10,542 matches
-
azi, chiar din clipa aceasta/ începem călătoria fără întoarcere, viață de viață mai departe,/ naștere de naștere, spre absolutul din noi înșine și spre oriunde". Absența tatălui ucis de torționarii comuniști se convertește într-o obsesie mitică: "Despre tată nu pomenim nimic deși nimic nu mă doare mai mult/ decît absența părintelui din viziunea mioarei. Unde era Tatăl meu/ cînd frații mai mari au pus la cale omorul?/ Să presupun că toată istoria asta a noastră/ n-are de-a lungul
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
cine poate și, nu în ultimul rînd, temerea față de întoarcerea personală la o condiție politică asemănătoare aceleia din timpul totalitarismului, cînd cine ieșea de pe linia partidului intra pe linie moartă. Fără îndoială că pînă să ajungem la psihanalizarea de care pomeneam, există suficiente dovezi că schimbările care au loc sau, mai ales, n-au loc în societatea din România îi găsesc nepregătiți foarte adesea pe reprezentanții clasei politice. Iar în politica disidentă din partide există numeroase indicii ale luptelor pentru putere
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
Nu joc, joaca: Cervantes, Shakespeare, Sadoveanu se joacă de-a adevăratelea cu literatura, crezîndu-se scriitori așa cum Quijano se crede cavaler rătăcitor. Să fie o întîmplare că Huizinga, ocupîndu-se doar de formele superioare ale jocului și deloc de joacă, nu-l pomenește niciodată pe Quijote, iar pe Cervantes, doar o dată, în treacăt? Am vagă bănuiala că Huizinga ar fi fost de acord cu mine: jocul lui Quijote e o joacă de copil mare, așa cum este și joacă autorului sau. Pentru unul, personajele
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
concurenței ce guvernează marea piața a valorilor. Sunt cercetate vechi arhive. Se descoperă și sunt lansate lucrări noi. Unele case de discuri inițiază colecții ce prezintă lucrări în primă audiție absolută. Ies la iveală lucrări și autori, fapte de muzică pomenite doar în memorialistica perioadelor anterioare de cultură. Curiozitatea vie, iscoditoare, aparține nu numai cercetătorilor, muzicologilor, nu numai muzicienilor de concertistica performanță. Curiozitatea ne caracterizează pe noi înșine. În ultimele stagiuni de concerte pianista Dana Borsan demonstrează o etalare pe cât de
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
ca să mă exprim așa, al sfîrșitului de secol XIX. Este de altfel această exact gîndirea care a inspirat teoriile lingvistice pe care le studiem încă la cursurile universitare de filologie. Cu Humboldt începe, pentru noi astăzi, filogia modernă, iar Saussure, pomenit în treacăt de Olender, vine și el din aceeași tradiție a indoeuropenismului, chiar dacă asimilată poate pasiv. Arienii, acest popor primitiv pierdut în negurile mito-poetice ale unei diaspore indo-europene, cum o numește Olender în chip memorabil, sînt uneori numiți în textele
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
îndeplinește voia Ducelui. Este imediat arestat, alegîndu-se cu cîteva luni de închisoare și cinci ani de surghiun pe insula Lipari, din vecinătatea Siciliei. Eliberat, rămîne sub strictă supraveghere a autorităților, iar atunci cînd Hitler vizitează Italia, în 1938, Malaparte se pomenește în arest preventiv, deoarece figurează pe lista "inamicilor potențiali". Odată cu izbucnirea războiului, iată-l acreditat corespondent de front al cotidianului Corriere della seră. Printre alte "vinovații" personale figurează și scrierea românului Soarele orb, în care deplînge declanșarea conflictului stupid, tragic
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
cu nerușinare: să fie clar, nimeni nu le va lua lor ciolanul de la gură! Ce idee! Să înlocuiești sistemul alegerilor pe listă, la înghesuiala, cu primejdioasa metodă a votării omului, si nu a siglei de partid! Unde s-a mai pomenit așa ceva? Și ce se va întâmpla cu această caracuda, pe cât de silențioasa, pe atât de harnica la ronțăit? Burțile umflate și osânza depusă între timp pe creier i-ar împiedica să mai funcționeze în vechile locuri de muncă de unde au
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
cu alte ficțiuni, ci și cu faptul divers din același an 1835. Seria de narațiuni din a caror suprapunere și înlănțuire rezultă textul este considerată drept "subiect posibil pentru un foileton" sau drept substitut al ziarului de seară. Se mai pomenește, în treacăt, la un moment dat, tot pentru augmentarea verosimilului, despre "furtul diamantelor domnișoarei Marș" și despre încoronarea reginei Victoria, care, în conștiința publică a francezilor, a jucat, în mare, acelasi rol cu un fapt divers din viața divei. Dar
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
înfățișări, cu toții, nu numai de trecerea timpului, dar și din pricina a ceea ce le fusese dat să vadă acolo. Ar fi fost prin urmare alții. Cu totul alții. De nerecunoscut. Încarcați de idei sau de amintiri că de niște daruri nemai pomenit înde lung că utate pînă să le fie în fine lor oferite. S i neapărat, - drăguții de ei, - de cei plecați de atîta și atîta vreme, ar fi umblat printre noi, cei ce ii așteptaserăm atîta: ar fi umblat triști
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
fost profesorul de matematică. Se numea Dan Barbilian. - Cum?! Ion Barbu? - Da. El nu era titular, a venit interimar, cînd noi eram în clasa a VII-a modernă. Doar vreo șapte-opt băieți fugisem de matematică la "modern". Și ne-am pomenit într-o zi că intră în clasa o persoană hirsuta, cu mustăți așa, ca o focă (avea cam 30 de ani), și începe să ne explice și să scrie pe tablă niște lucruri care pentru noi erau...pe chinezește. Nu
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
profesor e el însuși poet? - Sigur. Atunci, în 1927-28, era o mare efervescenta a poeziei, urmăream cu sufletul la gură tot ce publicau Arghezi, Ion Barbu, Blaga (pe Bacovia nu-l prețuiam noi la vremea aia). Și cînd ne-am pomenit că îl avem pe Ion Barbu profesor, si ca, in loc de detestatele matematici, ne preda poezie, ne-am dat seama ce mare privilegiu avem și am căutat să profităm cît mai mult. - Dvs. în mod special, cred, fiindcă poeziile
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Tudor Popescu - și în regia lui Constantin Dicu, m-a îmbolnăvit grav de amărăciune și disperare. Aici nu mai este vorba de o incompatibilitate de gusturi. Depășim cu totul zona valorii, a nuanțelor - ar fi o impietate și să le pomenim - și sîntem azvîrliți nu doar în spațiul simplei inutilități, inocențe, docila în mediocritatea ei, ci pe moșia prostului gust (pe toate planurile), a vulgarității înspăimîntătoare, a unui amatorism pe care și Casele de Cultură lupta să-l mascheze. O stridenta
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
generație. Beniuc încă mai era președinte. Țin minte ziua festivă. Era ceva, un congres. Gheorghiu-Dej se avîntase în naționalismul lui după lichidarea Anei Pauker și companiei. Beniuc, la nivelul său de scriitor pro-sovietic, mai rămăsese în picioare în edificiul înainte pomenit de pe șoseaua Kiseleff. Așa că Geo Bogza o fi știut. Dacă nu fusese chiar pus, îndemnat să-l atace direct pe Beniuc, zilele sale ca președinte al obștei fiind terminate. Văd scenă intens luminată a festivității. Văd și "gardă pretoriana", cum
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
săi interni sau externi revarsă asupra orașului tiraj după tiraj, "căci artistul de aia-i artist, ca să-și alinieze gărgăunii pe hîrtie, gărgăun cu gărgăun". Trezirea orașului e sinonima cu nebunia generală, instalată în Iași ca urmare a factorilor perturbatori pomeniți la început (păsările flamengo și nimfele). Urmărită în detaliile ei cele mai hazlii - cu un umor debordant, cu o ironie pe măsură, parodic și satiric - "nebunia" percepută la scară redusă a unui singur oraș ar putea fi reprodusa la o
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
1907) al lui Sadoveanu, care poate fi asimilat cu un roman de concentrată dimensiune. Dar de un gen literar ca atare, al românului, nu se poate vorbi. Scriitorii de la începutul veacului (Sadoveanu, Gîrleanu, Bassarabescu, Brătescu-Voinesti, C. Sandu-Aldea, Rebreanu, ca să-i pomenesc numai pe cei mai importanți) scriau, cu toții, proza scurtă, de la schița pînă la cel mult nuvelă. Și, pe deasupra, aceste scrieri erau inundate de lirism, aglomerate fiind cu figuri neputincioase de boieri scăpătați ce-și admirau, nostalgic, vechile sineturi, trăind, mai
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
intelectualității românești din provincie la care lua parte, mereu respectat și, de aceea, invitat. Aș adăuga imediat că aceste calde scrisori sînt și o pildă despre stilul epistolar al unui bătrîn cărturar, care pot fi studiate ca atare. Pentru că am pomenit despre participarea sa la viața politică românească din Bucovina subjugată, să relatez despre anul 1871, cînd îndemnat de Alecu Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa (Suceava) împotriva altuia ne-român, Iraclie Porumbescu redactează un
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
pe strada desculț. Aristocrat din toate unghiurile de vedere, până-n vârful unghiilor, n-avea cum a se compromite: Cum n-am avut burse, ca Cioran, iar la muzeu nu mi-am ținut gură, de a trebuit să plec, m-am pomenit profesor. Ca să nu cad an cursa: profesor prost"; Amenințarea se precizează an cuvintele celui mai neănsemnat (comentator -n.n.). an limba lui Caragiale, ea sună: ăăti trag palme, mă-ntelegi?a"; ăDupă vreo o sută de pagini, mi-am zis
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
deplin; inspirația artistului, sublinia Vianu, se mișcă an sfera de simboluri a clasicismului, concluzie la care ajunge și Călinescu, patru ani mai tarziu, doar că persiflăndu-l pe Tudor Vianu, deși e de aceeași părere cu acesta. an concluzie, amar, Vianu pomenește de reacția lui G. Bogdan-Duică, singurul recenzent negativist față de monografia să, cu observația că, de astă dată, este nesocotit, falsificat an cartea "unui prieten". Singurul lucru pe care și l-a permis a fost să-i ămpărtăsească, ăntr-o conversație particulară
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
oare accidente comune, suportate ămpreună de la distanță? Ori provocări ale destinului, nemilos cu cei pe care mediocritatea ai tratează, din totdeauna, ca adversari și ai condamnă la grele sacrificii? Nu ar trebui trecut cu vederea, ăn fugitiva conexiune de care pomenesc, procesul lor de formare. Ț. Vianu vine dintr-o familie solid constituită, situată la Giurgiu, mediul natal al ănvătatului, ăn elită orașului. G. Călinescu e copil din flori. Ca atare, visănd la onorabilitate, dezvoltă de timpuriu o psihologie caracteriala dificilă
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
amenințător, pentru a le atrage atenția asupra realității și a belelelor pe care și le asumă cu voie sau fără voie, grămadă de personaje care nu rezistă, defel, să nu fie prezente în bătaia luminilor rampei. Pînă una, alta, să pomenim și proliferarea a tot felul de generatii: generația cutare... generația cutare... Ficțiuni. Adevărul e printre noi, laolaltă cu noi. Aceste ființe tinere și înzestrate protestează împotriva învățării matematicii în vederea unor examene, ba își arogă dreptul (prin delegați aleși) de a
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
al d-lui Iancu ("pe drept cuvînt"). Tipul acesta de inducere în eroare a ascultătorilor - grosolan și eficient - îl descalifică profesional pe dl Iancu și aruncă asupra postului de radio o lumină urîtă. Stressul, febra activității în direct, de care pomenește dl Hurezeanu explică și justifica multe în gazetărie, dar n-au nici o legătură cu manipularea deliberată a opiniei publice. Despre ce e vorba în definitiv? Despre un lucru bine ascuns dedesubtul întregii intoxicări: e vorba despre încercarea d-lui Iancu
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
valoarea traducerilor de acum douăzeci sau treizeci de ani, de scrupulozitatea lor, de cursivitatea stilistica splendida a tălmăcirii românești. Astfel de traduceri apar din ce an ce mai rar astăzi. Reproduse an românește sub condeiul traducătorilor pe care i-am pomenit mai sus, povestirile lui Cehov te ănvată cuvinte, ați dezvăluie un anumit ritm al frazei, izbutind astfel performanță aproape miraculoasă de a-ți ămbogăti universul lingvistic an pro-pria-ti limba. Ceea ce ai lipsește acestui volum, o lipsă acută pe care tocmai
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
adevarat omenească, ea însăși se transformă și începe să alunece limpezindu-si părțile opace. Dacă nu, ea rămîne rigidă; și atunci, prostia ei nu ne mai ajută. Atunci cînd rămîne rigidă, prostia se numește stupiditate, încredere în sine (așa cum se pomenea în discursuri oficiale), instalată veșnic în obscură ei opacitate. Ea este, de la un capăt la celălalt, vanitate plină de golul ei, umflată într-un sine fals, neliber, irespirabil./.../ Există în găunosul acestei vanități și partea ei teatrală, indispensabilă. Ea poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
mai orgolios decît atît... De la început, l-am admirat nespus - știam o mulțime de poeme ale sale pe dinafara! Locul lui natural era în fruntea noastră. În plan intelectual, dacă eu învățăm mult și repede, Nichita Stănescu știuse dinainte!/.../ Am pomenit și orgoliul - structura liniștită și neagresiva a ființei mele. Încă de la debut, important pentru mine a fost să fiu un poet demn de acest nume; nu cu orice preț întîiul, dar nici pierdut în serie. N-am ascuns niciodată că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
cîntărit probabil cel mai greu în recunoașterea fair-play-ului României față de aliați". În comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI scrie despre cele petrecute la Istanbul cu perspectivă celui pe care evenimentul l-a găsit în străinătate: "Mass-media din Europa chiar n-a pomenit nimic despre admiterea României între cele trei țări care vor ține cîrma organizației..." În finalul editorialului sau, Nistorescu e și el de acord că "Pentru România, președinția OSCE va reprezenta o șansă enormă". Dar, adaugă prevăzător directorul Evenimentului: "Încerc din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]