1,339 matches
-
care se intra în toată casa și am simțit a fi cineva în bucătărie, ceea ce presupuneam dinainte. Am deschis. Tușa, cu șiroaie de lacrimi, m-a îmbrățișat, în timp ce încerca să-mi spună ceva, arătând cu mâna prin fereastră spre acea portiță, eu deslușind în cele din urmă: „...e Licuță, copilul tău”. * * * De data asta, Călugăru nu s-a mai putut abține și a dat drumul lacrimilor șiroind. -Iată prin câte am trecut, iar acum își bat ăștia joc de noi ca
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
de haiduci. În satul Crângași încă mai circulă amintiri despre Dae Firoiu, haiduc superior care sprijină pe învățătorul Vasile Crângașu. Fiecare capitol reia o scenă generică, din istoria lumii. Capitoliul de exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa. Doi tineri, învățătorul Cosma Udrescu și Tudor Viașu, care fuseseră în fruntea răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
de haiduci. În satul Crângași încă mai circulă amintiri despre Dae Firoiu, haiduc superior care sprijină pe învățătorul Vasile Crângașu. Fiecare capitol reia o scenă generică, din istoria lumii. Capitoliul de exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa. Doi tineri, învățătorul Cosma Udrescu și Tudor Viașu, care fuseseră în fruntea răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
5 milioane de persoane care munceau la negru și probabil că cifra a rămas aceeași și în prezent”, adaugă Ionuț Dumitru. Aceasta înseamnă că 23% din totalul salariați din economia națională muncesc la negru, fără să plătească dări la stat. Portițe legale pentru diminuarea poverii fiscale pe muncă Președintele Consiliului Fiscal spune că au rămas mai multe „portițe legale” care sunt folosite pentru scăderea nivelului dărilor plătite la stat. „A fost moda microîntreprinderilor, după aceea au închis portița microintreprinderilor și a
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa () [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]
-
prezent”, adaugă Ionuț Dumitru. Aceasta înseamnă că 23% din totalul salariați din economia națională muncesc la negru, fără să plătească dări la stat. Portițe legale pentru diminuarea poverii fiscale pe muncă Președintele Consiliului Fiscal spune că au rămas mai multe „portițe legale” care sunt folosite pentru scăderea nivelului dărilor plătite la stat. „A fost moda microîntreprinderilor, după aceea au închis portița microintreprinderilor și a rămas portița PFA-urilor, anul acesta a mai crescut povara fiscală pentru PFA-uri. În continuare, dacă
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa () [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]
-
dări la stat. Portițe legale pentru diminuarea poverii fiscale pe muncă Președintele Consiliului Fiscal spune că au rămas mai multe „portițe legale” care sunt folosite pentru scăderea nivelului dărilor plătite la stat. „A fost moda microîntreprinderilor, după aceea au închis portița microintreprinderilor și a rămas portița PFA-urilor, anul acesta a mai crescut povara fiscală pentru PFA-uri. În continuare, dacă facem un calcul în cazul unui PFA, povara fiscală este mai mică decât la munca salarială. E adevărat că este
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa () [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]
-
pentru diminuarea poverii fiscale pe muncă Președintele Consiliului Fiscal spune că au rămas mai multe „portițe legale” care sunt folosite pentru scăderea nivelului dărilor plătite la stat. „A fost moda microîntreprinderilor, după aceea au închis portița microintreprinderilor și a rămas portița PFA-urilor, anul acesta a mai crescut povara fiscală pentru PFA-uri. În continuare, dacă facem un calcul în cazul unui PFA, povara fiscală este mai mică decât la munca salarială. E adevărat că este o altă formă de organizare
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa () [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]
-
greșit. Cu asta trebuie să se ocupe statul. Este nevoie de criterii clare de aplicare a legii, norme contabile, astfel încât să nu fie nici o discuție. În România fiecare interpretează cum vrea. Toată legislația din România e făcută tocmai ca să existe portițe de interpretare. Păi să mă lupt eu acum cu legile din România, trebuie să fi studiat și dreptul, și economia, și cofetărie! Iar să te apuci să îți iei consultant, e foarte costisitor. Iar consultanții spun <<părerea mea este că
GENERAȚIA B. „Eu vreau să fac cel mai bun ecler, am un concept. România are unul?” () [Corola-blog/BlogPost/339041_a_340370]
-
Acasa > Impact > Scrieri > LA SĂLIȘTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ȚARA CU DOR”) Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului „Eu mi-s umblată precum portița grădinii, puțin încoace și puțin încolo”, mi-a spus odată Lița Nuța. Nu pot spune dacă se referise doar la faptul că se-nvârtise mai toată viața în jurul casei sale din Săliștea Sibiului. Poate că se referise și la faptul
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
are un loc esențial, de reper, un loc pe care-l poartă în suflet oriunde s-ar afla. Despre mine știu că oriunde aș fi făcut umbră pământului, tot acasă am rămas, gravitând în jurul stâlpului casei, înfipt nu departe de portița grădinii Liței Nuța. Mai știu că am purtat, neîncetat, întrebări despre mine și despre noi, despre ce suntem, încotro ne îndreptăm și ce am putea deveni. Am gândit răspunsuri la aceleași întrebări din unghiuri diferite, influențată de perspectiva locului de unde
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
Alexandru Dragomir”, unitate de cercetare din cadrul Societății Române de Fenomenologie) s-a dus la Stocholm să lanseze (la Institutul Cultural Român) traducerea „Jurnalului de la Păltiniș”, cartea cu care la patruzeci de ani intra G. Liiceanu cu memorii despre Noica „pe portița din dos a literaturii"(4). Despre oamenii cu adevarat mari, ca Blaga, Nae Ionescu, Noica, M. Eliade, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Nichifor Crainic, etc., filozoful Petre Tutea spunea că „au pus spirit” în scrierile lor. Față de filozofii interbelici, „cei de
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
apr. 2011, p.3 ; articolul se poate citi on-line la http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=877 (4) Vintilă Horia credea că jurnalele intime ar fi „inutile încercări de a intra în literatura pe o portiță de din dos [...] un fel de a pretinde a deveni celebru pe spinarea unor celebrități autentice” (v.Isabela Vasiliu-Scraba, „Contextualizări”. Elemente pentru o topografie a prezentului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, p.56). Aceași părere se întrevede în spusele lui
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
Wagner Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului - Ioane, hei, acasă-i fii-ta? - Nu! De ce, vecină Safta? - Uite o scrisoare lăsată de Vasile poștașul pentru ea. E importantă. Vine de la București Ion vine la portiță și i-a scrisoarea. - Mulțumesc. I-o dau cum vine. - Apropo, când îi nunta ei - Păi, cu ajutorul Domnului în două săptămâni Discuția de mai sus se petrece în mahalaua Bacău-lui Mahalaua-n speță este un sat cu tradiția lui care
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
un penel celebru. Și începutul a fost făcut. Fără sângerări. A fost o descărcare simultană care ne-a ridicat într-al șaptelea cer, fără nici o excitare prealabilă. După ce ne-am odihnit puțin a zbughit-o de lângă mine apoi am auzit portița casei. Dumnezeu știe unde a plecat. A revent după mai mult de-o oră cu un bărbat mai în vârsta și s-au sus direct la tatăl ei. După altă oră cei doi vârstnici au ieșit împreună ciocnind un păhărel
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
cetate. După ani și ani, prin colbul șerpuitoarelor drumeaguri ce se pierdeau prin câmpiile argiloase din țara Atalyei, ori pe strâmtele uliți ale satelor, încă mai rătăcea pribeagul cerșetor Tragodas. Bătrân și sprijinit în toiag, gârbovit și neputincios, deschidea șovăitor portițele caselor și cerșea cu umilință o coajă de pâine, îndurând chinuitoarea sete din arșița zilei și ținând piept cu multă greutate câinilor de pe marginea șanțurilor, din ce în ce mai înrăiți... (sfarsit) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea a III-a - ultima / Viorel Darie
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
cu atât se deslușesc mai clar flăcările unui foc. Ceva neobișnuit strălucește într-o lumină roșiatică la vreo cincizeci de pași de șosea, pe un delușor. Curioasă, oprește autovehiculul și înaintează încet, atentă la orice mișcare din jurul său. Deschide o portiță și pătrunde într-un cimitir, pe o alee înconjurată de cruci.Ceva luminos o atrage ca un magnet. Pare o capelă luminată în reflexe străvezii iar în fața ei un chip de foc. Continuă să se apropie ca vrăjită. Un voinic
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
să curgă șiroaie. Tinda - cu beci, o scăriță, Luca - motanul gălbui, Mina - nebuna căpriță, Moli - lătra-n cușca lui. Curtea - mereu măturată, Colo-n grădină-un veceu, Eu - cu o față-ntristată, Fiindcă le curăț, doar eu. Poarta - o mică portiță, Balta - cu multe răchiți, Nucul - cununa de viță, Râs de copii fericiți!. În scrânciob, făcut de TĂTUCA, O zi întreagă ne jucam. Aveam de furcă, cu MĂMUCA, La lucru când n-o ajutam!. Și trotinete ne-a făcut, Cu roți
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
ispită Și-mi chem iarăși dragi amntiri!. . . Mai știi?De la școală veneai tu, iubito, Și clipa-ntâlnirii-așteptai. Acum, de la muncă la șase-ai tulit-o Cu drag, o guriță să-mi dai!. . . Mai știi? La un nuc sau la tine-n portiță, Oftând, noapte bună-ți spuneam, Acum ghioceii-ți albesc o șuviță Dar tu, ești precum te știam. Răzbat de departe imagini prea clare, De gât, cum țineai o păpușă Și primul sărut, ce seamăn nu are, Când luna pândea jucăușă
EU ŞTIU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341949_a_343278]
-
ne dăruiau cei mai mulți bani. De multe ori ne așteptau în poartă. Îmi aduc aminte că avea o singură pretenție ca, în afara repertoriului pe care îl pregăteam, să cântăm în mod special pentru dânșii melodia preferată a familiei „Sub umbriță de portiță”. În casă ne pofteau să stăm la masă și ne serveau cu aperitive, prăjituri, cozonac, vin sau țuică, după preferința fiecărui colindător. După ce îi colindam pe toți ai casei le cântam colinda de plecare și ne oferea o sumă de
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
fiară lihnită de foame. Iar dacă mai și ademenești vânatul cu te miri ce, fluierițe ori alte drăcovenii!... Adică, poate mă înțelegeți, în înfruntarea asta cu animalul care se chemă vânătoare, adevărata vânătoare, trebuie să-i oferi și ăluia o portiță de scăpare. Lasă-i și lui să arate ce știe! Or, dacă în astfel de împrejurări se dovedește mai șiret sau mai puternic decât tine, om, înzestrat cu cele crâncene mijloace de nimicire dintre toate ființele pământului, atunci merită să
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
împreună, că ceasuri întregi am stat fascinat de prezența ta, că sufletul meu a tremurat de nenumărate ori la auzul glasului tău și că în ultima vreme tot ce era aici, marea și valurile, și răsăritul soarelui, și apusul, și portița vilei, și apele minerale, și nopțile cu stele, erai tu și aceasta din prima zi și atât de mult, încât tot ce știam, că te-am cunoscut și m-am bucurat, toate acestea mi se păreau atât de firești, încât
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
un merit personal. Munca se desfășura într-o atmosferă tensionată de preocupări pentru răfuieli personale și, culmea perfidiei, totul se desfășura sub masca amabilității. Nu de alta, dar situația se putea răsuci cu 180 de grade. Era lasătă oricând o portiță pentru a dovedi contrariul atunci când puteai obține un avantaj pe seama aproapelui. Își amintea cu amărăciune cu câtă naivitate se lăsase înșelat de aparențe. Atâția oameni cumsecade la un loc! Ar fi sărit de gâtul fiecăruia să-i sărute și când
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
sunt!; va răspunde mama involuntar și cămăruța se va umple de hohote de râs. * Trecând printre cele doua case așezate spate în spate, ca dintr-o supărare, Albert și-a închipuit că trece printr-un tunel. La capătul acestuia, o portiță șantalie i-a lăsat să treacă numai cu prețul unui scârțâit sfâșietor. O haită de câini s-a repezit asupra lor cu lătrături asurzitoare. Dacă ar fi știut să numere, Albert ar fi constatat că nu sunt mai puțini de
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
Unchiu era cel care, prin Tușa, îmi cerea iertare și mă ruga să nu renunț. „Păi da, are nevoie de mine”, mă amăgeam. Precum un câine turbat, mușcam mâna întinsă spre mângâiere. Sursă foto: arhiva personală Marcu Jura Dar orice portiță de evadare din rutina tejghelei, mai ales cu acceptul părinților, era în sine de nerefuzat. Așa că, dimineața la cinci și jumătate, strigam la poarta Unchiului. Poarta era încuiată, Ciontu dezlegat. A ieșit, de la casa vecină, o femeie cu un măgar
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
Google, Microsoft, Boeing sau NASA pentru a-i recruta pe tinerii talentați. „Universități din SUA au burse pentru copiii care au ajuns la Campionatul Mondial. Dacă ai ajuns acolo ești eligibil pentru o bursă, iar pentru copii aceasta este o portiță demnă de luat în seamă”, spune coordonatorul Autovortex. Următorul pas pentru clubul de robotică este participarea la sesiunea de calificări de la Soci, unde Autovortex va participa cu trei echipe de la Vianu și unde câștigătorul va merge la Campionatul Mondial. „În
Roboții români care au cucerit lumea. Cum ar putea ajunge cluburile de robotică în liceele din România () [Corola-blog/BlogPost/337975_a_339304]