1,140 matches
-
Editura Eminescu, București, 1974. Balotă, Nicolae, Universul prozei, Editura Eminescu, București, 1976. Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, București, 1976. Balotă, Nicolae, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979 Barbu Constantin, Eminescu: poezie și nihilism. Editura Pontica, Constanța, 1991. Bădărău, George, Fantasticul în literatură, Editura Institutul European, Iași, 2003. Bădărău, George, Simbolismul, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bădărău, George, Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bădărău, George, Avangardismul românesc, Institutul European, Iași, 2006. Bădărău, George, Proza
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Eseu despre textualizarea poetică, Editura Cartea Românească, București, 1981. Mincu, Marin, Prefață la Lucian Blaga, texte comentate, Editura Albastros, București, 1983. Mincu, Marin, Eseu despre textul poetic, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1986. Mincu, Marin, Textualism și autenticitate, Editura Pontica, Constanța, 1993. Mincu, Marin, Nichita Stănescu (1933-1983), în Poeticitatea românească postbelică, Editura Pontica, Constanța, 2001. Mincu, Ștefania, Nichita Stănescu între poesis și poiein, Editura Eminescu, București, 1991. Modorcea, Grid, Magul călător sau speranța în viața și opera lui Mihai Eminescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Lucian Blaga, texte comentate, Editura Albastros, București, 1983. Mincu, Marin, Eseu despre textul poetic, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1986. Mincu, Marin, Textualism și autenticitate, Editura Pontica, Constanța, 1993. Mincu, Marin, Nichita Stănescu (1933-1983), în Poeticitatea românească postbelică, Editura Pontica, Constanța, 2001. Mincu, Ștefania, Nichita Stănescu între poesis și poiein, Editura Eminescu, București, 1991. Modorcea, Grid, Magul călător sau speranța în viața și opera lui Mihai Eminescu, Editura Eminescu, 1995. Moraru, Cristian, Nichita Stănescu opera ca "excepție" (observații asupra sintaxei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cuvânt”{\cîte 36}. Sfanțul Vasile cel Mare - mare arhipăstor, neîntrecut predicator și organizator al monahismului După moartea episcopului Eusebiu în anul 370, Vasile a devenit succesorul acestuia că episcop de Cezareea, mitropolit al Capadociei și exarh al diocezei civile a Ponticului. În aceste roluri, și-a câștigat curând iubirea poporului. A fondat spitale pentru bolnavi și victimele bolilor contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Sfanțul Grigore din Nazianz ajunge să vorbească de un intreg nou
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cel Mare cu Scythia Minor Sfanțul Vasile cel Mare a desfășurat o amplă activitate misionara nu numai in Capadocia, ci s-a ocupat și de situația creștinilor care se aflau în ținuturi mult mai depărtate, ca Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), geto-daco-romanii, ca și de creștinii goți, care locuiau în răsăritul Munteniei de azi și în sudul Moldovei. Creștinii din provincia Capadocia, din centrul Asiei Mici, se aflau, după cum ne informează Sfanțul Vasile cel Mare, în legături directe cu creștinii
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
creștinii goți, care locuiau în răsăritul Munteniei de azi și în sudul Moldovei. Creștinii din provincia Capadocia, din centrul Asiei Mici, se aflau, după cum ne informează Sfanțul Vasile cel Mare, în legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, din care reiese că Sfanțul Vasile se află în relații de prietenie cu Junius
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cu familia Sfanțului Vasile cel Mare și cu prietenii acesteia. Junius Soranus, rudă și prietenul Sfanțului Vasile cel Mare, se interesa personal și de situația creștinilor de la nordul Dunării din Dacia Carpatica, care se află în legătură directă cu Dacia Pontica (Dobrogea). Sfanțul Sava Gotul era, după cum spune actul sau martiric, got de neam și trăia în Gotia{\cîte 102}, probabil de origine capadociană, cum afirma unii cercetători{\cîte 103}. Moaștele au fost trimise, după toată probabilitatea, în anul 373 sau
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
prejos și, după debutul din 1980 cu "Numele trandafirului", dă în 1998 "Pendulul lui Foucault", urmat de "Insula din ziua de ieri" în 1994, și Baudolino în 2000. Apărut în limba română aproape imediat, sub același titlu, romanul Baudolino (Editura Pontica, 2001, 574 p., traducere de Ștefania Mincu) probează încă o dată obsesia autorului pentru Evul Mediu italian și planetar, centru de greutate, nucleu de atracție și rivalități al lumii cunoscute sau închipuite. Ne aflăm imediat după anul 1100 e.n., într-o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
căutarea memoriei pierdute Chiar și suferind de enciclopedism și de oarecare artificialitate, toate narațiunile semnate Umberto Eco au darul de a nu-și lăsa cititorul indiferent. Este și cazul celui mai recent volum Misterioasa flacără a reginei Loana (Editurile Polirom/Pontica, 2004, 460 p.), un fel de cineroman cu poze: ca și cum scriitorul ar vrea să-și ia revanșa asupra artelor vizuale, concurându-le impactul și atractivitatea în rândurile unui public deja dependent de vitrine luminoase, tabloide full color, videoclipuri și telenovele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu poate lipsi Lila, sosită special pentru scena finală din Cyrano. Ea va fi Roxane, iar Yambo, în sfârșit, își va putea recita monologul. Infernul autorului, Testamentul romanului Chiar dacă ar fi fost autorul acestui singur roman publicat postum, Petrol (Editura Pontica, 1999, 594 p., traducere de Ștefania Mincu), Pier Paolo Pasolini (Bologna 1922 Roma 1975) s-ar fi impus definitiv în istoria contemporană a narațiunii, prin extraordinara sinteză a sugestiilor postmoderne și temeritatea de a reconcilia "fierbințeala" și "răceala" personajului într-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
egaleze pe autenticul Pasolini. Ca femeie dispusă să-și învingă reținerile față de abuzivul repertoriu de cruzimi, orori și organe sexuale homo și transsexuale, chemate în cauză fără perdea de autor. Aproape fără rival, acest Pasolini apărut în 1999 la Editura Pontica, n-avea cum să rateze premiul Uniunii Scriitorilor, venit să încoroneze o benedictină carieră de traducător, prea puțin mediatizată până acum. Moartea este un maestru de șah german Iubitor de șah și muzică, meșter de viole și flaute baroce, Paolo
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
anumite avantaje “ Claud Bremond. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Pajul este un „ameliorator al propriei sale soarte” ... el mai este și un „degradator al soartei altuia” (Hyperion) Hyperion este aphronetic, nu ia aminte (phronesis) la vorbele Demiurgului. Cităm din Evagrie Ponticul Tratatul practic dimpreună cu comentariul lui Cristian Bădiliță: „faptele care după cum le folosim, sunt bune sau rele duc la virtuți și vicii. Revine luării-aminte să le folosească Într-unui sau altul dintre cele două sensuri”. Este vorba de părțile sufletului
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Iași, 1972; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1979; Calea Vie, Editura Cartea Românească, București, 1983; Scara de raze, Editura Junimea, Iași, 1990; Carul Mare, Editura Cartea Românească, București, 1991; Venire, Editura Sagittarius, Iași, 1995; Vederea, Editura Junimea, Iași, 1995; Prezența, Editura Pontica, Constanța, 1996; Flori de cireș, Editura Fides, Iași, 1997; Răsăritul Chipului, Editura Cartea Românească, București,1998; Haiku, Editura Fides, Iași, 1998; Crinul deschis, Editura Junimea, Iași, 1999; Dor din dor, Editura Fides, Iași, 1999; Cântece de leagăn, Editura Fides, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dormind, Editura Cartea Românească, București, 1993; 101 poezii (Un zeu care dorește să moară), Editura Viitorul Românesc, București, 1993; Mountolive, Editura Eminescu, București, 1994; Călătoria mea ca erou și martir al timpului (antologie), Editura Eminescu, București, 1999; Patul metafizic, Editura Pontica, Constanța, 2000. Volume de eseuri: Eseuri asupra stării de grație (Editura Cartea Românească, București, 1976) și Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic (Editura Cartea Românească, București, 1995). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și secretar al secției de poezie a Asociației
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), Editura Pontica, Constanța, 2007. Mocuța, Gheorghe, Sistemul modei optzeciste, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. Nimigean, Ovidiu, Inerții de tranziție, altruisme & bahluviuni literare, București, Editura Vremea, 2007. Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, I-II, Editura Casa Cărții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Filles de noce, în Misère sexuelle et prostitution au XIX-e et XX-e siècles, Aubier, Paris, 1978 CORSU, France, Isis, Mythe et Mysthère, Leș Belles Lettres, Paris, 1977 CORTI, Maria, Locuri mentale, în CORTI, Maria, Pentru o enciclopedie a comunicării literare, Pontica, Constantă, 2000, p.227-244 COUTY, Daniel, Histoire de la littérature française, Larousse, Paris, 2000 CROITORU, Gabriela, "La Comédie humaine" chez Balzac et Proust. Quelques aspects, în Actes Journées de la francophonie, V-ème édition, Editura Universității "Al.I. Cuza, Iași, ", 1999, p.128-134
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Firenze, 2009. Dolfi, Anna, La doppia memoria: saggi șu Leopardi e îl leopardismo, Bulzoni, Romă, 1986. Eco, Umberto, I limiti dell'interpretazione, Bompiani, Milano, 1990. Eco, Umberto, Sulla letteratura, Bompiani, Milano, 2003. Eco, Umberto, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constantă, 1996. Ferrari, Curzia, "Dio del silenzio, apri al solitudine", la fede tormentata di Salvatore Qusimodo, Ancoră, Milano, 2008. Ferrari, Curzia, Religiosità di Salvatore Quasimodo, Centro d'arte e di cultură l'Airone, Capua, 1971. Ferrucci, Carlo, Leopardi filosofo e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Latomie); gioia di foglie perenni (Òboe sommerso); Altre foglie oră screpolano i râmi (Îl falso e vero verde); urlano alberi (Alla mia terra); poi îl cielo portò foglie (Canto di Apòllion). 277 Umberto Eco, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constantă, 1996, p. 167. 278 Viene îl vento recando îl suon dell'ora / dalla torre del borgo. Era conforto / questo suon, mi rimembra, alle mie notti (...) Qui non è cosa / ch'io vegga o senta, onde un'immagin dentro / non
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
of Postmodernism, Blackwell, Oxford, 1996. ECO, Umberto, Apostille au Nom de la rose, Grasset, Paris, 1985. ECO, Umberto, Lector in fabula, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991. ECO, Umberto, Limitele interpretării, trad. de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996. FEATHERSTONE, Mike, "In the Pursuit of the Postmodern: An Introduction", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Newbury Park, Beverly Hills and New Delhi, vol. 5, 1988, pp. 195-215. FELMAN, Shoshana, Le scandal du corps parlant. Don Juan avec
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Împotriva interpretării, trad. de Mircea Ivănescu, Editura Univers, București, 2000. TODOROV, Tzvetan, "Spendoarea și mizeria retoricii", în Teorii ale simbolului, trad. de Mihai Murgu, Editura Univers, București, 1983. VATTIMO, Gianni, ROVATTI, Pier Aldo, Gândirea slabă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1988. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. VATTIMO, Gianni, Societatea transparentă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995. VEITH, Gene Edinard Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Spendoarea și mizeria retoricii", în Teorii ale simbolului, trad. de Mihai Murgu, Editura Univers, București, 1983. VATTIMO, Gianni, ROVATTI, Pier Aldo, Gândirea slabă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1988. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. VATTIMO, Gianni, Societatea transparentă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995. VEITH, Gene Edinard Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994. VIDICH, Arthur J., "Baudrillard's America: Lost in
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Editura Univers, București, 1983. VATTIMO, Gianni, ROVATTI, Pier Aldo, Gândirea slabă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1988. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. VATTIMO, Gianni, Societatea transparentă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995. VEITH, Gene Edinard Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994. VIDICH, Arthur J., "Baudrillard's America: Lost in the Ultimate Simulacrum", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Thousand Oaks and
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
respinge dimensiunea periodizatoare a termenului, deoarece aceasta aparține în mod esențial modernității. 28 Jean Baudrillard, L'illusion de la fin ou la grève des événements, Éditions Galilée, Paris, 1992, p. 108. 29 Gianni Vattimo, Societatea transparentă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995, p. 7. 30 Pentru o privire detaliată asupra acestei problematici, a se vedea Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, trad. de Mircea Deac, Editura Univers, București, 1997, cap. 2 și 3. 31 Ibidem, pp. 62-63. 32 Cf. Linda Hutcheon, Poetica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Du Marsais, Des Tropes, ed. 1830, p. 87, apud Jacques Dubois et al., Retorică generală, trad. și note de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, Editura Univers, București, 1974, p. 173. 153 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. 154 Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, Gândirea slabă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1988, pp. 18-20. Tot aici ni se amintește că Heidegger a adoptat termenul de Verwindung în locul celui de Ueberwindung, al depășirii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, Editura Univers, București, 1974, p. 173. 153 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. 154 Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, Gândirea slabă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1988, pp. 18-20. Tot aici ni se amintește că Heidegger a adoptat termenul de Verwindung în locul celui de Ueberwindung, al depășirii. 155 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 22. 156 Ibidem, p. 72. 157 Ibidem, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]