653 matches
-
fost inițial separată, dar în secolul al XIX-lea, din nevoia de spațiu, s-a adoptat o soluție ce a modificat structura părții de vest. A fost adăugată o travee cu boltă semicirculară în pronaos și pridvor închis de formă poligonală, cu clopotniță deasupra. Este posibil ca partea originară de vest să fi avut această formă, explicându-se astfel și lungimea mică a navei (de 7,45m), prin suprimarea laturilor de colț ale poligonului. Pentru a pune sub același acoperiș întreg
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
în așa fel încât o aplicație grafică este conștient imaginile sunt în curs de supersampled și apoi în jos, înainte de a fi incluși în eșantion afișate. Un sistem de redare grafică creează o imagine bazată pe obiecte construite de primitive poligonale prin care efectele aliasing din imagine sunt reduse prin aplicarea unui sistem de anti-aliasing doar la zonele de imagini reprezentând marginile conturul obiectelor. Marginile Silueta sunt anti-alias prin crearea de anti-aliasing primitive care variază în opacitate. Aceste primitive anti-aliasing sunt
Anti-aliasing () [Corola-website/Science/325004_a_326333]
-
a fost construită biserica de zid folosită și azi de comunitate. Mutată în 1961 la Oradea, biserica a suferit unele modificări, renunțându-se la prispa de pe latura de nord. Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu o boltă în arc
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
o asemenea acțiune, între anii 1894-1911, se referă probabil și Tit Bud, care notează că Iosif Fucec Rakoczi era "„un preot zelos, care a adus în ordine bisericile.”" De dimensiuni mai reduse nava prezintă o formă dreptunghiulară iar absida este poligonală, decroșată. Acoperișul de șindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
comunal Vorța, purtând hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”, a fost ridicat, cu probabilitate, la cumpăna sec XVIII-XIX, în acest caz, anul 1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, edificiul se impune privirilor prin turnul-clopotniță suplu, cu foișor în console și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările la care
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
intemperii. Biserica prezintă o succesiune de încăperi specifică zonei Olteniei, cu pridvor, tindă, naos și altar, desfășurate de la apus spre răsărit. Interiorul este acoperit cu o boltă unică, ce se întinde din tindă până în altar, unde se racordează la pereții poligonali dinspre răsărit. Toată construcția este protejată de un acoperiș unic, acoperit cu două rânduri de șiță. Diagonalele ce întăresc căpriorii indică totuși un material mai greu de acoperire inițial, foarte probabil paie, stuf sau alt material asemănător.
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
mai vechi, probabil de lemn. Biserica este atribuită ca fiind ctitorie a lui Ștefan cel Mare, atribuire contestată de medievistul Adrian Andrei Rusu. Monument de arhitectură gotică de tip biserică-sală cu 2 travee boltite în cruce pe ogive și absidă poligonală decrosată cu boltă pe nervuri, posedă picturi murale și icoane din secolul al XVIII-lea. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Károly Kós, când a fost ridicat și turnul. Textul
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
de nord a altarului și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe locul unor stâlpi de zid secundari. Iconostasul păstrează o
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
Gavriil". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost ridicată în jurul anului 1700 pe valea Crasnei, în satul Derșida. Forma pereților este dreptunghiulară, cu absida decroșată poligonală, cu cinci laturi. Pronaosul are tavanul drept, iar naosul și altarul câte o boltă semicilindrică, ultima terminându-se în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
Dobra este păstrătoarea câtorva lăcașuri de închinare din lemn de o valoare neprețuită. Biserica-monument istoric a satului Rădulești, cu hramul ,Cuvioasa Parascheva”, a fost construită, potrivit tradiției, în anul 1747. În formă inițială, aceasta se compunea dintr-un altar nedecroșat, poligonal cu trei laturi și o navă de dimensiuni modeste, supraînălțată, spre apus, printr-o clopotniță scundă. După jumătate de secol, edificiul a fost supus unei ample renovări, atestată de pisania fragmentară a tâmplei: ,Când s-au...această biserică au fost
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
având la colțuri patru balcoane din lemn. Pereții exteriori sunt susținuți de contraforturi în trepte care se înalță până la cornișă. Nava centrală și cea transversală au acoperișul în două ape, susținut de pilaștri. Altarul are forma semicirculară în interior și poligonală în exterior. Intrarea în biserică se face pe latura de est, printr-un portal cu muluri în stil neogotic. Ușa de la intrare este ornamentată cu fier, având în timpan un basorelief în care este reprezentat Isus Cristos înconjurat de copii
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
bate mai ușor(cu joarda,curelușa); cecărău=bucșă, colier, legătura care fixează două ori mai multe piese la un loc, sau protejează la un capăt o piesa(de lemn în general) împotriva loviturilor, știrbirilor, crăpărilor. Are formă de regulă dreptunghiulară, poligonală, ovală, iar când este rotundă se numește "verigă"; cot=um(unitate de măsură) egală cu distanța de la cot la nivelul pumnului închis; căluș=um egală cu distanța de la vârful degetului mare la vârful degetului arătător întinse la limită (vechea măsură
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe care Tom M. Apostol și Mamikon Mnatsakanian de la Institutul de Tehnologia din California au redenumit-o "globul lui Arhimede cu n = 4" (iar jumătatea lui "cupola lui Arhimede cu n = 4"), al cărui volum se referă la piramida n-poligonală. În timpul lui Johan Heiberg, a fost acordată o mai mare atenție folosirii strălucite a calculului infinitezimal de către Arhimede, pentru a soluționa problemele referitoare la arii, volume și centre de greutate, și mai puțină atenție a fost acordată jocului logic "Stomachion
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”. Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi de piramidă, fusul este ușor galbat și împărțit în două registre printr-o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare. Naosul este alungit și are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat câte o fereastră dreptunghiulară (0.45x0.75 metri). Absidele au tavane drepte, iar bolta semicilindrică se sprijină pe arce dublouri rezemate pe console cioplite în motive decorative. Altarul are o absidă nedecroșată de formă
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
în axa cărora s-a practicat câte o fereastră dreptunghiulară (0.45x0.75 metri). Absidele au tavane drepte, iar bolta semicilindrică se sprijină pe arce dublouri rezemate pe console cioplite în motive decorative. Altarul are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în peretele nordic și alta dreptunghiulară (0.45x0.75 metri) în axa absidei. Bolta semicilindrică a altarului se sprijină pe șase
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
planimetrie comună și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos, despărțite de un perete, și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în altar. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort sub fereastra altarului. Acoperișul
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit. Lăcașul și-a păstrat o ferestră originală pe latura de sud, restul fiind lărgite sau adause ulterior. Din punct de vedere decorativ, se distinge tradiționala atenție acordată intrării, prin sculptura pridvorul
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
frumoasei picturi interioare a bisericii. Mica biserică de lemn, cu lungimea de aprox. 8,75 m și lățimea de aprox. 4,10 m, aflată în centrul satului se remarcă prin planul său simplu, dreptunghiular cu absida altarului spre răsărit, nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
trei turle. Pe acoperiș sunt plasate șapte cruci, câte una pe fiecare din cele trei turle și câte una spre est, vest, nord și sud. Cele trei turle ale catedralei sunt poziționate astfel: o turlă centrală, circulară la interior și poligonală la exterior, și două turle octogonale plasate deasupra traveelor centrale ale navelor laterale. Pronaosul este unul supralărgit, cu trei nave, iar naosul este prevăzut cu abside curbe în interior. Altarul are formă semicirculară la interior și poligonală la exterior. Catedrala
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
la interior și poligonală la exterior, și două turle octogonale plasate deasupra traveelor centrale ale navelor laterale. Pronaosul este unul supralărgit, cu trei nave, iar naosul este prevăzut cu abside curbe în interior. Altarul are formă semicirculară la interior și poligonală la exterior. Catedrala este prevăzută cu cafas, un balcon unde cântă corul, iar acesta este extins și pe laterale. Accesul în catedrală se face prin două pridvoare construite pe fațadele de vest și de nord. Proiectul construirii unei catedrale la
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]