KorAP: Find »[drukola/base=posesiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...141 >

3,510 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

Moldova și Valachia, culese puțini lauri și trăgăna din contra o existență mizeră în mijlocul invaziilor mongolice, a războaielor cu tătarii și a durerilor de facere a statului Țării Românești. Crud pustiită, cu bisericile și zidirile risipite din temelie, dezbrăcată de posesiunile, veniturile și drepturile ei, ea gobi cât gobi până se stinse cu desăvârșire, nelăsând în urmă-i decât amintirea istorică a unei lungi activități și dreptul formal de-a exista mai departe. Regele Ludovic I (cel Mare) al Ungariei și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vor fi primit ajutor și vor fi scăpat de primejdie, să înlătureze binișor uniunea sub vrun pretext plauzibil oarecare. Regele maghiar, Ludovic cel Mare, dispus de-a se oști de feliul său chiar, ademenit apoi din partea papei, care-i asigura posesiunea tuturor țărilor și teritoriilor schismatice pe cari le-ar cuceri, fu gata de război contra turcilor și era îndemnat într-una la aceasta de cătră mumă-sa, evlavioasa regină Elisabeta pe care iarăși Scaunul roman o stimula și o lăuda

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
căci Mircea, care de câțiva ani plătea tribut osmanilor și care, cu toată alianța sa secretă însă serioasă cu regele, nu credea c-a venit vremea de-a o rupe pe față cu turcii, dăduse oarecum ca părtinitor al turcilor posesiunea acestei cetăți sultanului Baiazid, care lepădă în ea o garnizoană tare. În partea regelui luptau cinci până la șase sute de viteji călăreți franceji sub comanda contelui d'Eu, conetabil al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de încunjur, să ia orașul, să măcelărească parte din garnizoană, iar parte s-o prindă și să-și asigure posesiunea tăriei, puind în ea o garnizoană a lor proprie. Cu această ocazie banul Ioan de Maroth se distinse într-așa fel încît a fost crezut vrednic de o deosebită răsplătire. Regele sili pe lângă aceasta și pe populația acelui olat să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sprijine cu armele în mână, încît era mai-mai să se întîmple o încălcare polonă în Ungaria, pe care însă a știut s-o zădărnicească cuminția estraordinară, dibăcia și energia arhiepiscopului Granului, Ioan de Canisa, așa că Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a țării principale ungurești, renunțând la coroana Sf. Ștefan, atât în numele său cât și în acela al soției sale. Dar nu tot astfel s-au înțeles și despre țările laterale ale Ungariei, asupra cărora Hedwiga nu desistă de la drepturile ei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
făgăduințe și daruri. Spre a se asigura și în generația viitoare contra supremației ungurești în Valachia, Wladislaw Iagello și soția sa Hedwiga îl numiră pe Vlad voievod al Basarabiei, îi dăruiră câteva domenii aflătoare înlăuntrul Ungariei cari erau deja în posesiunea lui și grămădiră asupra lui semne de favor și daruri de grație. Astfel Polonia câștigă în persoana lui Vlad un partizan zelos, al căruia hrisov de închinare, datat din Argeș în Valachia, 28 mai 1396, dovedește hotărâta lui lepădare de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
împăratului ostatici pe frate-său Kasîm și pe soră-sa Fatima și se așeză cu reședința la Adrianopol, întinzîndu-și domnia preste toate cuceririle osmane din Europa. Cei doi frați și rivali ai lui, Isa și Mahomed, cuceriră pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din domnie unul pre altul; Mohamed, cel mai tânăr dintre frații pretendenți, dar mai viteaz la război, mai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Împărăția lui Musa. Lupta cu Mohamed. e biruit. Moartea lui. Musa, după moartea lui Suleiman, stăpân fără margini a părții europene din înpărăția osmană, făcu intrarea aproape triumfală în Adrianopole și se bucură de recunoașterea obștească din partea poporului său. În posesiunea deplină a puterii el și-a uitat iute de cuvântul ce-l dăduse frăține-său Mohamed la începutul întreprinderii, cumcă i se va subordona acestuia și va domni numai în numele lui, ci din contra el lucră în numele său propriu c-

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și sarcinele cătră stăpânitorul țării, afară numai dac-ar fi comis crime mai mari, citate anume, care esclud de la dreptul de-a se așeza. Mircea Vodă mai întemeie tot în anul 1392 mănăstirea Cozia ș-o înzestră cu bunuri și posesiuni însemnate între cari numărăm anume: Geneștii, Luncanii, Bogdăneștii, Sevestrenii, Troieneștii, Buchereștii. Asemenea mai întemeie în cei dentîi ani ai domniei lui mănăstirea Cotmeana, căreia-i rândui mijloace de subsistență și de ce-i trebuia cu de prisos. În anul 1399 el

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pe hrisovul domnesc sânt iscăliți ca martori miniștrii săi ca cei mai de samă boieri de sfat; anume banul Radu, vistieriul Manciul, logofătul Baldovin. Mănăstirii Vodița, întemeiate de unchiu-său după tată, Vlad I Voievod, Mircea îi întări și-i spori posesiunile și privilegiile ce le avuse pîn-acuma, îi concese dreptul de-a-și alege singură egumen, drept pe care în același hrisov îl recunoaște și pentru mănăstirea Tismana. Și din partea ungară mănăstirea Vodița se bucura de-o tratare prietenoasă; căci în anul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
asupra dinastiei sale, căci bastarzii produși cu țiitorile sale răpiră în sfârșit domnia de la urmașii săi legitimi. O asemenea soarte avu chiar fiul său legiuit, Mihail, destinat a-l moșteni, care îndată după moartea tîtîne-său căută să se puie în posesiunea țării și eliberă deja hrisoave domnești. Astfel dete la 5 iunie 1418 din Argeș un document de privilegiu pentru coloniștii germani din orășelul ardelenesc Helta, prin care le dădea acestora dreptul de-a-și paște vitele în munții Valachiei și pe lângă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de păduri, era aproape deșartă de oameni; nesupărată de nimeni și necontestată, rămase deschisă în urma emigratului popor de nomazi, o avere a nimărui pentru cel întîi venit care ar fi avut putere de acțiune și ar fi luat-o în posesiune. Înainte de-a se întemeia un singur stat și încă de sine stătător în Moldova, se formară alte comunități mici politice, atârnătoare de puternicele state vecine, care, prea slabe fiind pentru a exista de sine, nu-și puteau duce traiul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nobilitare ungurești, anume Dragfi, răsărită mai târziu din coborâtorii lui Dragul. În anul 1383 regina Maria a Ungariei dărui voievodului Balcu, fișpan în Satmariu, și fraților săi cetatea Arieșului până la revocare și puse din capul locului pe cei dăruiți în posesiunea și uzufructul cetății. Cei doi frați, Balcu și Dragu, căpătară la vreme de pace demnitatea de comiți ai secuilor, pe când al treilea frate al lor, Dragomir, și un văr al lor, Tatemir, făcură zeloase servicii regatului unguresc în război. Prețuind

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mult la concordia între principii creștini, atât în interesul general cât și într-al său propriu, trimise pe Ioan, patriarh de Alexandria in partibus, în calitate de nunțiu, ca să-ntemeieze o învoială. Împăratul se folosi de ocazia bună pentru a-și asigura posesiunea Sileziei în contra pretențiilor regelui maghiar Ludovic, carele, în puterea dreptului de moștenire după mumă-sa Elisabeta, sora regelui Cazimir III, cel din urmă Piast, ajnns în fine rege al Poloniei, se credea în drept de-a pretinde posesiunea acelei țări

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-și asigura posesiunea Sileziei în contra pretențiilor regelui maghiar Ludovic, carele, în puterea dreptului de moștenire după mumă-sa Elisabeta, sora regelui Cazimir III, cel din urmă Piast, ajnns în fine rege al Poloniei, se credea în drept de-a pretinde posesiunea acelei țări. Nunțiul papal izbuti să împace interesele opuse puind la cale o căsătorie între Sigismund, fiul lui Carol IV, și Maria, fiica lui Ludovic. În februarie 1372 Ducele Ladislaus de Opeln, palatin al Ungariei și Thoma, arhiepiscopul de Gran

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
juramento corporali), atât în numele său propriu cât și într-acela al împărătesei, a fiilor, fiicelor, fraților, nepoților de frate și de fii și alți moștenitori și urmași, că atât el cât și toți aceștia nui vor îmbla nici odinioară după posesiunea sau apropriarea regatelor Ungariei, Poloniei și Dalmației, nici după voievodatul Moldovei (... ) nici după celelalte provincii sau țări laterale ale coroanei ungurești; și chiar daca una din aceste țări de bunăvoie s-ar declara că e gata să i se supuie, niciodată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
poate aceasta într-adevăr numai (cu) sub condiția că să n-o lase cum i-e dată numai de natură nemijlocit, ci să-i dea tip și formă și s-o ia, cum am zice, d-a doua oară în posesiunea sa. Actorul așadar e numai într-atîta artist pre cât a putut să se facă el prin (Bewaeltigung) a individualităței sale în serviciul artei lui, cu un cuvânt prin o liberă laboare și cultură [a] spiritului, cari a format și a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
smițirei întîmplătoare, se va contrage prin o arhi tectonică strictă în marginele unei arte adevărat obiective, numai atuncea abia se va întinde asupra întregei profesiuni stima datorită acestei speții de activitate artistică. n Actorul se posedă pe sine însuși - această posesiune daca știe a o domina, e artist. Prin o demarcațiune mai strictă dintre diletant și artist cel dentîi de nevoie intimidat se retrage de sine și cel de-al doilea câștigă libera conștiință că reprezintă o activitate care, și nedependinte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a unei mulțimi mișcate este ereditatea actorului, pe care el o primește ca testare naturală a publicului grat; el într-adevăr nu are de-a se rușina de această avere a sa sau să afecteze o indiferință aristocrată în privința acestei posesiuni. Pyrrhus zicea epiroților săi: "Voi sunteți aripele mele", și neci un artist afară de cel dramatic nu are mai mare drept s-o mărturisească asta de auditorii săi, pentru că neci unul nu stă într-o reciprocă impresiune nemijlocită cu cei ce

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
153. {EminescuOpXIV 268} {EminescuOpXIV 269} pretutindenea reflexiunei și conștiinței (Selbstbewusstsein) cugetătoare. Actorul acestei trepte fiindcă (nu numai) știe în orce moment ce vrea și ce poate, și tocmai pentru că-și cunoaște mijloacele sale și s-a așezat în deplina lor posesiune nu va intenționa neciodată nimica decât ceea ce poate esecuta într-adevăr cu ele. Pentru că nu e supus afectului, de-aceea și spectatorul e liber de simțământul chinuitor de-a-l vedea mânat încoace și-ncolo de valurile nesigure ale simțirei. Pre

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
tuturor puterilor, toate acestea cer nimicirea acestui stricăcios monopol. Căderea monopolului însă pune libertatea mișcărei, putere în tendință, seriozitate și iubire pentru arte, cu asta un fel de abnegațiune în interesul întregului, în locul relei dispoziții, a lîngezirei, a lenevirei în posesiunea asigurată a rolelor și a unei tâmpiri gradate față cu cele mai nalte interese ale artei. Artistul trebuie s-o știe cum că nu-l exclude un drept absolut de posesiune de la reprezentarea vrunui rol, iar publicul să nu fie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
întregului, în locul relei dispoziții, a lîngezirei, a lenevirei în posesiunea asigurată a rolelor și a unei tâmpiri gradate față cu cele mai nalte interese ale artei. Artistul trebuie s-o știe cum că nu-l exclude un drept absolut de posesiune de la reprezentarea vrunui rol, iar publicul să nu fie silit de-a se lipsi, prin imutabilitatea posesiunei, de plăceri cari rezultă neapărat din principiul liberei concurențe. Se-nțelege că acela căruia la montarea unei piese i s-a distribuit un

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
gradate față cu cele mai nalte interese ale artei. Artistul trebuie s-o știe cum că nu-l exclude un drept absolut de posesiune de la reprezentarea vrunui rol, iar publicul să nu fie silit de-a se lipsi, prin imutabilitatea posesiunei, de plăceri cari rezultă neapărat din principiul liberei concurențe. Se-nțelege că acela căruia la montarea unei piese i s-a distribuit un rol are dreptul cel mai apropiat de posesiune, căci rolul i s-a distribuit cu supozițiunea cum

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nu fie silit de-a se lipsi, prin imutabilitatea posesiunei, de plăceri cari rezultă neapărat din principiul liberei concurențe. Se-nțelege că acela căruia la montarea unei piese i s-a distribuit un rol are dreptul cel mai apropiat de posesiune, căci rolul i s-a distribuit cu supozițiunea cum că mijloacele sale sânt cele mai apte pentru reprezentarea cutărui tip; deși adesea în realitate nu decide la distribuirea așa-numitelor role strălucite decât relațiunile cele mai spurii, sau cel puțin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mult în orele lui solitare, va să zică role ce și le-a ales cu predilecțiune, prin urmare liber de a-și face o dată și sie însuși o plăcere, atunci el este chemat pe calea deschisă, iar cei ce se află în posesiunea unui rol sânt necesitați la o nouă silință și la un studiu continuat, ca să nu rămâi în urma rivalului lor. Cine însă ne-ar obiecta cum că atunci nu rar mulți actori, din necunoaștere totală a proprielor lor facultăți, ar face

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]