956 matches
-
atestă faptul că bunicii paterni dinspre mamă au venit din Slovacia, comitatul Zolyom. Foto copie - actul de identitate al mamei O vreme, până la reamenajarea vechii locuințe din colonia Cehă, mama a locuit la sora sa, în zona de exploatare minieră Ponor. Pentru a-și câștiga existența, mulți locuitori, printre care și mama cu sora mea, au lucrat la construirea Sanatoriului de la Marila. Aici muncitorii erau plătiți atât în bani cât și în produse alimentare ca: zahăr, făină, ulei, produse care nu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
străzii și bătătorită în așa fel să se poată circula. Atât de înaltă era zăpada, că se circula mai sus de acoperișul caselor din colonie. În curte și în grădină, aveam munți de zăpadă. Drumurile de acces din centru spre Ponor sau Oravița au fost făcute practicabile cu ajutorul armatei, folosind pentru această operație transportoarele din dotare și tractoare Kirov pe șenile. Acea iarnă a fost cea mai grea și totodată cea mai lungă. Deși pe la sfârșitul lui aprilie, începutul lunii mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Secul ca director. De atunci nu l-am mai revăzut niciodată. În schimb fratele lui Luis a mai venit în două vacanțe la bunici. Tot în această perioadă am luat în chirie doi tineri minieri care lucrau la exploatarea minieră Ponor. Aceștia erau din zona Maramureșului, unul se numea Gheorghe Godja iar celălalt Vasile Covaci. Erau tineri și ne-am înțeles bine cu ei. Când eram mici am mai avut în chirie tot un minier dar mai în vârstă, nu mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ție Marie, casa asta cu grădina și livada iar lui Costache, am să pun pe numele tău cele treizeci de prăjini din luncă, cele douăzeci și opt de la Poarta Lipovei și se înțelege că și ogorul mare de șaptezeci de prăjini de la Ponor. Este și pământ arător și fâneață și, adăugat la ce ai primit tu după război, la împroprietărire, veți avea cu ce trăi și voi și copiii voștri. Marița și Ileana au primit și ele ce li se cuvenea, pe lângă zestrea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ar putea să dea ajutor familiei Gheorghiu la treburile ce erau de făcut și depășeau puterile lor. Au rămas înțeleși ca în prima zi de joi să vină cu ajutoare să cosească iarba , atât cea de pe șes cât și de la Ponor; ajutoarele erau feciorii Costică și Mihai din partea familiei Gâză, Mitică din partea familiei Cocuz și Costică, fiul lui Toader Axinte. în cea de a doua duminică din lună familia Gheorghiu și-a văzut nu numai iarba cosită ci și uscată și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru a se stinge un viespar cu certuri scandaloase între cadrele didactice. Ne uităm unul la altul. Primim ori nu primim oferta, care era extrem de tentantă? Să pleci la București din umilul Căuești, să scapi de izolare, de râpile și ponoarele existente și să mai fii și director la o școală mare din capitală!!! O asemenea ocazie putea tenta pe oricine, dar nu și pe noi! Era iarnă, abia ne gospodărisem în acel loc, bucurându-ne de o casă mare, frumoasă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
drept al Sitnei era o mare moșie ce se învecina cu cele din Bâznoasa, iar pe valea Jijei, după cum am amintit, se învecina cu moșia Albești. Singura dovadă veche a localității Hlipiceni rămâne biserica și cimitirul situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
incinta gării erau cel puțin trei linii, din care una curentă, o magazie și case de locuit pentru două familii de acari și magaziner. În gara Todireni a fost ridicat un castel de apă, apă adusă prin conductă din Dealul Ponor, mai exact de pe locul gospodarului Lopatnic. În urmă cu 25 ani, la vărsarea părâului Răchiți s a construit un mini bazin și din el se pompa apă în castel. Totodată s-a amenajat și depozitare a unei cantități de cărbune
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
salut, s-a îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult timp după întâmplarea cu aterizarea avionului, în gara Todireni, într-una din zile, printre călătorii aduși de trenul de prânz, a coborât și căpitanul Emanoil Mihai, fiu al satului, a venit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
drept al Sitnei era o mare moșie ce se învecina cu cele din Bâznoasa, iar pe valea Jijei, după cum am amintit, se învecina cu moșia Albești. Singura dovadă veche a localității Hlipiceni rămâne biserica și cimitirul situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
incinta gării erau cel puțin trei linii, din care una curentă, o magazie și case de locuit pentru două familii de acari și magaziner. În gara Todireni a fost ridicat un castel de apă, apă adusă prin conductă din Dealul Ponor, mai exact de pe locul gospodarului Lopatnic. În urmă cu 25 ani, la vărsarea părâului Răchiți s a construit un mini bazin și din el se pompa apă în castel. Totodată s-a amenajat și depozitare a unei cantități de cărbune
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
salut, s-a îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult timp după întâmplarea cu aterizarea avionului, în gara Todireni, într-una din zile, printre călătorii aduși de trenul de prânz, a coborât și căpitanul Emanoil Mihai, fiu al satului, a venit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
călare pe-o tîmpenie pe sub mîndra cetate a Devei. decembrie 2003 Părinți de performanță Universul închis de la Deva a produs nu doar performeri, ci și mame și tați de campioane. Aceștia apără sistemul, pentru că au de cîștigat de pe urma lui. Doamna Ponor, domnul Ban, doamna Leonida față cu reacțiunea. Un grup de cetățeni indignați. Reuniți la ședința cu părinții nu pentru a cotiza la fondul clasei, ci pentru a înfiera cu mînie proletară dezvăluirile Oanei Petrovschi despre grozăviile din cantonamentul de la Deva
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu mînie proletară dezvăluirile Oanei Petrovschi despre grozăviile din cantonamentul de la Deva. Regimul Belu-Bitang trece prin momente dificile, așa că are nevoie de susținere. Mamele și tații campioanelor pot fi uneori mai utili decît un titlu la individual compus. Vine doamna Ponor și-și exprimă atașamentul nețărmurit. În 20 decembrie 1989, treaba asta o făceau ofițerii de securitate deghizați în oameni ai muncii. Secvențele arătate la televizor au întărit ideea că gimnastica românească e un sistem inexpugnabil. În funcțiile-cheie stau cei mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a obosit pădurea, Căci ziua-ntreagă-a tot cântat Și tace-acum gândind aiurea. Sub dealuri amurgește zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. Peste culmi încet amurgul moare Și-ntors cu fața cătr-apus Dă semne nopții din ponoare Ea-mbracă haine-ntunecate Și liniștit din aripi bate Plutind tăcută-s sus”. (G. Coșbuc, Pastel) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Gășește cuvinte cu înțeles opus pentru: adoarme, se- ntunecă, apus, nopții. 2. Scrie două enunțuri
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Grigore Botezatu și Tudor Colac, Chișinău, 1999; Nicolae Ionel, Floarea florilor. Antologie de lirică populară, postfață Lucia Cireș, Iași, 1999; Andrei Ciornei, Mihai Iacobescu, La izvor de joc și cânt, Suceava, 2000; Pavel Ciobanu, Isidor Chicet, Ilie Mărțuică, Liliac de la Ponoare, Drobeta-Turnu Severin, 2000; Liviu Petreanu, Cântece populare oltenești, București, 2002. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit., I, 48-65; Béla Bartók, Însemnări asupra cântecului popular, pref. Zeno Vancea, București, 1956; G. Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, passim; C. Brăiloiu, Opere, I, tr
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
UP I Băită a OS Vâșcau, 15, 22 - 27, 55, 56, 57A.B.C.%D, 58, 59A.B.C.E, 62%A.%B, 63, 64A%B, 65A.B.C.%D, 66, 68A.B.D.E.F, 69A.B.C.H, 70-133, 134- 175 din UP IV Ponor a OS Beliș, 36 din UP V Bălcești a OS Beliș, 14A, 22, 23, 29 - 53, 86A, 88A.B, E38, 89A, 91, 92A, 95A, 100-104, 112, 115, 121A.C, 122D.E.F.G din UP VI Gardă Seaca a OS Gardă
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Cald, zona de pajiști alpine și jnepeniș de la vest de Vf. Coasta Braiesei, Poiana Onceasa, întreaga arie aflată la nord de valea Stanciului (ce cuprinde șaua Între Munți, Muntele Pietrele Albe și Piatră Grăitoare), Platoul Carstic Padis - Depresiunea Varasoia - Poiana Ponor (cuprinzând întreaga zonă din afara fondului forestier aflată la sud și vest de drumul ce leagă cabană Padis de Varasoaia, incluzând Depresiunea Balileasa și continuând spre sud-est cu zona "La Grajduri" și Poiana Ponorului). Parcul National Munții Rodnei Zonele de conservare
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Grăitoare), Platoul Carstic Padis - Depresiunea Varasoia - Poiana Ponor (cuprinzând întreaga zonă din afara fondului forestier aflată la sud și vest de drumul ce leagă cabană Padis de Varasoaia, incluzând Depresiunea Balileasa și continuând spre sud-est cu zona "La Grajduri" și Poiana Ponorului). Parcul National Munții Rodnei Zonele de conservare specială ale Parcului Național Munții Rodnei includ parcelele și subparcelele forestiere 38 - 40, 42 - 48, 68 - 81, 89, 90, 94-128 din UP V Prislop a OS Borsa, 1 - 8, 12 - 16, 22 - 25
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
88 - 122, 124 - 143, 146, 147, 162 - 231 din UP I Fizesti a OS Pui precum și pajiștile și fânețele de la sud de Dl. Arsului, est de Culmea Robului și aliniamentul localităților Murgoi, Zabadiu, Norda, Varmita, Federi, excluzând intravilanul localităților Ohaba Ponor, Slatina și Sipoteni, parcelele 169-188 din UP ÎI Stânga Strei a OS Baru cu enclavele din interiorul acestora, pășunea Dealu Poienii și pășunea Jigoru de la Fruntea Baru până în vf. Muntelui, parcelele 13 - 15, 28, 30, 32 - 35, 39, 45-53, 55
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
60. Neagră 6. Avram Iancu │ 61. Noslac 7. Baia de Aries │ 62. Oarda 8. Balcaciu │ 63. Ocnisoara 9. Benic │ 64. Ocoliș 10. Berghin │ 65. Ohaba 11. Beta │ 66. Petresti 12. Biia │ 67. Petelca 13. Bistra │ 68. Pianu 14. Blandiana │ 69. Ponor 15. Bucerdea Grinoasa │ 70. Ponorel 16. Bucium │ 71. Posaga 17. Cărpiniș │ 72. Radesti 18. Cenade │ 73. Răhău 19. Cergau │ 74. Razboieni-Cetate 20. Ceru-Bacainti │ 75. Rimetea 21. Cetatea de Baltă │ 76. Rimet 22. Cisteiul de Mureș │ 77. Roșia Montană 23. Ciugud
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Burila Mare │ 69. Orevita 17. Butoiesti │ 70. Ostrovu Mare 18. Cătunele │ 71. Padina 19. Cazanesti │ 72. Pătulele 20. Cerneți │ 73. Perii 21. Cervenita │ 74. Petra 22. Ciresu │ 75. Plavisevita 23. Corcova │ 76. Plopi 24. Corlatel │ 77. Podeni 25. Corzu │ 78. Ponoarele 26. Crainici │ 79. Poroina Mare 27. Craguesti │ 80. Prejna 28. Crivina │ 81. Pristol 29. Cujmir │ 82. Punghina 30. Danceu │ 83. Rocsoreni 31. Deleni │ 84. Rogova 32. Devesel │ 85. Rudina 33. Dîrvari │ 86. Ruptură 34. Dumbrava │ 87. Sălcia 35. Erghevita │ 88
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a, cu două barete: - domnului Bellu Octavian, antrenor principal; - doamnei Bitang Maria, antrenor; - domnișoarei Ponor Cătălina, sportiva. Articolul 2 Se conferă Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a, cu o bareta: - doamnei Dumitru Carmen, medic; - domnului Forminte Nicolae, antrenor; - domnișoarei Roșu Monica, sportiva; - domnului Sandu Lucian, antrenor. Articolul 3 Se conferă Ordinul Meritul Sportiv clasa
DECRET nr. 297 din 6 mai 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157826_a_159155]
-
Poenari de | | cfm. H.G. | |nr. 197/1999. | | | | | |Ighiu |Muscel | |nr. 195/1999| |Zona minieră | | | | | |Intregalde +-----------+ |Zona minieră| |defavorizata | | | | | |Livezile Metes|Schitu | |defavorizata| |Bocșa | | | | | |Ocna Mureș |Golești | | Popești | |conform H.G. | | | | | |Ocoliș +-----------+ |Derna-Alesd,| |nr. 198/1999 | | | | | |Poiana Vadului| | | cfm. H.G. | |Zona minieră | | | | | |Ponor | | |nr. 196/1999| |defavorizata | | | | | |Posaga | | | Roșia | |Moldova Nouă- | | | | | |Ramet | | | Bratca | |Anina, | | | | | |Scărișoara | | | Pomezeu | |conform H.G. | | | | | |Santimbru | | | Astileu | |nr. 199/1999 | | | | | |Unirea | | | Tauteu | |Garnic | | | | | |Vadu Moților | | | Campani | |Pojejena | | | | | |Vidra | | | Brusturi | |Socol | | | | | | | | | Suplacu de | |Dalboset | | | | | | | | | Barcau | |Doclin | | | | | | | | | | |Eftimie Murgu | | | | | | | | | | |Iablanita | | | | | | | | | | |Lapusnicu Mare
GHID DE PROCEDURI din 14 mai 2004 privind măsuri pentru acordarea de stimulente financiare, prin Agentia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere, antreprenorilor locali, în vederea angajarii şi instruirii persoanelor fără loc de muncă din zonele miniere cu grave dezechilibre economice şi sociale, ca urmare a restructurarii sectorului minier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157950_a_159279]
-
Calan |Copalnic |Sovama | |Sarmasag- | |conform H.G. | +-----------+ |Sacelu | +------------+Manastur +-------------+ |Chiejd-Bobota,| |nr. 208/1999 | |Horezu | |Crasna | |Rachitova |Cupseni |Dubova | |conform H.G. | | | +-----------+ |Musetesti | |Unirea |Dumbravita +-------------+ |nr. 202/1999. | | | |Costești | |Saulesti | |Zona minieră|Farcasa |Isverna | | | | | +-----------+ |Zona minieră | |defavorizata|Groși +-------------+ | | | | |Ocnele Mari| |defavorizata | |Brad |Lapus |Ponoarele | | | | | +-----------+ |Albeni, | |conform H.G.|Ocna Sugatag+-------------+ | | | | |Brezoi | |conform. H.G.| |nr. 991/1998|Recea |Obârșia- | | | | | +-----------+ |nr. 191/1999 | |Zona minieră|Sacalaseni |Closani | | | | | |Popești | |Zona minieră | |defavorizata|Suciu de Sus+-------------+ | | | | +-----------+ |defavorizata | |Valea Jiului|Moisei |Brosteni | | | | | |Sinesti | |Schela, | |conform H.G.|Săliștea de +-------------+ | | | | +-----------+ |conform. Anexă 2
GHID DE PROCEDURI din 14 mai 2004 privind măsuri pentru acordarea de stimulente financiare, prin Agentia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere, antreprenorilor locali, în vederea angajarii şi instruirii persoanelor fără loc de muncă din zonele miniere cu grave dezechilibre economice şi sociale, ca urmare a restructurarii sectorului minier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157950_a_159279]