsi mai interesant în Crama lui Hariton. Și n-a uitat nici cuvîntul splendid. K. F. l-a poftit în salonul de sus, de unde se vedeau spinările domoale ale dealurilor, chiar dacă era plină primăvară verdele lor era destul de palid. Erau acoperite cu scaieți și scaieții niciodată nu se înverzesc îndeajuns. Culoarea către care năzuiesc este vînătul, iar unii ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lui că fetița are o criză de isterie sau poate epilepsie (deși nu pronunțase). A zis doar că a doua zi de dimineață era bine să fie dusă la doctor; putea avea constipație; iar acum - curând era miezul nopții - să poftească frumos acasă, totul avea să fie În regulă. Copilul avusese un coșmar (pronunțând cauchemar În dicțiune franceză, foarte apăsat, de parcă astfel cuvântul În sine avea forță de convingere, ca un diagnostic medical pronunțat În latină), trebuia să i se dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
la un bal mascat de la Paris din anul 1923, pe lângă pateu de gâscă și caviar, printre premiile tombolei va figura Antichristul. Chiar și nefericitul Ioachim Albrecht de Prusia va distribui În exil cartea lui Nilus ospătarilor, taximetriștilor și liftierilor. Să poftească Domniile Lor să citească, și atunci se vor lămuri care era cauza exilului său, motivele inflației galopante, ca și decăderea scandaloasă a prestației hoteliere. Un exemplar cu autograful În gotică al ultimului Hohenzollern (cartea fusese dedicată unui șef‑bucătar dintr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Farepíti simțiră cum li se strânge inima în clipa când scufundatorul anunță în gura mare că, atunci când se va întoarce în Bora Bora, o să-l atârne în fața casei lui, pentru că frumoasa Maiana să-l poată face să sune ori de câte ori va pofti. Zarurile erau deja aruncate. Cine mai putea lupta pentru dragostea unei femei, cănd rivalul său oferea o bucată uriașă de soare, care mai și cântă? Pentru câteva ore, Tapú Tetuanúi îi uri din tot sufletul pe străinii urât mirositori, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu ne invită în plimbările lor? Ce le-am făcut? Ce nu le place? Noi, atunci când mergem în parc sau la ștrand, nu ne simțim bine dacă nu chemăm întreg cartierul. Verișorii mei nici nu mai au nevoie să fie poftiți. Cum văd că ne gătim, cum dau fuga să se îmbarce și ei. De ce nu fac și surorile tale la fel? Întrebările fetei, rămase fără răspuns, răneau inima Sandei care, tânără și fire veselă, tânjea, la rându-i, după ieșiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să dorm pe unde apuc, să conduc zile întregi, vară și iarnă, veșnic stresat de gândul că ceea ce fac ne va aduce un trai mai bun sau, dimpotrivă, nenorocirea? Ai uitat să mă întrebi dacă mi-e foame, să mă poftești la masă sau să mă primești cu căldură în așternutul tău. Am uitat amândoi să ne înțelegem, să ne îngăduim dar, mai ales, să ne iubim. Luana fu impresionată. Își deschise brațele spre el și încercă să conceapă un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ar fi ținut nevasta în puf, cu doctor prezent la domiciliu și femeie în casă care să-i facă menajul. Urletele de protest ale tânărului Noia se auziră în tot blocul. Trânti de perete scaunul pe care ședea și-o pofti să-și facă bagajul. Toate astea răniră inima Luanei. Iubindu-i pe amândoi, își dorea din tot sufletul ca ei să se înțeleagă și să se gândească, măcar o dată, la răul pe care i-l făceau. O conduse pe Sanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mine, nimeni n-o să crâc nească. E unul dintre acele privilegii dezgustătoare rezervate occidentalilor În tr-un loc ca ăsta. Toți spun că-i urăsc pe occiden tali, dar ime diat ce un orang putih le calcă pragul, capătă tot ce poftește. E drept că cel puțin unul din doi blanquitos nu respectă regulile și se comportă dezgustător, dar astă seară am chef de o asemenea petrecere deocheată. Au traversat șoseaua pe pasarelă. Sub ei, ca Întotdeauna, mașinile din traficul neîntrerupt claxonau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe ușă vreun indonezian oarecare. Iar maioul ăsta merge direct la spălat. Îl ținea atârnat cu un deget, ca pe o cârpă murdară. N-o să fiu plecată multă vreme. Găsești tu ceva de mâncare În bucătărie, poți să mănânci orice poftești. Doar să-mi promiți că nu ieși din casă! În fața Ambasadei mulțimea protesta. Erau În jur de două sute de studenți, care ocupaseră scuarul În Întregime, unii trecuseră și pe stradă. Stăteau ghemuiți pe lângă pancarte cu pânza atârnând pe pământ, ZDROBIȚI
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Părea să fie o bucățică de hârtie, dar culoarea nu i se putea distinge. A luat-o cu buricele dege telor, a băgat-o În gură, apoi a tras o dușcă de whisky dintr-o sticluță. Mulțumesc, Bob. Oricând Îți poftește inima, frățioare! Siluetele arbuștilor din jur păreau umflate ca norii de ploaie Într-o după-amiază de decembrie. Pe drumul principal trecea din când În când câte-o mașină, farurile Îi măturau cu lumina crudă care țâșnea prin frunziș, apoi rămâneau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
c’est pas la vie, așa că de ce să ne batem capul, sau un rahat de felul ăsta. — De fapt, era L’action n’est pas la vie, mais une façon de gacher quelque chose, un énervement. E din Rimbaud. — Cum poftești! De-aia ai și rămas un publicist de trei parale și scrii pentru foile de mâna a doua. Ai o minte brici, te afli În centrul unui uragan politic și-n continuare refuzi să intri În acțiune. Putem să-l
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
țăcănesc la mașină, țac-țac, țac-țac, din zori până seara. Doar țăcănesc. Unde sunt piulițele și buloanele și utilajul? Numai fațadă! Iar ea, ea Îndrăznește să-mi spună mie ce să fac! Pentru ea nu contează, poate să răscolească rahatul cât poftește cu ideea ei de comu nism, pentru că, dacă și pierde locul la universitate, n-are decât să se-ntoarcă În centrul orașului, la Menteng, Într-un enorm imobil elegant. Dar cei ca noi, ca mine ori ca tine, noi unde
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vorba despre un dar al poporului american, al acelor buni cetățeni de rând, care Îi oferă prietenia lor. N-am spus că ar fi darul președintelui Statelor Unite. El a ezitat, zâmbetul a Început să-i dispară. Nu prea văd deosebirea. — Poftiți! Spuneți-mi ce părere aveți. Margaret a băgat mâna În plic, a scos cele două diapozitive și i-a dat unul. Sunt convinsă că o să vă dați seama de valoarea lor. Omul a ridicat diapozitivul În lumină, l-a Întors
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
președinte care nu mai era favorabil Americii, ferească Dumnezeu de-un asemenea cinism. La ce bun să dorească Statele Unite ale Americii destabilizarea țării ăsteia? și așa era destul de instabilă. Poți să-i zici căutare de favoruri, ori negocieri, ori ce poftești, scopul final era să-i fie de folos Indoneziei Într-un fel sau altul. Din era unul dintre șefii de care auziseră, iar el, Bill, avusese grijă să fie urmărit, asta era tot. Iar Adam, ei bine, Adam fusese gata-gata
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
grăbească, de-a lungul camerei către hol. A, micuța noastră înțeleaptă, defini omul ridicând un deget, devenit maroniu de la atâta fum de țigară, în sus. Părul blonziu ce-i încadra capul mare, rotund, sta împrăștiat ca o coamă de leu. Poftește, o invită el, cu un gest larg, privind-o ca într-un fel de extaz. Uite ce superbă e, Nik, cu câtă grație se mișcă, exclamă Nina, încadrând-o pe musafiră, când dintr-o parte, când din alta. Nu, dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
regula jocului, Alexe ocoli biroul, traversă camera și își scoase capul încoronat de chica răvășită, blonzie, dincolo de ușă. Ridică un deget maroniu în sus, zâmbi chiar. A, gângania drăgălașă, ghici el și-i făcu un semn larg cu mâna. Hai poftește, poftește! Primirea de zile mari îi insuflă un și mai mare curaj. Nina îi mângâia brațele împingând-o către colțul canapelei. Era îmbrăcată cu un tricou decolorat pus peste sânii goi și un pantalon subțire, supraelastic, mulat. Carmina observă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
jocului, Alexe ocoli biroul, traversă camera și își scoase capul încoronat de chica răvășită, blonzie, dincolo de ușă. Ridică un deget maroniu în sus, zâmbi chiar. A, gângania drăgălașă, ghici el și-i făcu un semn larg cu mâna. Hai poftește, poftește! Primirea de zile mari îi insuflă un și mai mare curaj. Nina îi mângâia brațele împingând-o către colțul canapelei. Era îmbrăcată cu un tricou decolorat pus peste sânii goi și un pantalon subțire, supraelastic, mulat. Carmina observă, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
prelungite pe tâmple, pe sub firele părului șaten, pieptănat peste cap, strâns sever la spate într-un coc minuscul și Carmina înțelese că îi zâmbea larg, că venirea ei însemna o surpriză plăcută, că era îmbiată să intre. Hai, draga mea, poftește la noi, hai! Carmina nu prea o vizitase pe Fana acasă, cât timp fuseseră prietene preferaseră liniștea din apartamentul Carminei, unde puteau râde, vorbi, asculta muzică, după pofta inimii. Femeia o conduse către o cameră ce-i era necunoscută. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ei, foarte clar, cu multă seriozitate problema. Dar haideți în casă să vă dau de mâncare, să vă fac o cafea. I-a invitat într-un hol larg acoperit cu persan albastru, având un chenar complicat la mijloc, i-a poftit să șadă și a dispărut pe una dintre ușile de stejar masiv. Carmina s-a așezat într-un fotoliu, Ovidiu pe canapea. Biblioteca aflată între uși era înaltă până în tavan, plină de cărți polițiste. Pe masa mică, scundă, trona o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]