564 matches
-
-i și vorbindu-le, am reușit ca să punem punct acestei propagande”. Cel mai probabil, propagandiștii de ocazie au fost amenințați cu pedepse aspre În caz că nu și-ar fi tras fermoarele la guri. Despre „...cei 2-3 reacționari” scrisese că „...populațiunea evreească Îi consideră nebuni”. La capitolul „Politică”, Terdiman evidențiase conferința susținută la Huși de către vorbitorii: „...Avocat Carniol, președintele CDE Huși, Dr. Zambilovici dela AP, Felder, secretar al CDE Vaslui și Dr. Froimovici, PCR Huși”. Numai că, și cu această ocazie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
patriotică, n.n.)”. Domnul Enciu, „...președintele comisiei electorale a BPD” a făcut un apel călduros la populația evreiască pe care ar fi vrut-o prezentă „...În unanimitate” la votarea din 19 noiembrie. Uimiți de audiența Înregistrată, șefii CDE-ului au distribuit populațiunii evreiești copleșite de adânci emoțiuni, „...50 broșuri cu <<Pogromul de la Kilce>> de A.D. Vaida; 25 de ziare Unirea și 15 reviste <<IKUF>>”. Ca să nu se răcească ecourile ședinței din 1 septembrie 1946, boșii și-au frecat bucuroși mâinile și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cităm, va fi fost unul destul de sincer În anumite pasaje, la fel ca acesta pe care Îl redăm cu mare plăcere și care reflectă „dragostea” nețărmurită de care se bucurau comuniștii: „Din cauză că noi, cei din CDE, am fost considerați de populațiunea evreiască, care nu are Încă un orizont politic, ca neevrei sau mai bine zis asimilați, pe aceștia Îi consider acum foarte puțin apropiați de noi”. Demn de remarcat rămâne faptul că În comitetele democratice evreiești din Bârlad și Vaslui, erau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
erau mult mai mulți membri de partid bolșevic În CDE-uri decât la Huși. Ceva mai sus, evocasem interesul CDE Huși față de apropiatele alegeri dar proiectul lui Gutman de a trimite membrii activi din casă În casă „...pentru a lămuri populațiunea evreiască” nu s-a transformat În realitate iar eșecul a fost descris astfel: „Când am pus chestiunea formării unei comisii ca să meargă din casă În casă, nu am putut forma această comisie pentru că aproape toți din CDE sunt ocupați cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se mai pune Întrebarea ce facem pentru salvarea acestei pături, ce facem pentru copii mai ales (subl.În orig.) că toamna se arată a fi destul de grea și cum se va prezenta iarna nu avem deloc previziuni. Pentru salvarea acestei populațiuni avem nevoie de ajutorul dvs. masiv și dat din timp (subl.În orig.)”. Ajutorul financiar cerut Joint-ului ar fi trebuit să acopere „1) Înființarea altei cantine pentru minimum 200 persoane și 50 copii dela Școala primară israelito-română; 2) Procurarea și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
oficiale de pe acele timpuri, în diferite anchete. Cu ocaziunea așezămintelor mai noi administrative , valea Racovei o găsim aparținând județului Vaslui, purtând denumirea respectivă și a plășii. Astfel dintr-un dosar ce găsim al subprefecturii plășii Racova, cuprinzând listele de mișcarea populațiunei și obicinuita mortalitate a vitelor pe întreg anul 1870, se constată că la acel an plasa Racova, cuprindea în raza sa 18 comune dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul Tutova, iar restul de 16 sunt cele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dăm În bloc drepturi tuturor evreilor, trebuie să răspundem că nu se va găsi nici un ministru care să facă aceasta. Suntem, prin urmare, Într-o pozițiune foarte neplăcută. Eu unul, D-lor, v-o declar francamente că nu văd În populațiunea evreiască, care este În țara noastră, pericolul pe care-l vedeți”. Dar admit că este așa; „v-aș Întreba Însă, ce ați câștigat cu măsurile restrictive luate până acum?...v-ași ruga să faceți o statistică, aceea de a vedea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Berindei”, care a adus din nou „pe tapet chestiunea evreiască cu Întregul ei alaiu de pasiuni meschine și Întregul ei alaiu de nedreptăți necreștine”. Atrăgea atenția asupra unui fapt și anume „când generalul Berindei prin legea lui cere ca toată populațiunea evreiască să fie oprită de a aduce tributul ei de sânge unei țări În care trăiește și În care se hrănește, trebuia d-lui mai Întâi să se gândească că oamenii aceia vor caută să lupte În contra acestei decisiuni
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu adus din Anglia sau de nu știu unde; când vom vedea că sticlăria noastră se face cu elemente culese din țară, și că porțelanul se va face cu caolinul care s-a găsit de curând În țară; când vom da acestei populațiuni, pe lângă activitatea ei agricolă, și activitatea ei industrială, atunci.... țara va binecuvânta pe acei care au făcut legea și pe cei care au votat-o”. Deoarece liberalul P.S. Aurelian combătuse partea legii privitoare la casele de ajutor și pensiuni pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
generali, de consilieri la Curtea de Casațiune.» Să vă vorbim acum, domnilor, de un articol interesant pentru dezvol tarea noastră agricolă. 80 bucureștii de altădată Articolul 3 ar trebui modificat în chipul următor: «Nu se poate face nici o colonizare cu populațiuni străine în teritoriul României decât în puterea unei anume legi». Noi socotim că ar fi foarte de folos pentru sătenii noștri români să aibe sub ochii lor exemplul salutar ce le-ar da câteva colonii germane precum sunt în Basarabia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în cultivarea pământului] și în căutarea vitelor, dacă ar fi așezate pe unele din moșiile sterpe ale Statului, ar produce un mare bine la noi. Iar cât pentru pericolul de a se înmulți prea tare la noi asemenea colonii cu populațiuni de gintă străină, el nu există deloc, de vreme ce Adunarea și Senatul au deciziunea în mâna lor la fiecare caz de colonizare. Articolul 131, care desființează Consiliul de Stat, ar trebui suprimat. Experiența ne-a dovedit că nici miniștrii, nici Adunarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în avuția publică și privată“), la riscurile unei politici comerciale bazate pe principiile liberului schimb cu o țară dezvoltată din punct de vedere industrial („Noi, d-lor, prin această convențiune ne orânduim a nu mai fi alt nimic decât o populațiune producătoare de grâu și de materii prime“), la politica de totală independență pe care trebuia să o promoveze țara noastră („Fiți români; urmați o cale politică românească! - aceea de a nu tolera nici o ingerință exclusivă, aceea de a nu favoriza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
limitrofe sunt ordonați în fața cererilor formulate de comandanții trupelor intrate și care ar mai intra, să nu intervină ca agenți ai puterii centrale, ci ei vor avea a se mărgini ca simpli funcționari polițienești și prin mijlociri oficioase să ferească populațiunile de putincioasele neajunsuri și conflicte, lăsând ca autoritățile municipale, în fața comandanților de trupe, să reprezinte comunele ocupate. 3) Populațiunile de-a lungul Dunării au fost deșteptate de a-și retrage familiile și averea în comune mai depărtate de fruntarie 31
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
agenți ai puterii centrale, ci ei vor avea a se mărgini ca simpli funcționari polițienești și prin mijlociri oficioase să ferească populațiunile de putincioasele neajunsuri și conflicte, lăsând ca autoritățile municipale, în fața comandanților de trupe, să reprezinte comunele ocupate. 3) Populațiunile de-a lungul Dunării au fost deșteptate de a-și retrage familiile și averea în comune mai depărtate de fruntarie 31. Orice fapte noi se vor produce, vor fi de îndată aduse la cunoștința publică. I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, I.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Înainte de vot (ședința s-a încheiat la orele 1 1/2 noaptea) I.C. Brătianu a ex primat apăsat punctul de vedere al guvernului, care, atunci, era al întregului popor român: „D-lor, nu avem să cucerim, nu avem să emancipăm populațiuni oprese, nu avem să luăm Constantinopole, avem să ne afirmăm și să ne asigurăm naționalitatea română în fața Europei, care trebuie să asculte dreptățile noastre“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 112, 19/31 mai 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau asigurări formale că zilele Plevnei sunt numărate, iar pe de alta se invita lumea ca să aibă răbdare. Românii aveau alte succese, ocupau Nicopole, Lom Palanka 162, biruiau la Rahova
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asupra cetățenilor când se văd atinși în credințele lor“. Știrile ulterioare arătau că lupta a ținut de la 8 jum. dimineața până la 1 jum. după-amiază. Ieșirea s-a făcut prin trei părți. Osman-pașa comanda ieșirea în persoană. De astă dată bucuria populațiunii bucureștene este fără păreche. Toată lumea este pe străzi, drapele, torțe, muzici, procesiuni. Podul Mogoșoaiei rămâne plin până noaptea târziu. Un mare grup de manifestanți se duce la locuința lui C.A. Rosetti spre a-l aclama. Rosetti iese în balcon
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alte bunuri date în plată. Pentru viitor, evreii nu pot dobândi cu nici un titlu drepturi de proprietate, superficie, uzufruct, uz sau habitațiune asupra imobilelor urbane, afară numai dacă prin Lege specială s’ar stabili anumite cartiere sau perimetre destinate exclusiv populațiunii evreești și numai în condițiunile acelei Legi (art. 19). Sistemul Legilor de expropriere a fost completat în ce privește procedura pentru despăgubire, prin Decretul-Lege pentru instituirea în fiecare județ de comisiuni pentru evaluarea proprietăților evreești - din 21 Iulie 1941 (Monitorul Oficial No
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Centrul Național de Românizare se compune din toate bunurile ce au intrat în proprietatea Statului, în virtutea Legilor de expropriere ce am analizat - și la care se adaugă proprietățile germane și bulgare de pe teritoriul român, rămase libere în urma transferului de populațiuni. Atribuțiunile Centrului Național de Românizare constau în principal în: luarea în primire și administrarea bunurilor, distribuirea și lichidarea lor în favoarea celor îndrep tățiți, emiterea rentei pentru achitarea despăgubirei foștilor proprietari evrei, îngrijind și de plata cuponului; toate aceste activități fiind
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3) Cazarea a) Detașamentul 3 Drumuri: Evreii din Tg. Fălești sunt cazați în două clădiri foste sinagoge bine amenajate. Cei din Ghidighici sunt cazați într’o baracă de zid cu paturi comune suprapuse și cu paie astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără contact cu populația. d) La Det. 7 Drumuri sunt cazați în bordee și căzărmi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu a luat măsuri până în pre zent pentru cazarea Detașamentului de evrei în conf. cu Instr. G-le 55500/1942. Pentru ca și aceștia să nu aibă posibilitatea de a face propagandă subversivă să întindă corupția stând în contact strâns cu populațiunea, este necesar a se da ordin și de Dvs. în acest sens prin Ministerul de resort. 2) Deoarece la majoritatea evreilor din Detașamente li s’au stricat încălțămintea, hainele, rufăria, etc., și pentru a nu fi expuși de a rămâne
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sătești. După uă măsură adoptată în 1859 de Ministeriul instrucției publice cu socotința Consiliului scholilor, aceste scholi erau deschise și pentru fetele sătenilor, până la vârsta de sece ani, ținându-se însă lecțiile pentru fiecare sex în dile și ore osebite. Populațiunea acestor 67 scholi sătești se urca la aproape două mii elevi și eleve, însă nu într-un chip statornic. Câteva din aceste scholi se înființase de guvern cam prin contrabandă, în anul 1859, pe moșiile și din veniturile clerului pământean, prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și statutul cultelor în România. Aceste chestiuni au fost tratate într-un articol intitulat sugestiv "Cultele în România", apărut în aprilie 1925. Se explica cititorilor situația existentă în Vechiul Regat, unde religia ortodoxă "era nu numai religia marii majorități a populațiunii, dar și religie de Stat; celelalte culte erau numai tolerate"648. Această situație s-a schimbat prin Constituția din 1923, care prin articolul 22 a consacrat "libertatea conștiinței, ce era absolută" și faptul că Statul garanta libertate și protecție tuturor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să involueze în direcția unui lot de supraviețuire lipsit de vocația creșterii și a autenticului progres. Stabilitatea și extinderea proprietății sunt, în cheia de lectură a lui Carp, alternativa la pauperizarea care alimentează instinctele resentimentului social. Dațimi un spor de populațiune de douătrei sute de mii de țărani și moșiile Statului sunt toate împărțite și atunci mă întreb: oare ceea ce am făcut noi astăzi, dacă nu vom lua măsuri contra divizibilității, nu va fi zadarnic? Oare am ajuns noi la rezultate
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pensionari și pensionare. Pentru o justă repartiție a ajutoarelor și pentru cunoașterea situațiunii fiecăruia la fața locului, am alcătuit echipe de funcționari și epitropi cari s’au deplasat la domiciliile celor ce au cerut ajutoare. O dată cu primele ajutoare a Împărțit populațiunei sărace, alimente și Îmbrăcăminte.” O primă investigație a stabilit că numărul celor săraci era de 22.000 (dintr-un total de cca 33.000 de evrei), dintre care 20.000 aveau nevoie să primească zilnic un prânz. „Numărul mare de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]