5,260 matches
-
pe atât de țeapăn: „Trei porunci în doi ani; fostul rezistent nu șomează. E un motoraș de porunci. În fapt, cititorii par să fie cei care le solicită. Îți vine să crezi că ceea ce așteaptă ei este să li se poruncească. Au fost de prea multe ori întrebați ce cred: acum vor să li se spună ce să facă. Atât de rătăciți spiritual, că, fie și pentru a trăi, au nevoie de autorizație. Trăiesc, fiindcă mi-a poruncit Hessel”. „Jurnalul particular
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
să li se poruncească. Au fost de prea multe ori întrebați ce cred: acum vor să li se spună ce să facă. Atât de rătăciți spiritual, că, fie și pentru a trăi, au nevoie de autorizație. Trăiesc, fiindcă mi-a poruncit Hessel”. „Jurnalul particular“ al lui Léautaud De la Paul Léautaud (1872-1956) a rămas, nepublicat niciodată până astăzi, un jurnal intim, consacrat în cea mai mare parte vieții sexuale a autorului. E vorba de acele pagini din jurnalul scriitorului pe care ultima
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
șansă de îmbunătățire a situației materiale a acestei categorii de profesioniști ar fi condiționarea subvențiilor, care se îndreaptă exclusiv către editori, de raportarea sumei alocate traducerii; numai așa editorii ar fi constrînși să respecte punctul doi din „Hexalogul” (cele șase „porunci” ale fairplayului în traducere) publicat de CEATL, care prevede: „remunerația pentru traducerea unei opere va fi echitabilă, adică îi va permite traducătorului să trăiască decent și să ofere o traducere de bună calitate”. Pledoaria pentru schimbare Inițiatorii proiectului PETRA vor
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
zeii-i dau/ delirul înțelegerii și-al forței/ nemăsurate! - 9). Înspăimântată de tentativa soțului ei de a-și impune zeilor voința (cât de puțin/ te mai socotești un om! Stihiilor și-atotputerilor de sus și din infern/ vrei să le dai porunci? - 1), Iocasta îl îndemnă să accepte sfatul lui Tiresias de a nu forța limitele cunoașterii umane (De ce să vrei/ să fii mai mult decât un om? - 8) și îl mustră că a gustat plăcerile pământești când năzuia la omnisciența și
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
nici urmărirea nu se pot începe, fără autoritatea Camerei sau a Senatului după cum ministrul, a cărui urmărire se cere, face parte din unul sau celălalt din aceste Corpuri. În caz de a nu fi nici deputat, nici senator, partea care poruncește urmărirea, adresează după alegerea sa, cererea de autorizare a Camerei sau a Senatului. 11. Cameră sau Senatul pot totdeauna să ordone din oficiu, urmărirea pentru crimele sau delictele comise de un ministru afară din exercițiul funcțiunilor sale, trimitandu-l tot
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106057_a_107386]
-
al capitalei. Părinților puțin le pasă de performanțele vlăstarelor lor. E de ajuns să recurgă la relațiile lor, pentru ca, la sfârșitul anului, directorul să primească un telefon imperativ de la un ministru sau de la conducerea școlii, prin care să i se poruncească să-i treacă clasa. Și totuși, îmi iubesc meseria. Din cauza vacanțelor, a grevelor, a concediilor medicale. Acum cincisprezece ani am întâlnit o colegă venită nu de mult în cancelaria profesorilor. Am făcut dragoste în toaletele gimnaziului. Urmam ritmul pașilor pe
RÉGIS JAUFFRET - Microficțiuni by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/5863_a_7188]
-
judecată și patima despicătorilor de fir. Cui îi pasă? Cine mai știe? Atâta pot să spun că între bătăi și flux, Pobjoy chelarul îmi aduce tot ce reușește să fure de pe la Grefă, bucăți de pergament ieftin pe care mi-a poruncit să îi zugrăvesc scene de extaz bucolic, gen Constable: adunatul fânului și țărani idioți ca Pobjoy însuși și căruțe ce trec prin vaduri stropite de soare, prostii pe care să le poată da și el altora, la schimb sau pe
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
lui, puteam să jur că - M-am întors sau nu - M-am întors m-am înșelat, continua să-mi scape, va continua să-mi scape, tata nu era un Crist din cei care se cumpără pe la bâlciuri, era un bărbat poruncind unei slujnice de la bucătărie - Du-ți catrafusele la etaj mâine și slujnica neîndrăznind să nu-i dea ascultare sculându-se netezindu-și bluza incapabilă să refuze - Dă-mi drumul mama de șaptesprezece sau optsprezece ani cel mult care s-a
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
mafie peste tot, ca-n Sicilia! Omul sărac n-are unde să se ascundă! Mai rău ca miliția! zbiera femeia ciudată. Tu să nu-i asculți! Dacă-ți zic un cuvânt, unul singur, pe loc să le zici: mi-a poruncit Katia Roșcata! Katia Roșcata stătea în picioare, sprijinită în două cârje zdravene, apoi, aplecându-se către Zinaida și potolindu-ș i furia, o întrebă: - Da’ tu de unde ești? Zinaida vru să-i răspundă, dar limba îi era înțepenită. - Unde locuiești?, continuă
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
-le! Dacă nu bei, o să-ți ajungă până la sărbătoarea Născătoarei de Dumnezeu. Să nu vii mâine. Vino pe paisprezece sau treisprezece la liturghie, poți să vii atunci. O să fiu aici. Dacă- i ceva, să le zici „Katia Roșcata mi-a poruncit”. Cum te cheamă? - Zinaida, zise timid Zinaida. - Sunt strâmți la minte, nu știu carte, Zinaida, putere n-au. Sunt răi, câini, nu alta. Da’ ce zic câini, mai rău. Cum te răstești la ei, li se zbârlește coada. Tot mai
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
n-ai fi gândit, Mereu slujiți de servul-meșter cu bravadă, De câte ori voiam, și nesmintit. Al naibii serv ce-mi stă azi în somnie, Lipsindu-mă de ce noroc a fi e!” XX. Dar Iste, meșterul, prin hachițe-i știut, Nu-i poruncești, nici joc nu-ți bați de el. Cum stam așa, deodată a-nceput Să se ridice-n fală și cu zel. Cum să nu bea drumețul cel pierdut Lângă izvor, dac-a ajuns la țel? Iată-l, se-nclină spre
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
aspre împotriva clericilor care țineau în locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării și desfrânării, care trăiau ca niște paraziți și lingușitori (...) a poruncit să fie ajutați săracii și văduvele (...) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni și săraci ...18 A reorganizat spitalele și ospiciile orașului mergând până la a încerca să-l depășească pe Sfântul Vasile în încercarea sa de a
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
care cerea să fie vândute obiectele de lux din arhiepiscopie, care refuza mesele copioase, totdeauna mânca singur și ducea, după spusa lui Paladie, o viață de ciclop. În privința cheltuielilor pentru episcop, Ioan a considerat că se face risipă și a poruncit ca banii care erau de prisos să fie transferați la spital. Și, pentru că era nevoie, el a construit mai multe spitale pe care le-a pus sub conducerea a doi preoți cucernici. Ioan a cercetat registrele iconomului și, găsind că
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
pe Sfântul Ioan Gură de Aur să intervină la împărăteasă. Deși a rugat-o, a certat-o și a făcut apel la parabole, n-a reușit să o înduplece și, în cele din urmă, a apelat la o ultimă soluție, poruncind închiderea ușilor bisericii când avea să vină împărăteasa. Cu toate strădaniile sale, Sfântul Ioan Gură de Aur n-a reușit să repare răul făcut văduvei și a intrat în conflict cu împărăteasa 25. Lucrarea sa în plan social este dublată
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
bunul lor preot să fie dus în altă parte. Temându-se de opoziția lor, {\footnote 37 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 11 la II Corinteni, 4, P.G., LXI, col. 515-516.} {\footnote 38 F. Cayré, op. cit., p. 475.} împăratul a poruncit guvernatorului Asterie din Antiohia, să găsească el mijlocul cel mai potrivit și fără știrea nimănui, preotul Ioan să fie scos din oraș și trimis la Constantinopol 39. Mai târziu, istoricii Socrat și Sozomen ne relatează cum poporul drept credincios îndată ce
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
atras și fugi în țara lui. Într-un pseudo-sinod ținut la Stejar, aproape de Calcedon și condus de Teofil, Ioan este condamnat și depus. Împăratul Arcadie, un om slab, influențat de soția sa, a aprobat hotărârea luată la Stejar și a poruncit ca să fie exilat. Dar Ioan n-a ajuns decât până în Bitinia, când, datorită unei răscoale a poporului, care își iubea și respecta conducătorul spiritual, împăratul este nevoit să-l recheme și Ioan este primit în triumf. Împăcarea n-a durat
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
trei luni a înfruntat condițiile greu de suportat ale drumului și neomenia gărzilor care primeau spor de plată pentru a-i face drumul și mai anevoios: Soldații prefectului pretorilor, care-l conduceau, l-au grăbit mult pe cale zicând că au porunci în acest sens și (gândind) că dacă moare pe drum, se vor învrednici de grade mai mari (...) numai de un lucru se îngrijeau: să-l răpună pe Ioan. Așa se face că nu le {\footnote 51 L. Meyer, S. J.
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
familiei se împletește concret cu funcția și îndatoririle școlii, ambele instituții completându-se reciproc în educarea și creșterea armonioasă a elevului. „Norme” de conduită aparținând unui autor renumit în domeniul Educației parentale, F. Dodsan, pe care le-a înfățișat ca „porunci” esențiale pentru ocrotirea sănătății psihice a copilului în familie: • Nu îți deprecia copilul ! • Nu folosi amenințări ! • Nu îți mitui copilul ! • Nu îl obliga să promită ! • Nu fi excesiv în supraveghere ! • Nu face exces de cuvinte ! • Nu îl răsfăța ! • Nu abdica
Școala și familia parteneri în instruirea și educarea copilului. In: Alabala by Bîrjoianu Alin () [Corola-journal/Imaginative/573_a_715]
-
pentru că nu eu sunt prima să-mi bea cenușa de ostatic pentru că nu sunt eu ultima lumea îmi dă un brânci și îmi repet că n-are sens să dau târcoale lumii eu mă ridic din așternutul sâmbetei morților și poruncesc să bată tobele o clipă am crezut că așa îmi voi petrece blândele clipe de acum încolo ascunzându-mă în privirea ta, iubite, ca-ntr-o rază ce crește repede în vid de-acuma știi și tu calea degeaba m-
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
U. Cine privește-n ochiul de fereastră Lipit cu sîngele-nchegat al amintirii? Nimeni. Doar, în calorifere, mai bolborosesc Satirii, Înlănțuiți pe veci de Tehnică. Măiastră De-ar fi Cîntarea mea, stăpînă-a firii, Lor, zeilor Mecanici, nu are cum să le poruncească. Cine privește? Cine să stea să mai privească?! Acum. Cînd totul e înregistrat, iar Musafirii S-au reîntors în cuibul lor de bălegar. Oh, întrebați-mă tot mai puține și mai rar! Căci ochii-mi se-mpăienjenesc, iar mîna care
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
calci cu piciorul în gol fiindcă ai capul în nori și nodul mereu în gît, vocea înecată în esofag. Cînți trecutul ce se ivește tot timpul, de oriunde, la orizont. Învingătorul îl recunoști prea ușor: întotdeauna ia totul. Viață măruntă. Porunci mereu încălcate Să nu bei. Să nu ridici mîna. Să nu ridici capul. Să nu întorci capul. Să nu te împiedici cînd citești singur pe stradă. Să nu încerci. Să nu cauți. Să nu stai pe gînduri. Să nu te
Poezii by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/2689_a_4014]
-
adevăr, măcar putere de convingere, dacă nu integritate, măcar asigurări că ar fi așa, dacă nu sentiment, măcar vorbe mari despre asta. ș...ț Nu îngăduie gurii să se închidă încăpățânată sau buzei de sus să se strâmbe aluziv, ci poruncește gurii să stea deschisă, fiindcă, într-adevăr, cum ar fi de închipuit un patriot adevărat și autentic care să nu țină discursuri sau cum ar arăta chipul dogmatic al unui gânditor profund fără o gură cu care să poată înghiți
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
de toate vârstele, nu mai aveau rost. A efectuat totodată, direct sau indirect (ca să spun așa), și alte modificări, gramaticale și stilistice, câteva din cele stilistice părându-mi-se a nu-i aparține, ca, de exemplu, în Mihnea-Vodă cel Rău ,porunci să se sfărâme până la pământ toate casele și toate bisericile", în loc de: ,porunci să se prade, să se arză și să se sfărâme până la pământ toate casele și toate bisericile". Dintre acestea din urmă, stilistice, cel puțin patru par a fi
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
indirect (ca să spun așa), și alte modificări, gramaticale și stilistice, câteva din cele stilistice părându-mi-se a nu-i aparține, ca, de exemplu, în Mihnea-Vodă cel Rău ,porunci să se sfărâme până la pământ toate casele și toate bisericile", în loc de: ,porunci să se prade, să se arză și să se sfărâme până la pământ toate casele și toate bisericile". Dintre acestea din urmă, stilistice, cel puțin patru par a fi străine de penița lui Odobescu. Iată-le - în Mihnea-Vodă cel Rău: ,magistratul
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
el. Și Aristodem ajunge singur la Agaton. l Banchetul sta să înceapă. Noul venit îl informează că îl lăsase pe drum pe Socrate, și că, de venit, o să vină și el. Atunci, gazda se întoarce spre un sclav și îi poruncește să se ducă după Socrate și să-l aducă numaidecât. l Pe urmă (după Bezdechi)... Aristodem povesti cum l-a spălat un sclav, ca să poată să se întindă, și cum a venit un alt sclav, anunțând că Socrate s-a
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]