3,781 matches
-
Se schimbă. Nu întreabă de cel bătrân de zile, Căci la bătrâni e slab capul, gândirile copile. Stntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot bate. Ce știm noi? - Voi trimiteți la regele polon Ca el să se unească cu toții la un loc Să dați la turci războaie... Și Cârje cel cu minte Cu leșii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebuie s-o apăr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar spune: stați, Acești sărmani sânt oameni, ca oameni vă sânt frați. Astfel stă scris în legea cea sînt-a lui Cristos? Turcu-i mult mai detreabă, mai blând, mai omenos, Litvanul este lacom... Maghiarul e avan Tătaru-i făr' de lege, polonul e viclean. Turcul e drept ca legea, firea lui e adâncă Inima lui e bună, vorba lui e[ste] stâncă... {EminescuOpVIII 156} Mai bine-n loc de-a ține cu regii cei tirani Ați trece în Ardealul robit de zeci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
loc de-a ține cu regii cei tirani Ați trece în Ardealul robit de zeci de ani Și craiului d-acolo să -i dați un crunt război, Să dezrobiți un popol cu lege, grai ca noi. În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura cea cruntă S-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întreabă de cel bătrân de zile, Căci capu-i slab la dânșii, gîndirile-s copile, {EminescuOpVIII 158} Sîntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot bate. Ce știm noi?... (provocător) Voi trimiteți la regele polon Ca el să se unească cu toții la un loc, Să dați la turci războaie... și Gîrje cel cu minte Cu turcii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebui s-o apăr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vi-i viața cea fără frâu și țintă, Noaptea voastră vă râde, ziua voastră vă cântă. Mătase, aur, inul de-argint țesut din tort Pot să îmbrace bine un corp și-un suflet mort. (cu putere) În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina tîmplărilor mărețe, Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura-i cea cruntă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
otravă ca să i-o dea Mirei prin Miron. Accentuarea că există un om sub a cărui voință toți îmblă. În fine ea se învoiește, aparte însă spune că va scăpa de omor rugând pe Domnul ca s-o dea după polon și că astfel va fi a ei fără crimă și puterea lui Nour oarecum sfărmată. Ea iese. [ 2] Toma Nour, singur, spune aicea planul lui Mihai Vodă de-a pune pe tronul Moldovei o umbră de Domn, un instrument al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
deifică - se esaltează după acest cavaler negru care e o virtute albă. Deificat în inima ei - el dispare. Movilă vine, și ea, fiindcă a prins ideea de-a nu mai omorî pe Mira, îl consilie ca s-o dea după polon. El iarăși îi descopere gândul lui cel vânzător de țară; în momentul acela Toma Nour, care i-a ascultat și a ghicit gândul Magdalinei, intră. - Scena lui Posa cu Phylipp - nour de aur din marea d-amar. [TOMA NOUR] Dumnezeul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poporului, sunt eu vocea lui Dumnezeu... căci, în cumpăna lumii, suntem una. 2254 Ultima încercare pacifică d-a împiedeca unirea cu Polonia. Prințul iese necedând. ACTUL II Boierii vorbesc de lunatecia Mirei, de scopurile Domnului de-a închina țara la poloni, de căderea lui Mihai și P[opa] li spune că ar esista un fiu al lui Mihai venit anume în Moldova pentru a căpăta domnia, că Eremia e sec. [că] se cam conspiră fără scop și fără țintă; și iese
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE AFERENTE I. ALTE PLANURI 1 2254 FINAL ACT III Magdalina vine și-o consilie să omoare pe Miron, o obligă, o face să jure - și descoperă actul ei, că ea l-a introdus - îi recheamă toată gelozia, convinge. {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Constantinopol, mai ales când cazurile de litigiu erau grele, de vreme ce reginele, prin poziția lor, erau legale să aibă oarecare considerație pentru religia soților lor, purtători de coroană. Pe de altă parte regii ungurești, în desele lor războaie cu mongolii, cumanii, polonii și turcii aveau mereu nevoie de ajutor, iar papii puteau și erau pururea gata de-a le fi la-ndemînă, scoțîndu-le ajutor în război de la mulți potentați creștini și prin aceasta interesele lumești ale Ungariei și cele religioase ale Romei se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și rugîndu-l să revie de la intenția de-a ataca cele două regate. Nu era ceva estraordinar, ci tocmai în spiritul chemării Scaunului roman de-a se folosi și de această ocazie pentru încercări de convertire asupra Tartarhanului. Pretențiile de suveranitate polone și ungurești au fost mai trainice decât chiar numele Cumaniei, nume care după întemeierea Valachiei, la an[ul] 1290, și a Moldovei la 1359, se dete curând uitării și, fiindcă ridicarea unor asemenea pretenții contra principilor acestor țări, cari aveau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
V, rege al Boemiei și al Ungariei totodată, binecuvântarea și protecția apostolică ce o ceruse pentru fiul său, destinat a urma pe tron în Ungaria, iar pe el însuși îl opri hotărâtor de-a se ridica ca pretendent la coroana polonă, pentru că tocmai în urma unor asemenea pretențiii la tron nobilul altfel și vestitul regat al Ungariei au ajuns în timpul din urmă la decadență și va părea destinat a pieri cu desăvârșire în ochii cumanilor, tătarilor, schismaticilor și păgânilor ce vor năvăli
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mari și mai puternici ca să nu cază numaidecât sub năvălirea osmană. Tot pe timpul acela, întîmplîndu-se ca regele Poloniei Wladislaw Iagello și soția sa Hedwiga să pizmuiască amândoi și să dușmănească pe Maria, regina Ungariei și pe bărbatul ei Sigismund, perechea polonă întindea mreji voievozilor Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe bărbatul ei Sigismund, perechea polonă întindea mreji voievozilor Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai pe sub mână, s-arată a fi fost voievodul moldovenesc Petru, căci el a trimis pe împuternicitul său în Valachia și-n Polonia, el l-au îndemnat pe Mircea Vodă la alianță, el au îngăduit ca scaunul congresului pentru delegații poloni și cei valachieni să fie capitala sa; dar s-a sfiit de-a subscrie însuși sau de-a pune pe solul său să subscrie și el alături tratatul, pentru {EminescuOpXIV 172} că nu i se părea lucru prudent de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în deplină și nescăzută putere, dar regele Wladislaw să nu poată porni război contra Ungariei fără ca mai întîi să fi luat învoire de la Mircea Vodă și de la divanul său (sfat de boieri), vestindu-le cauza războiului și arătîndu-le consimțirea Dietei polone; din contra, daca Mircea Vodă s-ar întîmpla să-ncheie pace, armistițiu sau orice altă învoială statornică ori vremelnică cu regele maghiar, el să aibă dreptul de-a-l cuprinde și pe regele polon în acea învoială, așa încît acest din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-le cauza războiului și arătîndu-le consimțirea Dietei polone; din contra, daca Mircea Vodă s-ar întîmpla să-ncheie pace, armistițiu sau orice altă învoială statornică ori vremelnică cu regele maghiar, el să aibă dreptul de-a-l cuprinde și pe regele polon în acea învoială, așa încît acest din urmă să rămâie îndatorit de-a încuviința și urma pe seama lui învoiala făcută; daca în fine unul din cei trei aliați (să fi intrat el sub orișice condiție în alianță) ar voi să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să supuie fortărețele Vidinul și Șiștovul pe care le stăpânea Mircea pe malul drept al Dunării. Și fiindcă, după cucerirea Bosniei, Bulgariei și Serbiei, Baiazid cu puteri adunate îi pregătea și Valachiei aceeași soarte, iar pe de altă parte regele polon aliat stabilise în tratat ca ajutorul să atârne în asemenea caz de la bunul său plac, drept care nici nu l-a dat, Mircea Vodă se hotărî să cedeze mai bine pacinic, decât să se-mprotivească-n zădar, deci se-nchină cu omagiu de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pretensiunilor cumnatului său, Vladislav Iagello, regele Poloniei, și contra magnaților din sudul regatului cari se revoltaseră. Întru aceasta și izbuti, mai cu samă cu concursul energic al lui Ioanne de Canischa, arhiepiscop și primat al Granului, care-i stăvili pe poloni de la năvălirea în Țara Ungurească și știu să mănție vaza regelui în cuprinsul propriului său stat. Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni de dinafară și de dinlăuntru, chemat apoi cu grabă în Germania de frate-său, împăratul Wenzel, pentru a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
surorii sale, Maria, soția lui Sigismund, regina Hedwiga {EminescuOpXIV 177} ridică pretenție asupra succesiunei în Ungaria, pretenție pe care soțul ei Wladislaw Iagello se pregătea s-o sprijine cu armele în mână, încît era mai-mai să se întîmple o încălcare polonă în Ungaria, pe care însă a știut s-o zădărnicească cuminția estraordinară, dibăcia și energia arhiepiscopului Granului, Ioan de Canisa, așa că Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a țării principale ungurești, renunțând la coroana Sf. Ștefan, atât în numele său cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
osmanic la caz de nevoie fiind problematică și neputîndu-se câștiga decât iarăși cu prețul propriei neatârnări, Mircea hotărî să-și întărească vârtutea prin atragerea unei a treia puteri însemnate. Deci la 17 mai 1411 el încheie la Imoiow cu regele polon Wladislaw Iagello un tratat defensiv spre a-și da reciproc ajutor contra Ungariei, eventual însă și condiționat și contra altor inamici, iar acest tratat îl încheiară mai cu aceleași condiții ca și pe cel de la Suceava în cursul anului 1390
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu ne putem pronunța din cauza lipsei de date. Supărarea lui Wladislaw pe Ungaria și legătura sa cu Mircea răsărise din purtarea plină de contraziceri și egoistă a regelui {EminescuOpXIV 183} maghiar Sigismund, care, deși ales arbitru în pricinile dintre regele polon și ordinul german din Prusia, totuși în anul 1410 puse trupele sale să irumpă în Polonia sub conducerea lui Siborius, voievodul Ardealului, și să pustiască orașul Sandez numai în favorul ordinului german. Legătura cu Mircea avu efect chiar numai prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toți aceia cari vor recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi scuti de orice altă răspundere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei mai de frunte și pe boari să depuie același omagiu și același jurământ pentru Polonia în numele poporului moldovenesc. În documentele ieșite de la rege în privirea aceasta Petru poartă titlul de Palatinus Moldaviae și stă în deosebită grație la curtea polonă. Prin documente îl vedem pe Vladislav Iagello numindu-l pe Petru amic și ginere și luând refugiu la acesta când avea nevoie de bani. Astfel în anul 1388 regele se împrumută {EminescuOpXIV 195} de la Petru Voievod cu suma de 3000
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]