3,622 matches
-
repetate amânări, Bart acceptase, în sfârșit, să vină în vizită acasă la părinții ei, în Cartier, pe o stradă liniștită și elegantă, plină cu vile din epoca interbelică, în care se instalase pe furiș dar confortabil, începând din 1948, protipendada postbelică a regimului comunist. Întrevederea îndelung pregătită avu loc într-o duminică liniștită de la începutul toamnei, care făcuse brusc să înceteze arșița insuportabilă de peste vară, și părinții Cameliei se arătară din prima clipă cât se poate de binevoitori și de afabili
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
a se adapta la schimbări, ceea ce le poate diminua rolul intervenționist. "Noul stat va continua să exercite o influență decisivă asupra procesului de industrializare și de creștere pe termen lung. Totuși, rolul lui va fi diferit de acela al statului postbelic. O implicare diminuată a guvernului în activitățile direct productive va contrasta cu un accent mai mare pus pe infrastructura fizică și socială, pe menținerea unui climat macroeconomic stabil și pe stabilirea obiectivelor de dezvoltare comune cu sectorul privat, pe baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
introducă "mîna vizibilă" a guvernului în economia mixtă". Sectorul public poate dobîndi două accepțiuni: În sens larg, sectorul public cuprinde toate funcțiile Statului. Paul Samuelson, Richard Lipsey, Stanley Fisher, George Stiegler, Joseph Stiglitz și mulți alți economiști remarcabili ai perioadei postbelice conferă o accepțiune largă sectorului public; În sens restrictiv, sectorul public constituie totalitatea activităților ce au ca scop producerea bunurilor și serviciilor publice. Această din urmă abordare este caracteristică unor ramuri mai recente ale științei economice, cum ar fi economia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mulți factori 26 ce contribuie la creșterea cheltuielilor publice, cum ar fi: abandonarea doctrinei laissez faire; apariția și răspîndirea doctrinei intervenționiste a lui J.M. Keynes; războaiele și crizele sociale; creșterea gamei de activități economice ale Statului; schimbarea mentalității populației; reconstrucția postbelică, ce a implicat planificarea alocarea publică a resurselor și finanțarea publică a unor proiecte; dezvoltarea economică ce generează cheltuieli mai mari; creșterea venitului național; creșterea așteptărilor populației; extinderea dreptului de vot la categorii de populație ce solicită o implicare mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
obiectivitate a reprezentării, personaje consistente, conflict bine structurat. El tinde, astfel, să facă joncțiunea cu proza sa de tinerețe, de o originalitate profundă, nu decorativă, și care l-a impus, în anii '60, în rândul celor mai importanți scriitori români postbelici. Nuvela Acasă, din volumul Vară buimacă (1967), se plasează la această cotă valorică înaltă. Descripțiile scurte și pregnante, dialogul impregnat de individualitatea locutorului, de felul său de a fi (exprimat prin felul de a vorbi), acumularea de tensiune dramatică și
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
vor profesa încă doi ani, între 1952-1954. Puțini dintre colegii de învățământ, și mai puțini dintre elevii săi și-au dat seama că profesorul Radu Petrescu va fi peste două decenii unul din cei mai importanți prozatori din literatura română postbelică. Unul dintre aceștia a fost Niculae Vrășmaș, autorul acestei cărți documentar-memorialistice, în genul cărților apărute odinioară la Editura Sport-Turism, colecția "Pe urmele lui?". Era elev în clasa a VII-a, clasă terminală pe atunci, a școlii elementare și era fascinat
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
Botta, Bogza, Preda, Doinaș) îl convinge pentru că istoricul literar nu revizuiește, dar "consacră". Canonul actual, prin refuzul postmodernismului, aș spune că este numai (neo)modernist, aproape ca între cele două războaie mondiale. I. Simuț constată doar "centralitatea modernistă a canonului postbelic" (85). Cu altă ocazie, el susține o cauză esențial diferită, convins, totuși, că centralitatea canonului neomodernist "a devenit un anacronism" (178). Mai tranșant devine cu Eugen Negrici, la care îl stupefiază faptul că respinge postmodernismul ca fiind venit prea devreme
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
are o puzderie de generații de creație!) și, din nou restrictiv, reduce receptarea, diminuând literatura însăși, și face o Declarație de dragoste generației '60. Iese bine, constată el, estetic, etic, politic și, în fapt, această generație face în esență canonul postbelic. Mai critic devine cu propria sa generație. Fapt previzibil: împărțirea, moștenirea, ajunge, nu-i așa?, o afacere de familie. Observatorul prin luneta ori caleidoscopul sociologiei literare știe că în conflict mai puternic sunt generațiile '70 și '80. Constată "insuficienta valorizare
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
a precedat, cei mai deștepți, mai buni și mai cultivați erau legionari". Disputele ce aveau loc reprezentau, ca să ne exprimăm astfel, o hărțuire a inteligenței de către ea însăși. Un regal al unei autodevorări ce anunța parcă, în fosforescența sa, noaptea postbelică în care avea să se cufunde conștiința românească: "Unii dintre ei nu se jenau să scrie texte împotriva inteligenței ca facultate mentală. Era la modă să denigrezi inteligența și tocmai oamenii foarte inteligenți o făceau, cu argumente foarte subtile". A
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
-l descopere sau măcar să-l aproximeze prin intermediul acesteia. Și la fel se întîmplă cu E. Stoenescu, Al. Ciucurencu, N. Grigorescu, C. Ressu, D. Paciurea etc. Urmează, apoi, secțiunea contemporanilor seniori, unii dintre ei deja dispăruți, cea care leagă primele decenii postbelice de contemporaneitatea strictă, în care intră Ion Pacea, Geta Brătescu, Ion Bitzan, Henry Mavrodin, George Apostu, Simona Vasiliu Chintilă, Lia și Dorian Szasz, dar și Horia Bernea, Paul Vasilescu, Ariana Nicodim, Napoleon Tiron, Constantin Flondor, Florin Ciubotaru, Gheorghe Anghel, Florin
„De la București la Paris“ și retur (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7415_a_8740]
-
-a) și un miniconcert de secvențe clasice al Cvartetului Orpheus al Filarmonicii "Mihail Jora" din Bacău. Sâmbătă 26 septembrie a fost ziua dezbaterilor și a poeziei. În cadrul colocviului de literatură contemporană tema luată în discuție a fost Generații și promoții postbelice în dialog. Generozitatea temei a permis participarea la discuție a tuturor participanților, inclusiv a publicului prezent în sală. După-amiază a urmat un alt punct de referință al "Zilelor culturii călinesciene": recitalul liric Poetul în Cetate, desfășurat în Parcul "G. Călinescu
Zilele culturii călinesciene by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6863_a_8188]
-
A devenit un obicei tot mai frecvent ca manifestări științifice internaționale în Romania să nu mai fie organizate în Capitală, ci în alte localități. Numele Conferinței menționate onora un mare savant, o personalitate proeminentă a lumii universitare românești, interbelice și postbelice, și o mândrie a județului Bacău; Gheorghe Vrânceanu s-a născut în satul Valea Hogii, actualmente în acest județ (altădată, aparținea județului Vaslui). Aveam cu mine România literară nr. 35, ca lectură în timpul călătoriei. Descopăr cu încântare noi subtilități, marca
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
marcată de ascensiunea extremei drepte. Ziarele vremii dau seama despre agresivitatea acesteia. Matematicieni ca Simion Stoilow, Gheorghe Vrânceanu, Alexandru Myller au luat încă de atunci o atitudine fermă împotriva acestei agresiuni. Articolele lui Stoilow și ale colegilor săi din perioada postbelică se situau în imediata continuare a atitudinii lor antebelice. Defascizarea, un deziderat credibil la 23 august 1944 În condițiile pe care le-am schițat mai sus, sloganul luptei împotriva fascismului, adoptat de Partidul Comunist la 23 august 1944 era unul
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
Gheorghe Grigurcu Dar marea performanță a lui Leonte Răutu rămîne decimarea culturii românești. Paradigma sa a constituit-o faimosul Andrei Alexandrovici Jdanov, inchizitorul vieții culturale ruse, cel ce inițiase în anii imediat postbelici adevărate pogromuri intelectuale, începînd prin a-i anatemiza pe Anna Ahmatova și Mihail Zoșcenko, în discursul său din 1946 consacrat revistelor Zvezda și Leningrad. O isterie a denunțurilor, o campanie împotriva "comploturilor" au fost deopotrivă aporturile ideologului sovietic și ale
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
Le dă de citit, le dă de scris, le dă de interpretat și, nu în ultimul rând, le dă de gândit. Lucru destul de dificil pentru o poetă care, în ciuda preferințelor nedisimulate pentru un statut marginal, a intrat deja în canonul postbelic. Numai cine n-a vrut (adică și-a propus să nu vrea) na scris despre cărțile ei, de la debutul din 1969 (cu Sânge albastru) până la cele două remarcabile din 2006 (Întâmplări derizorii de sfârșit și Limbajul dispariției). Coperta a patra
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
părăsit de mult critica de întâmpinare, retrăgându-se în „cercetarea domeniului estetic" și în activități de editor. Eu sunt certat (nu e prima oară , dar pe bună dreptate !) pentru că nu am dat o „voluminoasă sinteză", eventual o monografie a romanului postbelic, iar Gheorghe Grigurcu, în treacăt, pentru că se consumă în nesfârșite atacuri la adresa lui Marin Preda și Nichita Stănescu, în loc să redacteze „ample monografii" închinate literaturii actuale. Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Petru Poantă și alți critici pe care N. Breban îi prețuiește au
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
eșecurile și succesele propriei creații. Și-a scris Memoriile în 1975, când homosexualitatea sa constituia încă un obiect de blam și, într-un fel, un handicap în societatea americană postpuritană. Le-a proiectat pe un fundal de frescă, pre- și postbelică, a vieții artistice a anilor respectivi, punctată, agreabil, cu numeroase dintre figurile cunoscute care au populat epoca. Memoriile sunt scrise într-o manieră oarecum postmodernistă, care ignoră total succesiunea cronologică. O permanentă interferare a episoadelor din trecut - din trecutul tânărului
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
sau Emil Brumaru, merită trecut peste riscul unor eventuale costuri de producție neamortizate. Faptul e atât de rar, că ajunge să fie, prin sine, un criteriu eficace de promovare. Clișeele revizuirilor au fost, așadar, lăsate în urmă, iar contestatei literaturi postbelice i-au fost fixați pilonii unei noi perioade aurorale. În discuție intră, momentan, primele două volume ale proaspetei colecții, cuprinzând, unul, capodopera sus-menționată a Gabrielei Adameșteanu (Dimineață pierdută), celălalt, o extensie convingătoare din nuvelistica prozatoarei. Cărți perfect independente inițial, Dăruiește
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
României Socialiste un roman de moravuri decadente, impecabil construit și scris, cu profunzimi de mare proză și cu certe valențe cinematografice. Cum deja știm, cadoul prozatorului a fost refuzat; mai exact, luat și aruncat în pivnițele nefrecventabile ale literaturii noastre postbelice. Merită să-l recuperăm de acolo.
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
și Sîntimbru de lîngă Timișoara, Cernăuți, Tibet, cu lumea sa nevăzută și complicată, plină de mesaje, semne ascunse și taine, Germania lui Hitler, agitată de "conceptul rasial", Takla Makan, deșertul de la poalele Pamirului, Timișoara, Teiuș, București, în fond, toată România postbelică reprezintă "harta" pe care se desenează traseele protagoniștilor dintr-o realitate a ficțiunii mai concretă încă decît orice schiță a topografilor. Secolul și oamenii sînt pe deplin ai fricii, astfel încît Cît ar cîntări un înger poate fi citit ca
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
însărcinat cu operația de curățire a trecutului lui Grancea, de eliminare a omului din acel trecut. Victima se răzbună, însă; personajul umil, tăcut - o umbră - devine reprezentarea lumii înseși; Petra Maier, în încremenirea și umilitatea ei, e chiar lumea românească postbelică, Cezar, copilul născut iar nu făcut într-un lagăr sovietic (din Supunerea), e un Mesia al vremurilor tulburi, simbolul christic al unei lumi răstignite ("Dumnezeu nu vine pe pămînt. Are trimiși", spune Petra Maier): ei sînt alternativa surpării și pierderii
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
carierei găsindu-l la Sportul Studențesc, până în 1975. În respectivul an a fost nevoit să abandoneze fotbalul, din cauza unui accident rutier, în urma căruia a suferit fracturi la ambele picioare. A fost considerat unul dintre cei mai buni portari din perioada postbelică. După 1975, a lucrat ca antrenor la centrul de juniori și copii ai Sportului Studențesc.
Un fost jucător al Stelei a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/74655_a_75980]
-
sa este una a nuanțelor foarte fine, pentru unii insesizabile, în care faptul relevant este scos la suprafață, chiar și atunci când judecata comună l-a îngropat sub multe dale de beton. Dacă tot se vorbește de revizuiri în literatura noastră postbelică, un critic precum Gabriel Dimisianu, lipsit de pasiuni teribiliste, care știe multe (sunt foarte tentat să scriu că știe totul) despre autori și circumstanțele în care și-au publicat operele, este poate cel mai în măsură să le facă. Gabriel
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
Chivu sau Cosmin Ciotloș. I-a cunoscut pe toți, le-a citit articolele și cărțile în contextul strict al apariției lor, le-a știut atitudinile și faptele în exact momentul producerii lor. Dincolo de mituri și de locuri comune, istoria literară postbelică este pentru Gabriel Dimisianu experiență concretă de viață. De aceea, mărturia sa este cu adevărat neprețuită. Volumul Oameni și cărți este o combinație de memorialistică și jurnal. Cea mai mare parte a cărții reproduce textul volumului Amintiri și portrete literare
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
inamicului există o anumită relație! Și în Cel mai iubit... personajele înjură din belșug. Un deratizator își precede înjurătura bîlbîită bab în bida mă-sii, cu interjecția disprețuitoare jjj... Necazurile, literar vorbind, încep cînd autorul pune și lumea universitară imediat postbelică din Cluj să înjure ca la ușa bordeiului Guicii. Un episod original legat de înjurături apare în romanul lui Constantin Chiriță Cireșarii. Un ingenios cireșar, stabilește detectivistic identitatea unui șofer după înjurăturile folosite și își pune ciracii, aspiranți și ei
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]