1,937 matches
-
a schimbat fața lumii. Beneficiile de mare valoare ale acestei revoluții care se află în desfășurare nestăvilită, sunt însoțite, din nefericire, de numeroase, variate și tot mai puternice agresiuni și reacții adverse, care constituie etiologia unor patologii de largă afectare populațională, cu implicații medicale și economice deosebit de grave. EVOLUȚII ȘI TENDINȚE ÎN TEHNOLOGIA MEDICALĂ Făcută de om și pentru om, tehnologia medicală implică deopotrivă atât factorul uman cât, și factorul tehnic. La începuturile medicinii, practica medicală se baza pe observațiile practicienilor
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
toate nivelurile, schimbări orientate spre flexibilizare și adaptabilitate într-un mediu global în continuă schimbare. În sfârșit, ca epifenomen al proceselor sus-menționate, globalizarea socială semnifică expansiunea geografică a interacțiunilor și reflexivității sociale, uniformizarea stilului de consum (life style), creșterea mobilității populaționale cu intensificarea fenomenului migraționist, dezvoltarea unor mișcări sociale transnaționale (inclusiv teroriste) și, în general, comprimarea spațiului și a timpului din punctul de vedere al implicațiilor lor sociale, într-un sfârșit simbolic dacă nu al istoriei (teza lui Fukuyama), atunci cel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-o manieră care să reflecte toate aceste schimbări. Ca urmare, modificarea demografică face necesară comutarea atenției de la perspectiva privind egalitatea de oportunități pentru tradiționalele grupuri dezavantajate, la imperativul atragerii și menținerii forței de muncă din cadrul întregii diversități de categorii populaționale. Obținerea egalității, corectitudinii și non-discriminării la locul de muncă se constituie într-o reală problemă, fiind nu numai obiective foarte greu de realizat, dar și dificil de teoretizat. Perspectiva liberală privind egalitatea oportunităților se fundamentează pe ideea egalității prin „asemănare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din țările industrializate (Huber, Spitze, 1988): vor putea menține aceste țări o rată a fertilității care să asigure sistemul de pensionare pentru o populație tot mai numeroasă? Beneficiul economic direct al creșterii copiilor se scurge în principal către acest segment populațional (pensionarii). Persoanele ce cresc copii - nu e vorba de instituții cu salariați - primesc din partea societății un beneficiu economic direct foarte mic. Este oare creșterea copiilor recompensată altfel pentru a acoperi costurile? Sau există un factor înnăscut care determină reproducerea indiferent
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ocupa de populații simple, iliterate, exotice, iar cercetătorul trebuia să învețe limba vorbită de băștinași fie înainte, fie în prima parte a șederii sale în comunitatea respectivă. Fără îndoială însă că și în societățile moderne și postmoderne există numeroase segmente populaționale și teme de cercetare unde nu există ipoteze și teorii prealabile de testat și este recomandabilă dezvoltarea unor strategii teoretico-metodologice pe parcursul demersului investigațional. Știm, de exemplu, de ce foarte mulți români, în ciuda unor însemnate sacrificii psihoafective, lucrează în prezent în străinătate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atunci când nu intervin condiții de eliminare a exemplarelor anormale biologic - în societățile complexe practicile de infanticid selectiv fiind condamnate moral și legal -, degenerarea prin close inbreeding (împerecheri în grupuri închise) este un fenomen real, dovedit și statistic. Astfel încât, pe ansamblul populațional, el constituie un temei pentru tabuul incestului. b) Indivizii societății contemporane sunt conștienți de eventualul pericol al căsătoriilor între rude foarte apropiate. Populațiile „primitive” - antropologii culturali ne spun că, în numele relativismului cultural și al depășirii orgoliului nostru de superioritate, e
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât endogamia - cerința ca mariajul să aibă loc între membrii aceluiași grup, cât și exogamia - căsătoria în afara grupului. Prin endogamie se asigură circumscrierea, stabilitatea și reproducerea specificului contextului sociocultural, iar prin exogamie, legăturile și schimburile cu alte populații sau segmente populaționale și deci revigorarea grupului ce o practică. Acest lucru este evident la populațiile exotice, unde schimbul intertribal de femei este o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973). În societățile complexe, unde se intersectează multiple criterii de grup (etnic, religios
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de sex (Garnets, Pleck, 1979), adică nelegarea calităților și acțiunilor unui individ de poziția de gender. Transgregarea gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în aproape toate culturile și segmentele populaționale. Să mai reamintim că respectivele stereotipii nu sunt neapărat false, multe dintre ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Studiile de etnografie și antropologie culturală arată că și la cele mai simple populații există preocuparea față de cantitatea și calitatea viitorilor membri ai colectivității. Formele de liniaritate și structură a grupurilor domestice regularizează, mai mult sau mai puțin spontan, parametrii populaționali. În societățile complexe, statul este principalul instrument prin care cantitatea și calitatea populației necesare ca forță de muncă, forță militară, piață de consum se încearcă să fie controlate. Și deoarece familia reprezintă instituția fundamentală de reproducție a generațiilor, ea este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
experților implicați. În prezent, în România se asigură pregătire de specialitate atât în cazul intervențiilor la nivel macro(sociologi, politologi, juriști, economiști etc.), unde e vorba de strategii și politici sociofamiliale la nivel de stat sau mari comunități ori segmente populaționale, cât și la nivel median (sociologi, asistenți sociali etc.), adică strategii și intervenții local-comunitare, precum și la nivelul micro-, al unității familiale (psihologi, psihiatri, asistenți sociali). Fără să constituie monopoluri teritoriale, dominanța de profiluri de specialități la aceste niveluri se impune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și forma mesajului. Este un mare truism să spunem că efectul persuasiunii depinde de forța, tăria argumentelor. Studiile din domeniu au confirmat această afirmație, dar au și nuanțat-o. În principal, în următoarele direcții: cel puțin pentru un anumit segment populațional (mai educat), poziția propusă nu trebuie prezentată închisă, cu concluzii definitive, ci deschisă, problematizată, cu întrebări (retorice). Repetarea argumentelor crește, în general, efectul persuasiv, dar numai până la un punct, dincolo de care intervine suprasaturația. Suprasaturația se instalează mult mai repede pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în locul lor. În cele mai multe cazuri, o atare motivație și conduită conduc la un rezultat mai slab pe ansamblu. Experimente și date statistice arată că fenomenul de social loafing este, din nefericire, potențial prezent în toate grupurile și la toate categoriile populaționale: femei, bărbați, tineri, bătrâni, muncitori, țărani, intelectuali. De asemenea, el este răspândit în toate culturile și societățile, deși ponderea și intensitatea diferă în funcție de varietatea culturală, fiind mai acut în culturile individualiste decât în cele colectiviste. Aproximativ aceeași realitate este redată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
omenirii, și de fapt și la ființele protoumane, este mobilitatea teritorială, schimbarea unui teritoriu dezavantajant cu altul cu valoare umană mai mare. Bineînțeles că și aici e vorba până la urmă de percepții, dar, la scară umană mai întinsă (ca volum populațional și ca experiență istorică), percepțiile sunt realiste. Nu întâmplător și în prezent migrațiile definitive sau circulatorii se fac dinspre țările mai sărace spre cele mai bogate. Evident că aici e în joc nu doar potențialul fizico-natural al teritoriului, ci întreaga
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a anchetei - metoda cea mai frecventă în studiile socioumane, cu deosebire în sociologie. Ca și aceasta, elaborarea și finalizarea unui sondaj presupun următorii pași (etape): circumscrierea cât mai exactă a problemei de cercetat, a informațiilor dorite; identificarea și precizarea universului populațional la care ne referim, a publicului vizat; determinarea volumului și tipului de eșantion, desemnarea persoanelor ce urmează să fie intervievate; construirea și pretestarea chestionarului; recrutarea și instruirea operatorilor; culegerea datelor de pe teren; prelucrarea cantitativă și calitativă a datelor; elaborarea sintezei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
insuficient de mare. Sunt foarte importante, cu siguranță, efectele indirecte, în sensul că un partid sau un candidat își ghidează campania electorală în funcție de datele sondajelor. Acestea cuprind procente de intenții de vot, care pot fi defalcate și analizate pe categorii populaționale, și astfel, folosindu-se experți în propagandă și persuasiune, se acționează în consecință. Nu întâmplător, partidele sau candidații care au posibilități financiare comandă sondaje preelectorale unor institute sau agenții specializate. Și iarăși, nu întâmplător, atât executantul, cât și comanditarul sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
publică pe care promotorii lor o pretind. Din nou, problema nu este de a da ori nu dreptate cuiva doar pe baza consultării prin sondaje a opiniei publicului, ci de a vedea, cu ajutorul acestor manifestări, că reprezintă o anumită categorie populațională sau opinia publică în general (că „vorbesc în numele poporului”). Pe aceeași linie, sondajele au importanță în clarificarea controverselor pe marginea unor probleme de interes public major, cum ar fi cele purtate asupra legislației privind pedeapsa cu moartea, avortul etc. Disputele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acțiunile întreprinse: dacă acceptă sau nu aceste acțiuni și ce mijloace folosesc pentru descurajarea lor. 5) Teoria mobilizării resurselor (Tilly, 1978; Zald și McCarthy, 1979) consideră că resursele materiale, de suport social și, mai ales, potențialul organizatoric al unui segment populațional sau al unei comunități sunt decisive în geneza și desfășurarea unui comportament colectiv, începând de la simple manifestații până la revoluții. Două concepte apar astăzi mai des invocate în problema reușitei mobilizării: pe de o parte, potențialul de solidaritate, stocul de sociabilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și dezvoltare a acesteia, precum și prin prevenirea apariției bolilor psihice, a devianțelor sau sociopatiilor, atât la nivel individual, cât și colectiv. Pentru D. Chavigny, igiena - ca știință aplicată - este un domeniu al contingențelor. Ea trebuie să țină cont de grupele populaționale, în diversitatea lor, de climate, profesiuni, de starea civilă, de temperamente și de facultățile intelectuale. Igiena mintală trebuie să aibă în vedere multitudinea de aspecte pe care le implică variațiile socio-culturale ale grupelor umane, întrucât acestea, prin modelul socio-cultural, influențează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
avându-se în vedere o largă cooperare cu factorii medico-psihologici, socio-culturali, economici și spiritual-morali. Ea trebuie să țină seama de realitățile modelului socio-cultural, precum și de datele rezultate din ancheta epidemiologică a stării de sănătate mintală și boală psihică în grupul populațional considerat. Se vor institui măsuri adecvate de psihoprofilaxie, intervenție în criză și măsuri de recuperare postcritică. Activitatea acestora cade în competența „echipelor terapeutice” sau de sănătate mintală, care vor acționa în cadrul dispensarelor sau al laboratoarelor de sănătate mintală, al organismelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevoilor și nivelului de dezvoltare social-istoric; - influența valorilor modelului socio-cultural în formarea personalității; - modelul de gândire, atitudinea față de lume și viață (Weltanschauung); - condițiile istorice ale formelor sociale (instituții, legi, nivel de dezvoltare și progres social sau stări de criză); - migrațiile populaționale; - formele de comunicare, circulația informațiilor, nivelul și accesul la formele de educație și instrucție; - progresul științei și tehnologiei, precum și efectul acestuia asupra vieții oamenilor; - efortul permanent de „asimilare” a noului și de „adaptare” la acesta, care presupune o suprasolicitare permanentă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factori ecogenetici (care țin de mediul ambiant) și factori socio-genetici (care țin de mediul social). Investigarea factorilor morbigenetici se face prin intermediul metodei epidemiologice psihiatrice, care urmărește, pe de o parte, cercetarea clinică a cazurilor de boli psihice dintr-un grup populațional dat, iar pe de altă parte, investigarea etiologică a factorilor morbigenetici incriminați, în cadrul aceluiași grup de referință. Cercetarea are ca scop urmărirea nivelului de morbiditate psihiatrică la o populație; aceasta se apreciază avându-se în vedere următorii factori: rata de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interpersonale; crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiuni comune, colective, indiferent de natura lor și de scopul urmărit (activitate profesională, școlar-educativă, expediții, cercetare științifică, acțiuni militare etc.); e) comunicarea ca formă de transmitere a unor sisteme de valori, modele cultural-morale sau spiritual-religioase, între indivizi sau unui grup populațional. Separat de funcțiile de mai sus, reprezentând un „sistem de schimb informațional interpersonal”, comunicarea mai are și un alt gen de funcții, prin care își afirmă dimensiunea sa ontologică, raportată la existența persoanei umane. Faptul de „a fi” atât al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică a comunităților social-umane sunt raporturile interne ale acestor grupări umane, „obligate” să trăiască în același spațiu social-uman. Desigur că, în aceste condiții dictate de dispunerea social-ambientală, factorii sanogenetici, ca și cei morbigenetici, vor acționa în mod egal asupra grupului populațional, dar vor apărea diferențieri de „risc” legate de substructurile sociale ale comunității umane (grupe etnice, clase sociale, nivel de trai, profesiuni, tipuri de familie, religie, tradiții culturale etc.). Indiferent însă de aspectele de diferențiere substructurală din cadrul comunității umane, întreaga comunitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
activități polimorfe (industriale, comerciale, de transport etc.), constituind orașele. Mediile ambientale temporare nu au un caracter stabil; ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement, sportive, turistice, culturale sau sunt pur și simplu spațiile ambientale temporare ale unor grupe populaționale migratoare. În plus, se mai poate vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]