9,169 matches
-
infrastructura portuar-maritimă cuprinde un număr de 146 porturi maritime și fluvio-maritime, ceea ce reprezintă 4,7% din totalul porturilor marine de pe Glob, pondere cu mult mai redusă decât cea din alte spații geografice: Asia nearabofonă dispune de 20,3% din infrastructura portuară mondială America de Nord - 14,2%, America de Sud - 5,5%, Australia Oceania - 5,2%, fiind superioară ca pondere doar celei din Africa subsahariană - 3,3% și C.S.I. - 2,4%. Din acest punct de vedere se remarcă îndeosebi statele al căror teritoriu se află
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lor în sfera securității și stabilității controlate de puterile ce le oferă acest sprijin, interesate în prezervarea controlului regional (situația Egiptului, Marocului, Omanului ce beneficiază de un constant și solid suport material american). Aceste state și-au consolidat o infrastructură portuară dezvoltată de primire/plecare, capabilă să susțină o importantă viață economică maritimă a acestor state. La polul diametral opus se găsesc o serie de state, care deși au o deschidere maritimă semnificativă, sunt situate departe de marile rute oceanice strategice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
La polul diametral opus se găsesc o serie de state, care deși au o deschidere maritimă semnificativă, sunt situate departe de marile rute oceanice strategice, la care se adaugă starea de acută subdezvoltare și prin urmare, dispun de o infrastructură portuară deficitară, precum Sahara Occidentală (2 porturi la 1.110 km. de țărm) și Mauritania. Alte state se află în proximitatea marilor rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
o infrastructură portuară deficitară, precum Sahara Occidentală (2 porturi la 1.110 km. de țărm) și Mauritania. Alte state se află în proximitatea marilor rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura portuară a fost sau este temporar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura portuară a fost sau este temporar inutilizată ori utilizată la parametri reduși. Într-o astfel de situație s-au aflat porturile din Eritrea după 1993 (Massawa, Aseb), din Somalia după 1988 (Berbera, Mogadishu, Merka, Kismayo), din Sahara Occidentală după 1976 (Dakhla, El
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
din Liban în anii ’80 (Beirut, Saïda, Tyr). Chiar și în aceste condiții, infrastructura maritimă, prin simpla ei prezență în poziția de front de mare, prezintă importanță geostrategică deosebită sub aspectul echipării aliniamentelor litorale. De aceea, o serie de structuri portuare care, pe lângă rolul comercial,sunt poziționate de-a lungul căilor strategice de legătură interoceanice, au intrat demult în atenția diverșilor centri de putere de pe Glob, care le folosesc drept baze de sprijin pentru monitorizarea rutelor menționate. Portul Djibouti este folosit
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
saudite Jeddah, Ad-Damman, Dahran, au fost folosite până în 2003 de forțele americane, în baza acordurilor americano-saudite, dată după care Arabia Saudită a solicitat unilateral sistarea folosirii lor de către S.U.A. Pentru evaluarea gradului de echipare a regiunilor litorale și fluviale cu infrastructuri portuare vom lua în calcul volumul și structura tipologică a facilităților portuare dintr-un teritoriu/stat și capacitatea de racord extern oferită de acestea teritoriului pe care îl echipează. A. Volumul și tipologia infrastructurilor portuare Acești parametri dau măsura unor particularități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
americane, în baza acordurilor americano-saudite, dată după care Arabia Saudită a solicitat unilateral sistarea folosirii lor de către S.U.A. Pentru evaluarea gradului de echipare a regiunilor litorale și fluviale cu infrastructuri portuare vom lua în calcul volumul și structura tipologică a facilităților portuare dintr-un teritoriu/stat și capacitatea de racord extern oferită de acestea teritoriului pe care îl echipează. A. Volumul și tipologia infrastructurilor portuare Acești parametri dau măsura unor particularități ale spațiului arab sub aspectul echipării cu facilități de navigație (Tabelul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
regiunilor litorale și fluviale cu infrastructuri portuare vom lua în calcul volumul și structura tipologică a facilităților portuare dintr-un teritoriu/stat și capacitatea de racord extern oferită de acestea teritoriului pe care îl echipează. A. Volumul și tipologia infrastructurilor portuare Acești parametri dau măsura unor particularități ale spațiului arab sub aspectul echipării cu facilități de navigație (Tabelul nr. 64). O trăsătură distinctă este dată de numărul mare de porturi cu care este echipat spațiul arab nord-african (119 porturi maritime și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
totalul porturilor arabe), comparativ cu arealul arabo-asiatic (62 porturi - 34,3%), în ciuda faptului că statele arabe asiatice (în special bogatele petromonarhii din Golful Persic) dispun resursele necesare și de deschiderile maritime largi, care le-ar fi permis construirea unor amenajări portuare mai numeroase și de anvergură mai mare. În virtutea valențelor istorice de racord și interfață ale lumii mediteraneene, în aria nord-africană, spre deosebire de peninsula arabă, existau încă din perioadele anterioare infrastructuri portuare, care au trebuit doar modernizate și adaptate exigențelor modernității. Cele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
maritime largi, care le-ar fi permis construirea unor amenajări portuare mai numeroase și de anvergură mai mare. În virtutea valențelor istorice de racord și interfață ale lumii mediteraneene, în aria nord-africană, spre deosebire de peninsula arabă, existau încă din perioadele anterioare infrastructuri portuare, care au trebuit doar modernizate și adaptate exigențelor modernității. Cele mai dotate state din acest punct de vedere sunt tot din Africa, respectiv Egipt cu 39 porturi maritime și fluviale - cel mai mare volum de facilități portuare din lumea arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
perioadele anterioare infrastructuri portuare, care au trebuit doar modernizate și adaptate exigențelor modernității. Cele mai dotate state din acest punct de vedere sunt tot din Africa, respectiv Egipt cu 39 porturi maritime și fluviale - cel mai mare volum de facilități portuare din lumea arabă, Sudan cu 18 porturi, Algeria și Maroc cu câte 13, Libia cu 12. Unele dintre aceste cifre ascund însă realități cu totul diferite. Dacă pentru Egipt volumul infrastructurii portuare reflectă într-adevăr nivelul său general de dezvoltare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și fluviale - cel mai mare volum de facilități portuare din lumea arabă, Sudan cu 18 porturi, Algeria și Maroc cu câte 13, Libia cu 12. Unele dintre aceste cifre ascund însă realități cu totul diferite. Dacă pentru Egipt volumul infrastructurii portuare reflectă într-adevăr nivelul său general de dezvoltare, în cazul Sudanului cea mai mare parte din cele 18 porturi (din care 15 fluviale pe cursul Nilului și afluenților săi) sunt facilități de mici dimensiuni și slab echipate tehnic, ce răspund
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
apei, în lipsa unor rețele terestre de transport bine echipate. Din Asia de sud-vest, se remarcă doar Irakul (9 porturi, majoritatea fluviale), Arabia Saudită (8 porturi foarte bine echipate) și Siria (8 porturi din care jumătate fluviale). Evaluarea structurii tipologice a infrastructurilor portuare relevă o preponderență covârșitoare a porturilor maritime comparativ cu cele fluviale și fluvial-maritime în toate statele arabofone, ca o reflectare a condițiilor naturale sau a celor economice existente (fig. 108). De altfel, doar 4 state arabe dispun de căi fluviale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Sudanul sunt statele arabe cu cea mai semnificativă pondere a căilor fluviale navigabile: 0,78% din rețeaua fluvială navigabilă de pe mapamond, respectiv 0,6%. Irakul și Egiptul, datorită configurației morfo-hidrografice a teritoriilor lor, și-au amenajat o serie de facilități portuare în arealul deltaic de la contactul sistemelor fluviale interioare cu marea.Irakul dispune de 3 porturi fluvio-maritime situate în arealul de vărsare al Shatt-el-Arab în Golful Persic, iar Egiptul de 8 porturi amplasate la gurile de vărsare ale brațelor Nilului în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
vărsare al Shatt-el-Arab în Golful Persic, iar Egiptul de 8 porturi amplasate la gurile de vărsare ale brațelor Nilului în Mediterana. Acestea constituie atuuri de racordare a hinterlandului teritorial intern cu spațiul economic al mării. B. Structura funcțională a infrastructurilor portuare Ponderea diferitelor tipuri de porturi, funcție de profilele de specializare ale acestora, redau unele particularități ale infrastructurilor maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă este bine înzestrată cu resurse materiale (Tabelul nr. 65). Una dintre caracteristici constă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
6%, Algeria - 30,7%, Oman - 50%, Arabia Saudită - 25%), folosite pentru pescuit, pentru tranzit local sau chiar pentru ocupații tradiționale astăzi revolute, precum pescuitul de perle (pe șelful continental din jurul peninsulei arabe). Astfel, porturile de interes local dețin majoritatea în infrastructura portuară a 5 state (Sahara Occidentală, Sudan, Somalia, Comore, Irak), dețin ponderi între 25 - 50% în 10 state (Algeria, Maroc, Egipt, Libia, Tunisia, Eritrea, Arabia Saudită, Oman, Yemen, Siria), iar alte 9 state nu sunt echipate cu acest tip de infrastructuri portuare (Bahrain
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
infrastructura portuară a 5 state (Sahara Occidentală, Sudan, Somalia, Comore, Irak), dețin ponderi între 25 - 50% în 10 state (Algeria, Maroc, Egipt, Libia, Tunisia, Eritrea, Arabia Saudită, Oman, Yemen, Siria), iar alte 9 state nu sunt echipate cu acest tip de infrastructuri portuare (Bahrain, Kuwait, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Liban, fâșia Gaza, Djibouti). A doua categorie de porturi, în ordinea ponderii deținute, este cea a porturilor mixte cu funcții multiple, ce dețin ponderea de 32,6% la nivelul întregului spațiu arabofon (57 porturi) și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
dețin ponderea de 32,6% la nivelul întregului spațiu arabofon (57 porturi) și constituie majoritatea infrastructurii maritime în 3 state (Iordania, Liban și fâșia Gaza); Djibouti și Sahara Occidentală nu au porturi mixte; în restul statelor reprezintă 11 - 50% din infrastructura portuară. Cele 18 terminale destinate exportului hidrocarburilor echipează un număr de 12 state arabe dintre care nu toate sunt deținătoare de resurse petro-gazeifere. Spre exemplu, Libanul deține două terminale la Saïda și El-Mina care reprezintă debușeul mediteraneean a două conducte magistrale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
situează ușor sub media mondială (247,8 km. de țărm), dar care maschează mari diferențe de densitate între state și între cele cinci fațade maritime ale domeniului arabofon. Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se câteva dintre cele mai subdezvoltate state arabofone (Somalia, Djibouti, Yemen, Comore). În aceiași situație se găsește fațada
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ce revine unui port din această regiune, valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu cele mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6 km.),Arabia Saudită (330 km.). Statele cu cele mai ridicate densități litorale ale infrastructurilor portuare se găsesc pe fațadele Mediteranei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6 km.),Arabia Saudită (330 km.). Statele cu cele mai ridicate densități litorale ale infrastructurilor portuare se găsesc pe fațadele Mediteranei, respectiv fâșia Gaza (40 km./1 port), Liban (45 km./1 port), Siria (48,2 km./1 port), Algeria (76,7 km./1 port), Egipt (87,5 km./1 port), Malta (98,5 km./1
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
valori similare și state de pe alte fațade marine: Iordania (26 km./1 port ), Irak (58 km./1 port), Bahrain (80,5 km./1 port), Comore (113,3 km./1 port). Statele ce dețin căi fluviale navigabile sunt echipate cu infrastructuri portuare fluviale cu densități reduse de-a lungul cursurilor de apă,fapt ce demonstrează valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]