2,765 matches
-
, Bedros (18.XI.1947, București), prozator și eseist. Este fiul Nadiei Horasangian, contabilă, și al lui Ovanes Horasangian, inginer. A absolvit Liceul „Spiru Haret” (1965) și Institutul Politehnic din București (1970). La fel ca Ștefan Agopian, H. este unul dintre optzeciștii proveniți dintr-o zonă profesională extraliterară (a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
contabilă, și al lui Ovanes Horasangian, inginer. A absolvit Liceul „Spiru Haret” (1965) și Institutul Politehnic din București (1970). La fel ca Ștefan Agopian, H. este unul dintre optzeciștii proveniți dintr-o zonă profesională extraliterară (a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură, Educație, Știință, Viață Spirituală de la Televiziunea Română, atașat cultural în Grecia și în
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
economică. Principalele caracteristici ale noii politici școlare adoptate peste tot erau Învățământul general obligatoriu și gratuit, caracterul „planificat” (numerus clausus, repartiție garantată la sfarsitul studiilor) pentru Învățământul superior, recrutare preferențiala a membrilor claselor populare; dezvoltare prioritară a Învățământului științific și politehnic; Învățarea unei limbi comune În măsură să faciliteze integrarea diferitelor țări (limba rusă); omogenizarea parțială a programelor de studiu și a modului de notare. Introducerea treptată a unui “Învățământ ideologic” la toate nivelurile de studii, constituit din tezele generale ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Est, toate școlile tehnice care au continuat să existe au fost rebotezate: din Fachschulen ele au devenit Fachhochschulen. În România, „institutele”, care primiseră această denumire din 1948 după modelul sovietic, au luat cel mai adesea denumirea de „universități”, precum „universitățile politehnice” sau „universitățile de medicină”. Același nume de universitate a fost luat și de noile școli particulare, ceea ce a stat la originea unor intense dispute, celor 44 de universități de stat În 1993 adăugându-li-se câteva sute de universități private
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Solidarității”. „Procesul de transformare” este În mare echivalentul „tranziției” din celelalte țări estice, Întrebuințarea unui termen diferit voind să marcheze specificul cazului est-german (rolul determinant al reunificării Germaniei). Cercetările privind partea de arhive a Academiei „Ștefan Gheorghiu”, conservata la Institutul Politehnic din București, au fost efectuate În colaborare cu Mariana Ioan și Alexandru Florian. Vezi și documente despre activitatea specifică a profesorilor școlii, precum pregătirea documentelor pentru congrese, alte reuniuni importante ale partidului (plenarele Comitetului Central, aniversări); documente privind procesul de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fiul preotului unit Pavel Trifan; gazetarul Dimitrie August Laurian este fiul său. L. a urmat școala primară germană și gimnaziul la Sibiu, iar din 1831, cursurile superioare ale Liceului Piarist din Cluj. Și-a continuat studiile la Viena, la Institutul Politehnic, probabil și la Universitate ca audient, și a făcut cercetări de istorie și filologie în arhivele vieneze. Aici își tipărește prima lucrare de lingvistică, Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis vulgo valachicae (1840
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
, Nicolae (26.III.1906, Eisk, Federația Rusă - 29.VII.2000, Moscova), istoric literar. Este fiul lui Nicolae Romanenco, învățător. A absolvit liceul din Comrat (1922) și Școala Politehnică Superioară din Timișoara (1927). A fost inginer electrician la București și Ploiești (1928-1940). În tinerețe participă la mișcarea antifascistă și face propagandă comunistă, fiind membru al Partidului Comunist Român din 1934, redactează publicații periodice ilegale, traduce din Karl Marx și
ROMANENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289308_a_290637]
-
ȘALARI, Ariadna (27.IX.1923, Cetatea Albă), prozatoare. Este fiica Eulaliei și a lui Nicolae Șalari. A absolvit, în 1947, Facultatea de Chimie Industrială de la Institutul Politehnic din București, iar din 1950 s-a stabilit la Chișinău. În 1959 și-a încheiat studiile la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. Un timp inginer chimist, apoi profesoară la o școală medie, se va dedica în cele din
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
RUSU, Nicolae (26.II.1948, Risipeni, j. Bălți), prozator. Este fiul Emiliei (n. Tudorache) și al lui Petru Rusu, țărani. A absolvit Institutul Politehnic din Chișinău (1970) și cursurile literare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A funcționat ca economist, iar din 1987 ca director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează editorial cu placheta Pânzele babei (1978), consacrată
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
n. Dobrota) și al lui Romulus Rusan, funcționar; poeta Ana Blandiana este soția sa. Urmează cursurile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, absolvind în 1952. Pentru un an, până să devină student al Facultății de Tehnologie Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj, lucrează ca operator-chimist la Întreprinderea Carbochim. Din 1953 datează și începutul activității publicistice la „Tribuna”, menținută cu statut de colaborare în anii studenției și continuată ca redactor după absolvire (1957-1967). O scurtă perioadă redactor la filiala Cluj a
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
LUCA, Gherasim (pseudonim al lui Salman Locker; 23.VII.1913, București - 9.II.1994, Paris), poet, prozator și eseist. Este fiul lui Berl Locker, croitor. După absolvirea Liceului „Matei Basarab” din București, se pare că s-a înscris la Institutul Politehnic. Debutează la șaptesprezece ani în revista „Alge” (1930), al cărei colaborator este alături de Aurel Baranga (director), Jules Perahim, Sesto Pals ș.a. Scrie în continuare la „unu”, „Muci” (număr unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Stoenescu, ofițer de aviație. Absolvent al Liceului „Ion Creangă” din București (1972), e admis la Facultatea de Istorie, dar se retrage înainte de începerea cursurilor și se angajează muncitor necalificat într-o întreprindere. Ulterior urmează Facultatea de Utilaj Tehnologic de la Institutul Politehnic din București (1974-1978), apoi Facultatea de Management din Nijerode (Olanda), pe care o va absolvi în 1991. În deceniul al nouălea frecventează cenaclurile optzeciste. După 1989 se angajează la Uniunea Scriitorilor, editând primul număr al revistei „Memoria”; lucrează apoi ca
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
, Cassian Maria (9.IV.1950, Iași), poet și eseist. Este fiul Mariei Spiridon, învățătoare. Urmează liceul la Negrești-Vaslui (1965-1969) și Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1969-1975). Va lucra, până în decembrie 1989, ca inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute. În decembrie 1989 va fi arestat deoarece a organizat, împreună cu alții, o mișcare împotriva dictaturii comuniste. În ianuarie 1990 fondează revista
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
SPĂTARU, Nicolae (1.VIII.1898, Toceni, j. Cahul - 11.I.1986, București), prozator și poet. Este fiul Eugeniei și al lui Gheorghe Spătaru, notar. Urmează Liceul „Alecu Russo” din Chișinău și, din 1918, Școala Politehnică din București, absolvită în 1922. Se angajează inginer constructor în cadrul Regiei Monopolurilor Statului. Un timp a fost director al fabricii de tutun din Chișinău și a editat o monografie a întreprinderii (1930). Iese la pensie în 1956 de la Institutul de
SPATARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289811_a_291140]
-
seamă timpul și locul, când și unde Mehemet Ali se purtă astfel, precum și ținta unde voia să ajungă, sub raportul civilizației, neapărat că-i iartă mijloacele despotice ce Întrebuință. Afăcut o școală de agricultură; școală de arte și măiestrii; școală politehnică; școală militară de cavalerie, de dreptul administrativ; canalul mahmudie; arsenale, cazarme, șosele; școală de medicină; spitaluri; un colegiu la Paris pentru junii egipteni, fabrică de hârtie, de filaturi și manufacturi de tot felul de mătase; atelire pentru facerea roadelor chimice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ȘERBAN, Robert (4.X.1970, Drobeta-Turnu Severin), poet și publicist. Este fiul Valeriei Drincea (n. Lupulescu), profesoară, și al lui Ion Șerban Drincea, publicist. Va absolvi Liceul Industrial din Drobeta-Turnu Severin (1989) și Facultatea de Construcții a Universității Politehnice din Timișoara (1995). Între 1993 și 1995 este redactor la revista „Forum studențesc”, apoi la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
, Constantin (pseudonim al lui Constantin Lazarovici; 8.II.1952, Baia de Aramă, j. Mehedinți), poet și ziarist. Urmează școala elementară și Liceul „Petru Rareș” la Suceava, iar în 1972-1977 este student la Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din Iași. Face cursuri postuniversitare la Inter University Center din Dubrovnik, Croația (1991) și e beneficiarul unei burse în Suedia. Până în 1991 va lucra ca inginer chimist la Combinatul de Celuloză și Hârtie din Suceava. Redactor la câteva gazete sucevene
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
un motiv suficient de puternic, care a hotărât definitiv pe Suverani la onstruirea unui castel princiar pe acele meleaguri. Astfel, în 1873, când Carol era încă Prinț, a cumpărat moșia Sinaia și tot atunci dă profesorului D. Doderer de la Școala Politehnică din Viena să-i facă planurile pentru noul castel de vară. Lucrările au început și la ele au participat aproximativ trei, patru sute de lucrători. În 1875, temelia castelului a fost pusă. Cu acest prilej la 10 iulie 1875 Carol I
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
București, apoi liceul la Iași. Funcționează câțiva ani ca impiegat de mișcare CFR. Între 1958 și 1963 își continuă studiile la Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Asistent la Catedra de filosofie a Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iași, promovează până la gradul de conferențiar. Își susține doctoratul în 1972, cu teza Elemente umaniste în gândirea filosofică românească de la Olahus la Bălcescu. Paralel cu activitatea didactică, este, vreme îndelungată, redactor-șef al revistei „Viața Politehnicii”. Debutează
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
UNGUREANU, Dănuț (28.X.1958, Calafat), prozator. A absolvit Facultatea de Hidroenergetică din cadrul Institutului Politehnic din București. Debutează în 1981, la „Știință și tehnică”, cu povestirea SF Vis de familie, desfășurând o activitate susținută în fandem. Colaborează la „Almanahul Anticipația”, „Orion”, „Helion”, „Paradox” ș.a. După 1989 intră în ziaristică. A primit în 1992 Premiul Eurocon
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
la Jibou, absolvindu-l în 1969. Se înscrie în 1971 la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, dar în 1973 se transferă la aceeași facultate în București. Ulterior studiază aici și doi ani la Institutul Politehnic. Debutează cu poezii în 1969 la ziarul „Năzuința” din Sălaj, iar editorial în 1971 cu placheta Trecere. Colaborează la „Flacăra”, „România literară”, „Steaua” ș.a. Trecere are toate caracteristicile unei cărți de debut, dezvăluind în V. un poet în căutarea stilului
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
III.1929, Botoșani - 23.IX.2001, Piatra Neamț), poet, traducător, critic și teoretician literar. Este fiul Profirei (n. Luca) și al lui Leon Vasiliu, ofițer. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1936-1948) și Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Iași, absolvită în 1952. După licență lucrează ca inginer în ministerele Apărării Naționale și al Industriei Chimice, la Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Celulozei și Hârtiei și la Oficiul de Control al Mărfurilor. Membru în colegiul de redacție
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Facultatea de Drept, între 1972 și 1974 face o școală postliceală de biblioteconomie la București. În 1981 își ia licența în română-franceză la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. Lucrează aici ca bibliotecar la Biblioteca Institutului Politehnic „Gh. Asachi” (1976-1980), muzeograf (1980-1989), iar din 1990 ca director la Muzeul Literaturii Române și redactor la revista „Dacia literară”. Debutează cu versuri în 1973 la „Convorbiri literare”, iar editorial în 1981 cu placheta Mona-Monada (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
, Renata (pseudonim al Renatei Tcaci; 22.X.1949, Verejeni-Soroca), poetă. Este fiica Anei (n. Cotruță) și a lui Gheorghe Tcaci, țărani. A urmat Facultatea de Ingineri-Economiști la Institutul Politehnic din Chișinău (1966-1971) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1974-1980), cursuri fără frecvență. La Chișinău va fi colaborator științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1982), redactor-șef la Teatrul „Ion Creangă” (din
VEREJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
Piua Petrii, j. Ialomița), poet și prozator. Este fiul Floricăi (n. Rădulescu) și al lui Vasile Strătescu, ceferist. Învață mai întâi la Călărași, unde urmează și Liceul „N. Bălcescu” (1954-1957), și face studiile universitare la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din București (1957-1963). Inginer constructor, va conduce întreprinderi și grupuri de șantiere din Galați și București. Ca scriitor, debutează în 1974, la „Familia”, iar prima carte, Ulise, alte întâmplări, îi apare în 1977. Mai colaboreză la „Orizont”, „Poesis” ș.a. Productiv
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]