709 matches
-
particular. În acest subcapitol sunt analizate aspecte ale societății românești postcomuniste concentrându ne pe experiența conviețurii în mediul urban, cu accent pe configurarea orașelor din perspectivă comunitaristă. Tendința copleșitor manifestă la noi în ultimele decenii este de a considera axiomatic postcomunismul ca fiind o stare de fapt. Deși există coordonate ale realității care îndreptățesc o asemenea abordare, generalizarea este o eroare ce potențează dezangajarea. Mai mult, dacă ne raportăm la întreg spațiul fost comunist, observăm că nu doar la noi se
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fost comunist, observăm că nu doar la noi se întâlnește această tendință. Considerăm momentul 1990 drept reper istoric absolut al separării apelor ideologice, deși prezența comunismului ne înghesuie nu doar prin ungherele memoriei, ci și prin consecințele acțiunii sale în „postcomunism”. Îndepărtarea cenușii rezultate în urma unei explozii atomice nu echivalează cu anularea consecințelor acesteia. La fel, comunismul este încă prezent prin manifestările sale „radioactive”. Raportat la tema generală vizată, în contextul sociologiei urbane, unul dintre conceptele tot mai prezente este cel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
arhitectural, ambele totuși spulberate odată cu evenimentele de la sfârșitul secolului trecut<ref id=”2”>Neil Leach (ed.), Architecture and revolution: contemporary perspectives on Central and Eastern Europe, Taylor & Francis e-Library, 2004, p. 2.</ref>. 2.1.2. Postcommunism Nicio analiză a postcomunismului nu ar trebui să piardă din vedere moștenirea pe care a lăsat-o sistemul totalitar. În general regula este respectată. Literatura de specialitate vizând reformele și schimbările necesare în postcomunism a cunoscut o dezvoltare consistentă cuprinzând studii care s-au
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
p. 2.</ref>. 2.1.2. Postcommunism Nicio analiză a postcomunismului nu ar trebui să piardă din vedere moștenirea pe care a lăsat-o sistemul totalitar. În general regula este respectată. Literatura de specialitate vizând reformele și schimbările necesare în postcomunism a cunoscut o dezvoltare consistentă cuprinzând studii care s-au concentrat asupra moștenirii comuniste<ref id=”3”>Grigore Pop Eleches, „Historical Legacies and Post-Communist Regime Change”, în The Journal of Politics, vol. 69, no. 4 (Nov., 2007), p. 925; Michael
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mai puțin evidente, dar nu mai puțin importante. Unul dintre aceste aspecte ar fi tocmai cel despre postcommunist cities și trăsăturile lor specifice, punând sub semnul întrebării însăși existența unui post la acest nivel. încercând să răspundă întrebării despre îndreptățirea postcomunismului, în asociere directă cu postmodernismul, unii autori susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun caz
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ar fi tocmai cel despre postcommunist cities și trăsăturile lor specifice, punând sub semnul întrebării însăși existența unui post la acest nivel. încercând să răspundă întrebării despre îndreptățirea postcomunismului, în asociere directă cu postmodernismul, unii autori susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun caz nu este vorba despre modele derivate din modernitatea occidentală, sau despre modele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
evident și în România de azi, chiar dacă au trecut mai bine de douăzeci de ani de la căderea regimului communist, pentru că nu au existat și în continuare încă nu există politici coerente de dezvoltare urbană care să ne conducă real în postcomunism. Prin urmare, din perspectiva dezvoltării sociale a României, nu doar productivitatea economică este scăzută, ci și ceea ce am putea numi „productivitate” socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domeniile de interes sunt filosofia politică și studiile europene. A publicat volumul Instituții și politici publice în Uniunea Europeană (2004). La Editura Institutul European Iași a mai publicat: Cetatea lui Platon (2010), Noi și postcomunismul (2012); Două decenii de comunism în Iașul universitar (împreună cu Doru Tompea, 2015) și în calitate de coordonator, Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011 și 2013); Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); Zece exerciții
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Poetică fenomenologică. Lectura imaginii, Dorin Ștefănescu Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
and Assemblies. Constitutional Design and Electoral Dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992. Stan Liviu, Despre autonomia bisericească, Studii Teologice, X (1958), 5-6 (retipărit în: Biserica și dreptul. Studii de drept canonic ortodox, Editura Andreiană, Sibiu, 2012). Stanomir Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007. Šuchman Jaroslav, "European citizens' (may soon take the) initiative", în The Columbia Journal of European Law, vol. 16/2010. Tarangul Erast Diti, Tratat de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
creation des politiques publiques en Rommanie postcommuniste, Irina Nicoleta Ionescu Learning Democracy and Market Economy in Post-Communist Romania, Claudiu D. Tufiș Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
2003, pp. 617-620. 37 Decizia nr. 98/2008, M. Of. nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, "Despre sistemul constituțional românesc", în op. cit., pp. 287-292. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit., pp. 29-36. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp, Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Micului Prinț cu vulpea, Emil Stan Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la CNRS, profesor, autor a numeroase lucrări și articole asupra comunismului și a extremelor europene. Momente cruciale: 1988-1991: Prăbușirea sistemului mondial comunist • Asasinat politic; Spionaj; Informare/Dezinformare; Khmerii roșii; Luptă armată; Maoism/maoiști; Zidul Berlinului; Partidul Stângii Europene; Poliție politică; Postcomunism; Terorism. JEAN-LOUIS PANNÉ, istoric, a colaborat cu Boris Souvarine și cu Franșois Furet. Este autorul lucrării Boris Souvarine, le premier dîsenchantî du communisme (Boris Souvarine, primul vindecat de comunism [Robert Laffont, 1993]) și a fost, împreună cu Stîphane Courtois, inițiator al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pe 25 decembrie 1991, Mihail Gorbaciov își anunță demisia din funcția de președinte al unei URSS defuncte. El pune astfel capăt celor aproape trei sferturi de secol de dominație a comunismului totalitar, recunoaște prăbușirea sistemului comunist mondial și deschide era postcomunismului*. DICȚIONAR A ADEZIUNE Actul adeziunii se află la originea însăși a mișcării comuniste. El manifestă voința unui individ de a participa la o idee, la o acțiune și la o organizație, de a aparține unui partid* care se proclamă comunist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
decât de persoane izolate ca Serghei Kovaliev. Alesi președinți ai țărilor lor imediat după dispariția blocului sovietic, foștii disidenți V. Havel, J. Jelev și L. Walesa au trebuit să cedeze locul unei noi generații de oameni politici veniți câteodată din postcomunism. DICTATURA PROLETARIATULUI → LENINISM E ECONOMIA COMUNISTĂ DISTRUGEREA ECONOMIEI DE PIAȚĂ Dacă fondatorii marxismului au consacrat multă atenție economiei, aceasta înainte de toate pentru a descrie și critica sistemul capitalist. Dar, începând din 1917, marxiștii sunt pentru prima oară în situația de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Așadar, nu există o schemă predeterminată de economie postcomunistă, mergând în mod necesar în sensul economiei de piață și al capitalismului, sau în cel al menținerii neschimbate a structurilor existente. Totuși, se succed unele etape care permit distincția între „tranziție”, „postcomunism” și „europenizare”. Țările est-europene au parcurs aceste trei etape; altele rămân la prima sau chiar abia încep pe cea de-a doua. Tranziții economice și căi de stabilizare a monedei „Tranziția” desemnează momentul în care, în mod simultan, economiile au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unui întreprinzător privat. Ele duc la trei mari tipuri de întreprinderi: cele vândute salariaților (MBO), cele achiziționate de investitori străini și cele rămase întreprinderi de stat - între 20% și 30% din locurile de muncă în țările Europei Centrale în 2004. Postcomunism și politică a drepturilor de proprietate Odată stabilizate regulile macroeconomice, obiectivul rămâne transformarea drepturilor de proprietate astfel încât schimbarea să se înscrie în ordinea juridică, apoi să confirme drepturile noilor proprietari și, în sfârșit, să contribuie la modificarea comportamentelor. Această politică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
macroeconomice, obiectivul rămâne transformarea drepturilor de proprietate astfel încât schimbarea să se înscrie în ordinea juridică, apoi să confirme drepturile noilor proprietari și, în sfârșit, să contribuie la modificarea comportamentelor. Această politică se întinde pe tot parcursul deceniului 1990 și caracterizează „postcomunismul” pe plan economic și social, celelalte politici publice depinzând de reglementarea problemei proprietății. Dacă pentru a modifica drepturile de proprietate este suficientă o simplă trăsătură de condei, nu-i tot așa și cu comportamentele: unitățile economice nu devin mai eficiente
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
generând un „capitalism roșu” care profită foștilor responsabili comuniști. Aceste deturnări sunt susținute de mari grupuri sociale care n-au niciun interes în modificarea situației anterioare, caracterizată prin subvenții publice și prin compromisuri locale care garantează păstrarea locurilor de muncă. Postcomunismul ia astfel înfățișarea unui „capitalism politic de jaf” pe care Max Weber l-a definit ca fiind timpul tranzițiilor istorice și al acaparării violente a resurselor aflate la dispoziție. Diferența dintre țările postcomuniste constă în capacitatea lor de a edifica
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de „decuplare” a Europei în raporturile ei cu Statele Unite nu se bucură de mai mult succes ca tentativele precedente. și întreaga problematică europeană a comuniștilor este radical modificată prin prăbușirea democrațiilor populare și a URSS în 1989-1991, deschizându-se calea postcomunismului* politic și economic, și a unei reunificări complete a Europei. Totuși, Partidul Stângii Europene*, care regrupează astăzi majoritatea PC europene, s-a pronunțat în mod radical, în 2002, împotriva tratatului constituțional european, considerat ca „ultraliberal”. FOȘTI în cele mai bine
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cooperarea cu occidentul și definitiva socializare a URSS în ordinea internațională. Dar, prin acest gest, dezagregă principiul de legitimitate a URSS și îi grăbește dispariția și, în același timp, pe aceea a sistemului comunist mondial și a contra-societății sale internaționale. POSTCOMUNISM DIFICILA DECOMUNIZARE Căderea Zidului Berlinului în 1989 și apoi dispariția URSS în 1991 au creat o nouă situație politică pentru partidele comuniste intrate într-o perioadă postcomunistă. Partidele-state au cunoscut diverse evoluții, în funcție de felul în care ieșirea din comunism a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PCP Bandora Roja PC Peruan PC Polonez PC Portughez PC Român PC Sudanez PC Suedez PC Cehoslovac PC Vietnamez PC Iugoslav PDS PEN-Club Internațional Pitești Piața Tien An-Men planul Marshall plan cincinal poliție politică politica externă Polonia Răsăriteană polonezi PMSDR postcomunism Primăvara de la Beijing Primăvara de la Praga procese procesul de la Nürnberg Profintern proletariat (vezi clasa muncitoare) Proletkult Provisional Irish Republican Army Prusia Orientală PSI PSOE psihism R Radio Europa Liberă RAPP Adunarea Democratică Africană Adunarea Universală pentru Pace Reîntemeierea comunistă religie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din Ro). Tot în Ro a scris și cele 19 povestiri pe care le veți citi, premiate și lăudate de către criticii britanici și americani, dar mai ales împănate cu acel „exotism“ de marcă românească pentru export: frânturi de viață în postcomunism, blocuri cenușii și cartiere fragile, vecini fără vise ori numai cu vise, instalatori care fac treaba de mântuială etc. Observatorul distant, calculat și, în același timp, expresiv Conținutul volumului Însemnări dintr-un bordel turcesc e totuși eclectic, fiindcă printre pozele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
cartiere fragile, vecini fără vise ori numai cu vise, instalatori care fac treaba de mântuială etc. Observatorul distant, calculat și, în același timp, expresiv Conținutul volumului Însemnări dintr-un bordel turcesc e totuși eclectic, fiindcă printre pozele la minut ale postcomunismului în capitală se strecoară și instantanee cu morală americanizată sau descrieri pasionale ale unor aventuri (scriitoricești) cu parfum oriental. Ceea ce le unește e crezul autorului-irlandez-bucureștenizat exprimat explicit, o ars poetica a observatorului distant, calculat și, în același timp, expresiv. „Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]