1,288 matches
-
-i În care loc mai bun decât În căptușeala canapelei, descosând-o și apoi cosând-o la loc cu mare grijă, Într-un colț. Din când În când, când mai prindea un bănuț, Îl „depunea“ În „pușculiță“, pe care o poreclise „purcelușa mea“. Purcelușa devenise acum, după ce se Întoarse de la lucru din străinătate, o ditamai purcea. O adevărată scroafă, care fătase, la rându-i, pentru mai mare siguranță, câțiva purceluși prin unghere mai ascunse. Apropiindu-se de canapeaua extensibilă, adusă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să plângă. Degetarul i-a înconjurat umerii cu un braț. Eu sunt Jina, a zis ea. Ele sunt Irene și Mary. Mergem să mâncăm niște sushi. Nu vrei să vii cu noi ? La început, toate trei au râs și-au poreclit-o „emotiva”. Abia mai târziu Alice a sesizat cum își dădea Irene ochii peste cap. Sau că Jina n-a mai sunat-o așa de des. Problema cu ambiția e că se prelinge. Se scurge din sfera serviciului către relațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu greu mă puteam dezlipi. Nu știu cât am mai dormit fiindcă dintr-o dată am simțit o zguduitură și podeaua lipindu-se de fața mea. Am sărit ca ars de jos și mi-am privit cu atenție agresorul. Era Ursu, așa cum îl porecleau toți care-l cunoșteau și venise să-mi aplice o corecție. Știam că am șanse mici să câștig o luptă cu el dar nici nu voiam să cedez doar fiindcă așa spunea el. Băh, tu n-ai somn? l-am
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
câțiva pași am fost dincolo de gard. O tipă blondă se chinuia să ascundă în sân o sticlă de băutură, iar din urmă, câțiva indivizi porniți pe scandal se puseseră cu pumnii pe un coleg de-al meu pe care-l poreclisem Kyta. Petruș Petruș era cel mai vârstnic elev din toată școala fiind cu cel puțin doi ani mai mare decât toți. Ajunsese acolo fiindcă așa funcționa sistemul. Orice sportiv trebuia să fie încadrat în câmpul muncii, să fie un exemplu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
totuși de faptul că Leon Africanul, Leon călătorul, eram tot eu. W. B. YEATS Poet irlandez (18651939) Eu, Hassan, fiul lui Mohamed măsurătorul, eu, Giovanni Leone de Medici, circumcis de mâna unui bărbier și botezat de mâna unui papă, sunt poreclit azi Africanul, dar eu nu mă trag nici din Africa, nici din Europa și nici din Arabia. Mi se mai spune și Granadinul 1, Fasiotul 2, Zayyati 3, numai că eu nu vin din nici o țară, din nici o cetate, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a asigura corectitudinea practicilor comerciale; asta le-a adus membrilor familiei mele porecla de al-Wazzan, Măsurătorul, pe care o port și eu; în Maghreb, nimeni nu știe că mă numesc astăzi Leon sau Giovanni-Leone de Medici, nimeni nu m-a poreclit vreodată Africanul; acolo, eu eram Hassan, fiul lui Mohamed al-Wazzan, iar în actele oficiale mai era adăugat „al-Zayyati“, după numele tribului de baștină, „al-Gharnati“, Granadinul, iar când plecam departe de Fès, mă chemau și cu numele de „al-Fassi“, referire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Majoritatea erau granadini, dar mai erau și doi dintre prietenii mei. Unul era, bineînțeles, Harun, care avea să facă în curând din problema mea propria lui problemă, aproape dându-mă la o parte. Celălalt se numea Ahmed. La colegiu era poreclit Șchiopul. Evocându-i amintirea, nu-mi pot împiedica pana să-și oprească sinuosul drum pe hârtie, făcându-mă să rămân preț de o clipă dus pe gânduri și nedumerit. Până la Tunis, până la Cairo, la Mecca, la Neapole chiar, am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Story era un film dincolo de orice comparație. Când apăruse pentru prima dată, șirul de oameni ce așteptau să intre șerpuia de la cabina de bilete la porțile universității, se încolăcea pe la colțuri și se întindea pe străzi, blocând traficul. Mulțimile o porecliseră pe eroină Coapse de Tunet și se duceau iar și iar să o vadă interpretând, lipsită de griji, faimoasa scenă a cascadei. Acolo, sfidând dorințele părinților și diferențele de venit, religie și regulile castelor, cânta sub jetul împreună cu iubitul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
învățătoarei. Îi plăcea mult coliva. Mă trimitea (lunea, sâmbetele) nu mai știu când și luam castronul de colivă de la popă. Împreună cu alte două-trei învățătoare mâncau coliva în clasă în recreația mare. Uneori îmi dădeau și mie câteva linguri. Colegii mă porecliseră „colivarul“. D.D., în virtutea nu știu cărui gând frumos, recunoscător (i-am răspuns, cândva, la o scrisoare, prin care-i confirmam că suntem vecini cu satele), îmi aduce o copie pe hârtie pergamentoasă a Declarației de Independență. Și cu traducerea românească („Eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nume Fernando Ramos, feciorul unuia din bucătarii colegiului, care nu-și imaginase niciodată că, În cele din urmă, avea să Îmbrace o sutană și să țină lecții În aceleași săli de clasă În care crescuse. Fernando, pe care ceilalți Îl porecleau Bucătărilă și Îl tratau ca pe o slugă, poseda o inteligență vie, Însă abia dacă avea cîte un prieten printre elevi. Singurul său tovarăș era un băiat ciudat pe nume Miquel Moliner, care, cu timpul, avea să devină cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din Cuba, unde Își pierduse o mînă și (se zvonea cu oarecare răutate) testiculul drept, Într-un foc de alice tras de Însuși Theodore Rossevelt În asaltul de la Cochinos. Convins că trîndăveala e mama tuturor relelor, Ramón „Un-singur-coi“ (cum Îl porecleau elevii) Își Însărcinase fiul să strîngă Într-un sac frunzele uscate din păduricea de pini și din curtea cu fîntîni. Ramón era un om de treabă, cam butucănos și fatalmente condamnat să-și aleagă tovărășiile cele mai proaste. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și maghiară (kiraly); Th. Roosevelt este un președinte american mare amator de vânătoare și de atunci toți ursuleții de pluș din America se numesc Teddy; Bolivarul, Napoleonul și Ludovicul sunt monezi (unele Încă mai circulă); amiralul englez Vernon a fost poreclit mai Întâi Grog pentru că purta o manta ordinară din gros grain, iar când nu a mai avut destul rom pentru marinarii lui și l-a Îndoit cu apă a făcut să se nască băutura numită grog; moșierul englez Boykott și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
au văzut că nu e În toate mințile și l-au dezbrăcat imediat; l-au trimis pachet Înapoi. Acuma Îl știau toți de „Ofițeru“, Îți dai seama că boala lui mergea și mai și. El se credea ofițer, ăia Îl porecleau „Ofițeru“, cea mai... Păi, io, când l-am dus odată, acu’ câțiva ani, nu știu ce dracu mai făcuse, că văz că mă cheamă de acasă la dispensar, zice, hai să-l duci pe Sică la spital că are crize puternice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ochitorul „Doi la legătură”, cum l-au alintat camarazii. ― Atunci, tu trebuie să te legi cu centura de ceva, că altfel zbori precum corbii din „Viscolul” lui Alecsandri. Și adio baterie! - l-a luat la vale „țârcovnicul”, cum l-au poreclit pe cel care acasă era cântăreț bisericesc. ― Dacă mă leg de tun, omătul care mă acopere are să-mi țină de cald. Dacă dă un ger de cel rusesc get-beget, atunci să te văd cum îți clănțănesc dinții, flăcăule! ― De câte
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
grevă - cinci dolari pe zi și, ca bonificație, o slujbă asigurată după încheierea grevei. A spart capete două săptămâni în șir, de le bâzâiau ălora creierii, fiind atât de dibaci la mânuitul bastonului de cauciuc, încât un polițist l-a poreclit „Buzz” și l-a prezentat căpitanului James Culhane, șeful brigăzii ce se ocupa de manifestațiile de stradă la LAPD. Atunci când l-a văzut, Culhane și-a dat seama că are de-a face cu un polițist înnăscut. Peste două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
serbarea de ieri de la liceu, la cuvântarea lui "Barbă"... ― A cui zici? ― A lui Barbă, directorul! Băgai de seamă că tata se stăpânește să nu zâmbească. ― Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul, și ai și-nceput să-i poreclești pe profesori! Să nu te mai aud, că mă supăr, să știi! ― Dar nu l-am poreclit eu așa! I-am auzit pe mai mari, când ținea directorul, ăla cu barbă mare, roșie, cuvântarea către părinți și elevi, că spun
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de seamă că tata se stăpânește să nu zâmbească. ― Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul, și ai și-nceput să-i poreclești pe profesori! Să nu te mai aud, că mă supăr, să știi! ― Dar nu l-am poreclit eu așa! I-am auzit pe mai mari, când ținea directorul, ăla cu barbă mare, roșie, cuvântarea către părinți și elevi, că spun: Ia fiți atenți, fraților, să vedeți că Barbă ține aceeași cuvântare de-acum un an!" ― Treaba lor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
scrîntit-o eu, ce e drept, dar nu la română, ci la aritmetică, la o regulă de asociație. Dar vorba e... reușisem! Și astăzi trebuia să încep cursurile! " Hm! mă gîndîi eu, în timp ce mă spălam, tatii nu-i convine că-l poreclesc băieții pe directorul nostru Barbă, pentru că și el e director de școală. Dar el e de primară, nu de liceu!"... Cum oare l-or fi poreclind băieții pe tata? Aș fi tare curios să aflu, dar n-am cum, lor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cursurile! " Hm! mă gîndîi eu, în timp ce mă spălam, tatii nu-i convine că-l poreclesc băieții pe directorul nostru Barbă, pentru că și el e director de școală. Dar el e de primară, nu de liceu!"... Cum oare l-or fi poreclind băieții pe tata? Aș fi tare curios să aflu, dar n-am cum, lor li-e teamă să-mi spună, ca să nu-i pîrăsc! Parcă eu de-astea mă țin! ― Mai ai de gând să stai mult? ― Nu, sânt gata
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nevoie de ajutor!... ― Ce, a pierdut cineva recunoștința pe stradă, ca s-o găsești tu?! Hai, treci la culcare! ― Sărut mîna! ― Noapte bună! CAPITOLUL IV CRĂCĂNEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale școlarilor este, desigur, acela de a-și porecli profesorii. Aproape că nu există profesor care să nu fi primit vreo poreclă de-a lungul carierei sale. Și, lăsând la o parte orice considerente, trebuie să se recunoască deosebitul talent al elevilor de a porecli! Nu mică a fost
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
acela de a-și porecli profesorii. Aproape că nu există profesor care să nu fi primit vreo poreclă de-a lungul carierei sale. Și, lăsând la o parte orice considerente, trebuie să se recunoască deosebitul talent al elevilor de a porecli! Nu mică a fost mirarea noastră când "Barosanul", adică Nea Sterică Enăchescu, dascălul de latinește și franțuzește, și cel mai drag profesor al nostru, care ne-a fost cu adevărat învățător și părinte sufletesc timp de opt ani de zile
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că-mi spuneți Barosanul! Asta e mania voastră, a elevilor... Ergo... am fost și eu elev ... și, la rândul meu, chiar dacă nu v-aș fi făcut această mărturisire, voi v-ați fi închipuit-o, că sînteți băieți deștepți, mi-am poreclit și eu profesorii; iar dacă unii dintre voi veți ajunge profesori, deși nu v-o doresc, că "Quem Dii oderunt, paedagogum fecerunt" 1, veți fi, la rândul vostru, porecliți, c-așa li-e dat profesorilor și elevilor! 1 Pe cine
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
erau o adevărată încîntare; oricât de distrat din fire ai fi fost, îți era peste putință să nu-i asculți prelegerile cu toată atenția. George Drăgănescu de Filozofie și Drept, un bătrâior foarte cumsecade, puțin bâlbâit, dar bun profesor, era poreclit pur și simplu Tânărul, pentru că obișnuia să se adreseze elevilor cu acest apelativ: "Ă, ă, ă, tinere... tinere..."; iar când noi, păcătoșii, îl imitam în clasă, chiar în fața lui, ce e drept, în surdină, dar destul de tare, ca să audă cât
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
odată în surdină: ― De ce nu-nvățați? În sfârșit, câți profesori, atâtea porecle ― mai mult sau mai puțin pitorești și potrivite! Dar cu Crăcănel era s-o pățim lată! Crăcănel, profesorul de Științe naturale, pe numele lui adevărat Octav Anastasescu, fusese poreclit astfel din pricină că era mic, gras, cu burtă, și mergea crăcănat. Era ras complet atât pe față, cât și în cap. Avea o gușă enormă, ce-i mai atrăsese și supranumele de Pelicanul sau Babița, firește, în legătură cu specialitatea lui de naturalist
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și cu câtă duioșie mă autocompătimeam că nu voi avea fericirea să mă bucur de odihna unei vacanțe liniștite. Ca într-un jurnal cinematografic, începură să mi se depene în mintea chinuită de griji toate năzdrăvăniile fîcute "Chimistului", cum îl porecliserăm noi! Aproape că nu fusese oră să nu facă câte una boacănă. Odată ne explica la Fizică despre Inelul lui Gramm. ― Ca să pricepeți mai bine înfățișarea acestui inel, spuse el, luați dumneavoastră un covrig și înfășurați-l cu sfoară. Veți
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]