1,302 matches
-
și a murit surâzând, cerîndu-și pesemne scuze că pentru prima oară îi încărca pe ceilalți cu povara unei stări a ei, cu moartea ei. luni, 14 ianuarie Astă-seară, Coriolan Babeți ne invită, pe cei apropiați de Horia Bernea, la restaurantul Porto pentru o masă in memoriam. Către ora 12 noaptea, o conduc pe Marga Bernea acasă, în Otopeni. Pomii sânt plini de chiciură și pe șosea e ceață. Drumul, pustiu. "Te rogi?"― mă întreabă la un moment dat. "Mi-e teamă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
concis, dar cuprinzător, despre personalitatea lui Emil Racoviță, eleva Ionescu Maria din clasa a XII-a, în Lyceum nr.3-4/1968. * Liceul „Mihai Eminescu” Liceul „Mihai Eminescu” Bârlad, promoția 1998, revistă realizată de prof. C.Boicu, tiparul executat la S.C. „Porto Franco” S.A. Galați în septembrie 1997, cu promisiunea „La revedere în 2008!” Este mai mult o expunere a fotografiilor absolvenților și a cadrelor didactice, vitregită de texte, dar cu loc lăsat pentru „Note și amintiri”. Din care să rezulte, posibil
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
idealului social extras din doctrina socială a Bisericii, insistîndu-se foarte mult asupra corporațiilor. Această orientare se observă foarte bine în revistele Estudos Sociais la Coimbra sau Voz de Santo António la Braga și în ziarele O Grito do Povo la Porto, Democracia Cristă și Associaçiao Operária la Lisabona. În 1917 a fost creat, la Braga, Centro Católico condus de António Lino Neto, în numele căruia Salazar a fost ales deputat în 1919. Acest partid a permis catolicilor să joace un rol important în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la alegerile din 1976 doar 0,5% din voturi). Catolicii aveau opinii foarte împărțite față de regimul lui Salazar, ceea ce făcea imposibilă dezvoltarea unei forțe politice inspirate din catolicism 17. Unii cereau din interior mai multă democrație. Este cazul episcopului de Porto, Monseniorul António Ferreira Gomes, ceea ce l-a costat zece ani de exil între 1959-1969; alții vedeau în catolicism baza unei ordini autoritare și ierarhice, în timp ce în opoziția deschisă se dezvolta un catolicism progresist, încurajat de restructurarea sinodală. Aceste opțiuni diferite
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Paris, 1992, 233 p., și Le Principe de subsidiarité, Paris, 1993, 127 p. 6 "Le Monde", 30 iunie 1992. 7 Citat de Jean-Marie MAYEUR, "Démocratie chrétienne et régionalisme en France", in Catholicisme social, op. cit., pp. 223-239. 8 Luigi STURZO, "Il porto di Napoli", in Politica di questi anni (1946-1948), Bologna, 1954, citat de Michele PENNISI, "Gioacchino Ventura e Luigi Sturzo", in Gioacchino Ventura, op. cit., pp. 205-211. 9 Jean-Marie MAYEUR, "Démocratie chrétienne et régionalisme", art. cit. 10 Citat de Jean-Marie MAYEUR, "Pie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Specializarea Statistică Social-Economică, Facultatea de Științe Economice, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1998 DOCTOR ÎN ECONOMIE, Specialitatea Relații Economice Internaționale, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea "Al. I. Cuza" Iași, 2004 SPECIALIZĂRI ÎN STRĂINĂTATE: Institutul Național de Statistică din Porto, Portugalia, 1997 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
foame; fug; greață; gustare; imediat; imunitate; interes; împărtășanie; încrețire; lacrimi; latinitate; lectură; libertate; mama; mar; masă; mascul; mereu; merlot; mîine; moldovenesc; morcov; mort; mulțime; musafiri; neajuns; neplăcut; nu; numai; ocazie; ospăț; otravă; palincă; nu-mi place; ploscă; podgorii; pornesc; de Porto; preot; rău; recoltă; relaxare; renumit; respingere; romantic; roșu sau alb; sănătos; seară; seducător; slab; spre; spumos; star; stare; sunt aici; tare; tărie; tata; teasc; tradiție; tulbur; tulburare; tulburel; de țară; unde; ură; să te văd; verb; viciu; viță-de-vie; vitalitate; vizită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Roma) a abandonat studiile de biologie pentru a se dedica definitiv literaturii. Se face cunoscut în anii nouzeci ai veacului trecut, nu doar ca lider al curentului literar "gioventù cannibale" ci și ca autor al romanului "Ti prendo e ti porto via" (1999), o probă de maturizare și rafinare a fluxului narativ. Un adevărat succes internațional i-a adus romanul din 2001, "Io non ho paura", distins cu premiul Viareggio-Repaci și apărut în 2006 la Editura Humanitas. Romanul a fost ecranizat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Europa (ARPE) (din 2008). Debut editorial cu Pelerinul (1996). Colaborează cu articole și poeme în reviste din România ("Convorbiri literare", "Cronica", "Acces", "Poezia", "Dacia literară", "Revista română", "Luceafărul", "Albanezul", "Magazin istoric", "Oglinda literară", "Gazeta de Est", "Unu", "Tomis", "Ex Ponto", "Porto Franco", "Hyperion", "Semne", "Mișcarea literară", "Plumb", "Nord Literar", "Poesis", "Bucovina literară") și străinătate (S.U.A., Canada, Elveția, Republica Macedonia, Albania, Serbia și Muntenegru, Italia, Iordania, Liban, Libia, Siria, Egipt, Olanda, Belgia, Paraguay, Japonia) ș.a. Cărți de poezie publicate: Pelerinul, Editura Junimea, Iași, 1996
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Virusologie (din 1979). Șef laborator la Direcția de Sănătate Publică Iași (până în 1998). Debutează editorial cu După vernisaj, prefața de Ion Hurjui, postfață de Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001. Colaborează cu versuri la "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Luceafărul", "Porto Franco", "Dor de Dor", "Acasă", "Baadul literar", "Lumina" (Pancevo). Tipărește următoarele volume de versuri: După vernisaj (prefață Ion Hurjui, postfață Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001), Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003, Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004), Joc cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1975-1979). Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului "Ceahlăul" din Piatra Neamț (1967) și editorial cu romanul Iarna, pentru cine mor vulpile (1992). Colaborează cu versuri, proză și eseuri critice la revistele "Dialog", "Cronica", "Convorbiri literare", "Viața românească", "Luceafărul", "Ateneu", "Porto Franco" ș.a. Volume de poezie: Sintagmele ochiului (cu o prefață de Al. Husar), Editura Universitas XXI, Iași, 2003; Risipele ființei, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2005; Drumul spre Efes, Editura Alfa, Iași, 2008. Alte cărți de proză scurtă (Noaptea pasării
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2005; Drumul spre Efes, Editura Alfa, Iași, 2008. Alte cărți de proză scurtă (Noaptea pasării de aur, Editura Universitas XXI, Iași, 2001), romane (Iarna, pentru cine mor vulpile, Editura Junimea, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Editura Porto Franco, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Editura Porto Franco, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Editura Junimea, Iași, 1996; Patimi în Labirint, Editura Sedcom Libris, Iași, 1997; Infernul albastru, Editura Junimea, Iași, 1999; Zăpezile și furia, Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Alfa, Iași, 2008. Alte cărți de proză scurtă (Noaptea pasării de aur, Editura Universitas XXI, Iași, 2001), romane (Iarna, pentru cine mor vulpile, Editura Junimea, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Editura Porto Franco, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Editura Porto Franco, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Editura Junimea, Iași, 1996; Patimi în Labirint, Editura Sedcom Libris, Iași, 1997; Infernul albastru, Editura Junimea, Iași, 1999; Zăpezile și furia, Editura Junimea, Iași, 2011), o piesă de teatru (Cine ești tu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1985; Orpheus, Editura Junimea, Iași, 1986; Zamolxis, București, 1988; Dilatarea timpului, Editura Cartea Românească, București, 1991; Morena, Editura Junimea, Iași, 1991; Urania, Editura Princeps, Iași, 1992; Dilatarea timpului, cu o prefață de Costin Tuchilă, Editura Minerva, București, 1993; Mississippi, Editura Porto Franco, Galați, 1993; Noul Adam, Editura Junimea, Iași, 1994; Paradisul, postfață Ioan Holban, Editura Eminescu, București, 1996; Lovitura de maestru, Editura Timpul, Iași, 1997. Traduce, în colaborare cu Andreas Rados, Odele Mării Egee, antologie de poeți greci contemporani (1990). Laureat al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
che morte s'addimanda? Oggi per prova / intenderlo potessi, e îl capo inerme / agli atroci del fâțo odii sottrarre. Or se di pianto îl ciglio, / soggiunsi, e di pallor velato îl viso / per la tua dipartita, e se d'angoscia / porto gravido îl cor; dimmi: d'amore / favilla alcuna, o di pietà, giammai / verso îl misero amante îl cor t'assalse / mentre vivesti? (vv. 47-64) Consalvo: (...) conscia del suo poter, conscia che un guardo / suo lieto, un detto d'alcun dolce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sarai accorto l'aria che spira per me non è buona; così vuole Ungaretti che ci ha trasportati tutti nella sua orbită. Pugliatti-Quasimodo, op. cît., p. 47. 139 Ungaretti è arrabbiatissimo con Oboè sommerso che ritiene la traduzione di Îl porto sepolto. Cose da pazzi! Idem, p. 48. 140 Le tue poesie dell'Italia ('Italia letteraria', ÎI, 28 decembrie 1930: Autunno, Alla notte, Riposo dell'erba) avevano qualcosa di ungarettiano, che è stato assai notato. Senza che una sola parolă sapesse
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Italia letteraria', ÎI, 28 decembrie 1930: Autunno, Alla notte, Riposo dell'erba) avevano qualcosa di ungarettiano, che è stato assai notato. Senza che una sola parolă sapesse di imitazione, c'era qualcosa che richiamava alla memoria le cose migliori del Porto sepolto; una affinità profonda di "posizione". (...) I rimedi? Nessuno: scrivi come senti, mă non pubblicare în riviste che le cose tue più autonome. În un libro può darsi che certe impressioni svaniscano; în Acque e terre solo due o tre
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che non mi nominino neppure. Qualche verso resterŕ pure, di ognuno di noi, a testimoniare, se non altro, una moralità di ordine superiore, iar în încheiere versurile lui Fazio degli Uberti: e io son sol colui che la mia mente / porto vestită d'una veste nera / în segno di dolore e di martire, Salvatore Quasimodo, 1999, op. cît., p. 9. 249 Dopo Leopardi, infatti, la poesia italiană ha dovuto tutto rifare e ancoră oggi è în cammino. Un richiamo alla tradizione
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
23" Realismul lui Alberto Caeiro e cum nu se poate mai îndepărtat de sensibilitatea exprimată în scrierile semnate de Fernando Pessoa. Recuperînd spiritul Antichității, poezia lui Ricardo Reis, despre care Pessoa ne face să credem că s-a născut în Porto în 1887, se hrănește dintr-un amestec subtil de epicurism și de stoicism: "Egal mie aștept ceea ce nu cunosc/ Viitorul, al meu și al fiecăruia,/ La urmă totul fi-va tăcere, în afară de/ țărmul unde marea scaldă pustiul.24" Șlefuită, cizelată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este prima care gustă din licoare. "Ce e în pahar?" o întreb. Mă privește surprinsă: "Calvados 9, bineînțeles!" Fără să știu de ce, insist: "Ești sigură?" Îmi răspunde, puțin iritată: "Dar ce-ai vrea să fie?" Gust și eu: "Cîteodată e porto." Gustă și ea din nou și se uită la mine ciudat... Pentru ea, în Normandia, este imposibil ca în pahare să fie altceva decît calvados; un imposibil întărit de culoarea licorii, de aperitivul servit la primărie în ajun, de sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de active sau împrumuturi între rezidenți aparținâ nd unor țări diferite. Aceste tranzacții pot consta, în principal, în<footnot e id=”51”>Bonciu, F., Economie Mondială, Editura Lum ina Lex, București, 2004, p. 179 </footnote>: străine directe și investiții de porto investiții internaționale (investiții foliu); împrumuturi pe diferite termene. Derularea operațiunilor specifice fluxurilor internaționale de capital se rea lizează prin intermediul unor instituții speci fic e, în funcție de natura operațiunilor (investiții sau împrumuturi). În cazul investițiilor de portofoliu pe termen scurt sau lung
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țări), precum și din stocurile de ieșiri de investiții străine directe - outward FDI stock (valoarea capitalurilor și rezervelor aflate în alte țări și care aparțin firmelor investitoare rezidente în ța ra de referință). Investițiile străine directe se delimitează de investițiile de porto foliu pe baza câtorva criterii definitorii<foot note id=”198”>Postelnicu, C., Rus, Adina, Coordonate ale Eco nomiei Internaționale, Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 78</footnote>: investiția directă reprezintă un plasament de c api tal în străină tate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
portofoliu pot încuraja dezvoltarea piețelor de capital locale, ce ajut ă, ulterior, la atragerea investițiilor străine directe, ca și la întărirea infrastructurii financiare locale, care facilitează derularea operațiunilor specifice tranzacțiilor investiționale directe. Din perspectiva impactului asupra țării gazdă, investițiile de porto foliu reprezintă o investiție financiară și sun t, prin urmare, mai sensibile la modificările factorilor financiari. Din cauza inexistenței unei legături între investiția străină de portofoliu și o firmă sau un sector economic, aceasta va juca, în principiu, un rol neutru
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
s-a reflectat în câștigurile puternice ale componentei de capital propriu și ale componentei de datorie, mai ales în ultima parte a anului 2 007 (graficul nr. 3.1.). Fluxurile de capital propriu net (investițiile str ăine și cele de porto foliu) au atins circa 616 miliarde dolari în 20 07, echivalent cu recordul de 4,5 % din PIB mondial, care a crescut de la 4,1 % în 2006. Fluxurile de datorii private nete au ajuns la circa 413 miliarde dolari, crescând
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rii pe termen scurt a reprezenta t principalul factor de declin înregistrat în eco nomiile din Asia de Est și Pacific, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, E uro pa și Asia Centrală. Intrările de capital propriu (investiții direct e ș i investiții de porto foliu) au totalizat 536 miliarde $, în 2008, în sc ădere cu aproape 19 % de la valoarea de 664 miliarde $ înregistrată în 2 007. Flu xurile de capital propriu net de portofoliu au coborât la un nega tiv 57 miliarde $, în com
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]