4,582 matches
-
polimerilor obținuți în prezența ciclohexanolului este cuprinsă între 14 și 32 % spre deosebire de polimerii preparați cu nBA care prezintă valori ale porozității mult mai mari (între 22 și 83%) Asemănarea dintre curbele din Figurile 7 și 8, arată că în cazul polimerilor macroporoși reticulați pe bază de DAM, reținerile de ciclohexan sunt o masură a structurii interne a polimerilor reticulați. Perlele preparate au o stabilitate mecanică mare, ceea ce le conferă importante calități în domeniul aplicațiilor. {i studiul gradului de reticulare a polimerilor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
prezintă valori ale porozității mult mai mari (între 22 și 83%) Asemănarea dintre curbele din Figurile 7 și 8, arată că în cazul polimerilor macroporoși reticulați pe bază de DAM, reținerile de ciclohexan sunt o masură a structurii interne a polimerilor reticulați. Perlele preparate au o stabilitate mecanică mare, ceea ce le conferă importante calități în domeniul aplicațiilor. {i studiul gradului de reticulare a polimerilor reticulați pe bază de DAM aduce informații privind comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
polimerilor macroporoși reticulați pe bază de DAM, reținerile de ciclohexan sunt o masură a structurii interne a polimerilor reticulați. Perlele preparate au o stabilitate mecanică mare, ceea ce le conferă importante calități în domeniul aplicațiilor. {i studiul gradului de reticulare a polimerilor reticulați pe bază de DAM aduce informații privind comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9): (9) unde: Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura 10 arată că
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9): (9) unde: Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura 10 arată că utilizarea ciclohexanolului (seria 1) si a ciclohexanului (seria 2) ca
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9): (9) unde: Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura 10 arată că utilizarea ciclohexanolului (seria 1) si a ciclohexanului (seria 2) ca porogen în procesul polimerizării
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9): (9) unde: Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura 10 arată că utilizarea ciclohexanolului (seria 1) si a ciclohexanului (seria 2) ca porogen în procesul polimerizării reticulante, conduce la structuri mai dense (cu densitate de reticulare mai mare) decât atunci când se utilizează acetatul de nbutil. Concluzii Prin polimerizarea
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
cu structuri morfologice care permit accesul unor ioni voluminoși. Adăugarea unui amestec format din medii inerte de umflare și de precipitare permite obținerea de structuri cu suprafețe specifice mult mai mari și o reglare mai bună a razei porilor (35-42). Polimerii reticulați macroporoși sunt materiale eficiente în multe procese de separare și din acest motiv ei sunt larg folosiți ca sorbenți macromoleculare specifici (43-51). În ultimele două decade structurile morfologice de tip gel ale copolimerilor reticulați au fost înlocuite de cele
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
PVT. (a) (b) Conform Figurii 6, se observă că textura suprafeței copolimerilor prezintă asperități și este formată din microsfere și un numar mare de macropori cu diametrul de 0,5 și 1,0 µm pentru cazurile c=nd sau folosit polimeri liniari cu masa moleculara medie de 18000 (a) și 55000 (b). Studiul distribuției mărimii porilor copolimerilor VT:DVB obținuți în prezența n-butanolului, ca agent porogen s-a realizat comparativ cu copolimerii de stiren (St):DVB. Figura 7 prezintă distribuția
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
și 1,6 µm pentru un conținut de agent de reticulare de 15 și respectiv 35%. Se poate face afirmația că natura agentului porogen influențează caracteristicile texturale ale copolimerilor de VT:DVB. Unul dintre cei mai importanți parametrii ce caracterizează polimerii reticulați este masa moleculară dintre două reticulări (Mc) care este direct dependent de densitatea de reticulare (q). Mărimea lui Mc are o influență majoră asupra proprietăților fizice și mecanice ale suporturilor macromoleculare reticulate, iar determinarea acesteia este de mare importanță
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
Flory și Rehner ce au stabilit fundamentele teoretice ale echilibrului de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
fundamentele teoretice ale echilibrului de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale energiilor molare de coeziune
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale energiilor molare de coeziune. V unde R este constanta universală a gazelor, T este temperatura, iar ρ1 și ρ2 sunt parametrii de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale energiilor molare de coeziune. V unde R este constanta universală a gazelor, T este temperatura, iar ρ1 și ρ2 sunt parametrii de solubilitate a solventului și respectiv a polimerului 101 Densitatea de reticulare se definește ca fiind raportul dintre masa moleculară a unității polimerice și masa moleculară medie dintre două reticulări. cM M q 0= În cele ce urmează se vor prezenta rezultatele experimentale privind determinarea masei moleculare medii
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
se poate calcula cu ajutorul numărului de unități structurale de viniltoluen (M0) și a raportului de reticulări nominale (X): Temperatura de tranziție sticloasă poate fi folosită pentru măsurarea Mc,Tg folosind următoarea ecuație: unde Tg0 este temperatura de tranziție sticloasă a polimerului liniar Tabelul 4 prezintă diferențele dintre valorile teoretice ale Mc,t și cele obținute prin măsurători de umflare. Din Tabelul 4 se poate constata o bună corelație între valorile masei moleculare dintre două reticulări rezultate în urma studiului de umflare și
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
CAPITOLUL 5 (CO)POLIMERI MALEIMIDICI RETICULA}I Camelia Hulubei , Cristina Doina Vlad 1. Considerații generale asupra structurilor maleimidice Sintetizate pentru prima dată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca structuri din clasa imidelor ciclice ale acizilor α,βnesaturați, combinațiile maleimidice, RPhMI
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
agenți nucleofili. Reactivitatea versatilă a dublei legături maleimidice / 1-8/ implică atât reacții de polimerizare prin structura sa vinilică, cât și reacții de poliadiție datorate caracterului puternic electrofil, indus de delocalizarea electronilor. Se poate vorbi astfel despre o nouă clasă de polimeri heterociclici de tip imidic, termostabili și cu înalt potențial de utilizare. Funcție de tipul de reacții la dubla legătură maleimidică, informațiile din literatura de specialitate pot fi sistematizate astfel: reacții de poliadiție vinilică; reacții de heteropoliadiție a compușilor cu hidrogen activ
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
substituție. 1.1. Importanța materialelor polimerice Importanța materialelor polimerice sintetice se datorează în mare măsură proprietăților lor fizico-mecanice. Este însă tot mai evident că dirijarea proprietăților chimice a macromoleculelor aduce oportunități care sunt în mod egal promițătoare. Interferența între diferiți polimeri sau între polimeri și alte suprafețe, poate fi accentuată prin realizarea unui design potrivit al interacțiunilor moleculare (ex. legături de hidrogen) și respectiv un control al arhitecturii polimerului. Amplasarea de grupe funcționale la capătul catenei sau pe segmente bine definite
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Importanța materialelor polimerice Importanța materialelor polimerice sintetice se datorează în mare măsură proprietăților lor fizico-mecanice. Este însă tot mai evident că dirijarea proprietăților chimice a macromoleculelor aduce oportunități care sunt în mod egal promițătoare. Interferența între diferiți polimeri sau între polimeri și alte suprafețe, poate fi accentuată prin realizarea unui design potrivit al interacțiunilor moleculare (ex. legături de hidrogen) și respectiv un control al arhitecturii polimerului. Amplasarea de grupe funcționale la capătul catenei sau pe segmente bine definite de lanț, poate
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
macromoleculelor aduce oportunități care sunt în mod egal promițătoare. Interferența între diferiți polimeri sau între polimeri și alte suprafețe, poate fi accentuată prin realizarea unui design potrivit al interacțiunilor moleculare (ex. legături de hidrogen) și respectiv un control al arhitecturii polimerului. Amplasarea de grupe funcționale la capătul catenei sau pe segmente bine definite de lanț, poate determina proprietăți definitorii. Atenția asupra monomerilor maleimidici în obținerea de polimeri funcționali cu arhitecturi diverse, liniare sau reticulate, se justifică prin geometria specială și particularitățile
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
potrivit al interacțiunilor moleculare (ex. legături de hidrogen) și respectiv un control al arhitecturii polimerului. Amplasarea de grupe funcționale la capătul catenei sau pe segmente bine definite de lanț, poate determina proprietăți definitorii. Atenția asupra monomerilor maleimidici în obținerea de polimeri funcționali cu arhitecturi diverse, liniare sau reticulate, se justifică prin geometria specială și particularitățile de homoși copolimerizare ale acestor compuși /9 11/: maleimidele N-fenil substituite (RPhMI) aparțin clasei imidelor ciclice ale acizilor α,β nesaturați /5/; sunt compuși vinilici
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
obținerii unei varietăți de grupe funcționale cu distribuție predefinită în catenele polimerice /2, 4, 15, 16/; grupele polare din molecula maleimidei substituite pot genera interacțiuni supramoleculare bazate pe legături de hidrogen /17/ fenomen care favorizează obținerea de amestecuri polimerice /18/, polimeri lichid cristalini /19/ sau polimeri reticulați fizic /20/. Sintetizate încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, maleimidele marchează o evoluție spectaculoasă în ultimile decenii datorită sferei lor de aplicatibilitate. Sinteza clasică a structurilor de tip RMI presupune
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
funcționale cu distribuție predefinită în catenele polimerice /2, 4, 15, 16/; grupele polare din molecula maleimidei substituite pot genera interacțiuni supramoleculare bazate pe legături de hidrogen /17/ fenomen care favorizează obținerea de amestecuri polimerice /18/, polimeri lichid cristalini /19/ sau polimeri reticulați fizic /20/. Sintetizate încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, maleimidele marchează o evoluție spectaculoasă în ultimile decenii datorită sferei lor de aplicatibilitate. Sinteza clasică a structurilor de tip RMI presupune reacția dintre anhidrida maleică cu
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]