77,188 matches
-
ei într-un instrument de propagandă, reprezentanții regimului comunist au încercat să șteagă din amintirea poporului român literatura anterioară. De ce? Pentru a nu exista un termen de comparație. Pentru a crea impresia că literatura generată de ideologia marxist-leninistă este singura posibilă. Cu toate că nu au practicat deloc bunul-simț, comuniștii au trăit mereu cu sentimentul - secret și chinuitor - al nelegitimității și au avut un complex de inferioritate față de adevărații "stăpâni ai castelului", fie ei și aruncați de multă vreme în gropile comune de la
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
sentimentalism, liberă cu desăvîrșire și iremediabil sceptică. În centrul acestor reprezentări, fără echivoc (prin medierea oglinzii ori prin imaginea fotografică), aluziv sau doar ca stare inefabilă, Claudia Todor se așază pe sine. Pe sine ca prezență determinată dar și ca posibilă metaforă a feminității însăși. Chiar și acolo unde chipul feminin nu apare explicit, el este subînțeles în chiar natura imaginii și a materialelor, în registrul cromatic și în logica interioară a discursului. Femeia solitară, apăsată de vagi melancolii, femeia multiplicată
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
am fi avut cu siguranță șansă la medalii - dar nu și la una a onoarei și responsabilității. Îți vine să râzi de chipurile înnegurate ale lui Miron Mitrea și Cristian Tudor Popescu (vă jur că n-aș mai fi crezut posibilă alăturarea acestora după nume!) pe care întrezăreai spaima că românii vor înțelege în fine pe ce lume se află. Ei bine, domnilor, fiți liniștiți: în următoarele decenii vom avea o liniște de cimitir. Nu la statutul Ucrainei aspirăm noi, ci
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
de trecut, "induse arbitrar", nu altfel decît ca un "supliment de Ťsenzaționalť". La întîlnirea impresiei de adaos care nu aderă contribuie pe de o parte unele inabilități de construcție (...), pe de altă parte nesocotirea flagrantă a legilor firescului, a raporturilor posibile între oameni, mai ales într-un mediu cu tradiția conveniențelor, care reclamă o bună cunoaștere a granițelor dintre compatibilități și incompatibilități". Mai precis, se produce o inversare a mecanismelor mentale și verbale între mediul rural și cel citadin: "dacă în
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
dacă acest Nicolae Strâmbeanu există cu adevărat. Evanghelia după Arańa este un roman picaresc sau, mai exact, o pastișă a romanului picaresc. Eroul cărții și totodată naratorul este castilianul Joaquin Arana, un fel de menestrel care intră în toate încurcăturile posibile în timp ce este purtat de un destin capricios dar cu imaginație prin mai toată lumea, prin porturi și pe pământuri necunoscute. Și dacă vorbim de aventuri și de peripeții, pericolele vin de se adaugă de la sine. Cei familiarizați cu literatura picarescă mă
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
vocea lui Dan Grigorescu din cuvântul înainte, inevitabila subiectivitate a selecției de scriitori și chiar a modului de lucru, de punere în pagină a informațiilor, de aceea e cu atât mai justificat (și chiar așteptat) dialogul cu alte opinii și posibile opțiuni. Coordonatorul volumului are pe deplin dreptate: "Cartea aceasta e o călăuză ce îndrumă spre scrierile importante ale culturii române", e "un ghid folositor celor care vor să cunoască scrierile pe temeiul cărora se poate clădi o cultură solidă și
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
într-o scurtă explicație din Nota asupra ediției. Selecția este mai severă pentru perioada veche și pentru perioada clasică, dar ceva mai permisivă, mai laxă, pentru perioada contemporană. E, oarecum, firesc, să fie așa. Nu am remarcat absențe flagrante din posibilul tablou al scriitorilor clasici și interbelici. Discutabilul începe în sectorul actualității. Din generația războiului, lipsește frapant Geo Dumitrescu (nici C. Tonegaru și D. Stelaru nu sunt), în timp ce dintre proletcultiștii notorii e prezent inutil Dan Deșliu. Nu l-aș fi omis
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
selectați sunt Ioan Es. Pop (n. 1958) și Cristian Popescu (1959-1995), singurii dintre nouăzeciști. Bibliografia reține doar cinci optzeciști, e adevărat, pe cei mai buni: Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Bedros Horasangian, Mircea Nedelciu și Matei Vișniec. Nu zic alte nume posibile, dar nu-mi pot reprima un comentariu ...regionalist: nici un ardelean între optzeciști și doar un moldovean? Se poate discuta la nesfârșit. Selecția e mai generoasă cu șaptezeciștii: Gabriela Adameșteanu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Dana Dumitriu, Dinu Flămând, Cezar Ivănescu, Virgil
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
deja, un permanent hermeneut în cîmpul conceptelor și un neobosit creator de noțiuni plastice. El nu negociază cu datele imanente ale modelelor sale, ci încearcă să creeze categorii, să propună modele absolute în care să se regăsească toate variantele concrete posibile. Și, din acest punct de vedere, chiar dacă pictorul vibrează spiritual și se așază într-un ambiguu spațiu metafizic, asemenea artiștilor noștri din generația �70, ca strategie a construcției formei și ca tip de asumare a limbajului, el este esențialmente un
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită, cam în aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR), înregistrează compusul femeie-ministru, atestat în 1984 și reluat ceva mai
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
dintre limbajul popular și cel cult. Ca și vocativul sau alternanțele, formele populare sînt simțite de vorbitori ca "nerespectuoase". Altminteri, în uz pare să se impună forma cu -ă, ca în spaniolă; se constituie astfel o gradualitate, în care e posibilă alegerea stilistică nuanțată: ministrul (stil tehnic, oficial) - doamna ministru (limbaj oficial-interacțiune socială) - ministra (stil standard-colocvial) - ministresa și mai ales ministreasa (ton ironic-peiorativ).
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
Robert Turcescu. Păcat că George Pruteanu și Adrian Cioroianu - invitați la aceeași emisiune - nu au reușit să-și dea seama de acest amănunt și tot timpul și-au arătat colții spre PSD-ul reprezentat de Victor Ponta părând un excelent posibil figurant pentru un film de Sergiu Nicolaescu - astfel că eforturile lui Robert Turcescu și ale lui Iuliu Wincler de a creea o atmosferă destins-colocvială, nu prea s-au văzut din cauza fumurilor penelist-peremistice. Păcat! l După cum se amușină în ultimele zile1
" Români de români" și la TVR1 - cu felicitări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12224_a_13549]
-
nu s-a produs, la noi, decât în sincronie, în succesiune (pe post de istorie și de Ťsinteză inefabilăť), dar niciodată în contemporaneitate: canonul actual nu este înconjurat de canoane virtuale, de fantome care să bântuie pe la marginile Ťcanonizăriiť ca posibile opțiuni. Literatură neplurală, canon unic." Bogdan Ghiu este un scriitor prizonier în totalitate al literaturii - inclusiv în sensul bibliografiei la zi -, pe care nu se mulțumește doar să o citescă sau să o traducă ("cine nu traduce, nu citește"), dar
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
de dragoste pe care o imaginează Kaufman - și pe care numai Gondry ar fi putut-o filma - începe abia în dimineața de după despărțire. (Hm! Când se termină cu adevărat iubirea?) Într-un foarte frumos roman despre o foarte frumoasă poveste (posibilă) de dragoste, Raymond Federman spune sec: "Majoritatea poveștilor de dragoste sunt cam șubrede la început și dezastruoase la sfârșit. Pe la mijloc au unele momente mai liniștite." Despre dezastrul de la sfârșit scrie memorabil undeva și Marguerite Yourcenar: "Despărțirea de o ființă
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
o sinceritate dezarmante ("Familia, casa, fabrica sunt lucruri bune în sine, dar m-au privat de ceva care îmi lipsește și astăzi: aventura, pe care destinul a vrut să o găsesc tocmai în acea Europă devastată de război...") - oferă o posibilă cheie de interpretare, punând într-o cu totul altă lumină evenimentele narate. Așa ne putem explica, de pildă, dinamismul de roman picaresc al întâmplărilor ai căror protagoniști sunt Grecul sau Cesare, prezența detaliilor picante sau caricaturale din portretele infirmierelor poloneze
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
Caietelor Athanor se încheie cu 11 desene de Lygia Naum, cu un comentariu de Sasha Vlad. Revenind la primele file, mi se pare important și mai ales drept să transcriu MUL}UMIRILE aduse, pentru sprijinul lor prietenesc ce a făcut posibilă apariția acestui prim tom al Caietelor Fundației "Gellu Naum", Oanei Lungescu, Hertei Müller, Oskar Pastior, Ernest Wichner și Ulf Stoltufoht, cât și lui George Ardeleanu, Florin Balotescu și Vlad Popa, pentru lucrul la arhiva Fundației "Gellu Naum". În scurt timp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
ne-a mirat în intervenția d-lui Stănescu, altfel un comentator scrupulos, este faptul că îi atribuie Cronicarului afirmații pe care nu le-a făcut. Când a susținut el, de pildă, că Uniunea Scriitorilor "închipuie cea mai bună dintre lumile posibile"? Sau că Statutul U.S. este "ideal"? Ce a susținut Cronicarul este că Uniunea Scriitorilor, bună sau rea, nu poate fi desființată în urma vreunei "propuneri" venite din afară, ci numai urmându-se litera Statutului. Iar acesta, bun sau rău și el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
speciilor literare este o primă incursiune în textele clasice de teorie a literaturii, de la Platon, prin Boileau, Brunetičre și Croce, până la Frye, Todorov și Krieger, pe urmele definirii genurilor și a speciilor literare. Clasicele întrebări revin pe parcursul întregului demers. E posibilă studierea literaturii de către științe? Poate teoria literară să fie o cale de acces spre esența literaturii? Concluzia e conținută în nuanțele demonstrației: " Dincolo de inovații și ezitări, teoria genurilor este constant marcată de impactul dintre categorial și istorie, dintre tipologie și
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
papiota sau o rola de film care se desfășoară încet, fără enormități și accidente. De pildă: inocentul papă Inocențiu al XI-lea se pare (arhiva ne-o atestă!) că a sustinut "Glorioasa revoluție" din Anglia. Culmea creștinătății catolice (singură creștinătate posibilă, pe atunci) i-a sprijinit pe protestanți într-un moment critic! De ce? Ei bine, aflăm din poveste, iar apoi, din documentele citate de Monaldi & Sorți, pentru că Papă era interesat să-l înscăuneze pe Wilhelm de Orania, chiar cu bani de la
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
Simona Vasilache Există, printre reprezentările posibile ale cărturarului, în cultura noastră, una care mă face să mă gîndesc, toute proportion gardée, la Comenius, la Didactica magna, la pansophia și, poate, la greul alegerii între a-ți construi un "sistem" și a face școală. Mă refer la
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
fractaliști. Improvizația iese în lume aidoma unei revărsări a închipuirilor (ca la Nerval), dar și drept o gură a întunericului (ca la Hugo), convocând atotputernicia visului, jocul dezinteresat al gândirii, capabil să surpe conveniențele și conivențele. O complicitate este totuși posibilă, chiar de dorit: prezența ordinatorului cu alaiul său de programe, care de care mai surprinzătoare. 5) Experimentalismul de azi, într-un fel mai puțin decât cel de ieri (frondor și sedițios), este adeptul supralicitărilor, jucându-și când rolul de nonconformist
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
Lunatecii, și anume Venin de mai (1971). E drept că în ele "pedagogia și prostituția fac casă bună", dar într-o tramă epică banală despre inițierile sexuale ale unor liceeni din care pedagogia cam lipsește. O dată cu ea, este ratat un posibil Bildungsroman, inferior chiar și acelora de care și-a legat numele Ionel Teodoreanu. Un stil mai sobru, mai puțin înflorat este de notat în aceste din urmă opere în proză ale lui Vinea. Am fi așteptat mai mult de la portretul
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
tot conflitul s-ar fi redus între pesedeii-șefi, armistițiul ar fi fost ușor de obținut: tu iei partidul, eu Cotroceniul, tu Scroviștea, eu Vila Lac, tu Snagovul, eu Neptunul, și așa mai departe. Astfel de împărțeli nu mai sunt acum posibile: aspirațiile "greilor" partidului trec cu mult peste simplele avantaje ale serviciilor de protocol. Oricare dintre ei (baroni sau simpli hrebenciuci) pot obține astfel de beneficii doar cu mărunțișul avut prin buzunare. Lupta din interiorul PDS vizează cu totul altceva decât
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
sunt îngrijite de Stancu Ilin și Constantin Hârlav. Editorii se raportează onest la "eforturile înaintașilor", preiau tot ce se poate prelua, cu circumspecție, sub rezerva unei noi verificări a surselor. Îmbogățirea semnificativă a sumarului față de toate edițiile anterioare a fost posibilă, după cum recunosc editorii, datorită explorărilor bibliografice întreprinse de un colectiv de cercetători de la Institutul "G. Călinescu", astfel că integrala I. L. Caragiale se rotunjește în secțiunea publicisticii recuperate din periodice la trei sute de articole, foiletoane și cuvântări, dintre care peste 50
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
în jurul lui, pe lumea asta și este tradus de regizorul nostru, și el frămîntat de actualitatea timpului și secolului acesta. Limbajul este direct, simplu, colocvial, fără pretenții și dezvoltă, ca o schiță, ca o eboșă, una din miile de situații posibile în și de pe urma unui război. Sîntem în anul 2004 și poposim în sufrageria modestă a unei familii din Oklahoma, familie ce tocmai și-a pierdut fiul de douăzeci de ani în războiul din Irak. Sînt vizitați de un alt tînăr
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]