1,360 matches
-
un raport a cărui expresie matematică ar necesita numere astronomice. Dar se poate ca omul, ca specie, să fi ajuns la o cotitura a istoriei sale și că posibilități nebănuite de evoluție Îi sunt, În mod potențial, oferite. Se pot postula rădăcinile genetice ale culturii, ale ritualului și chiar ale religiei. Individul este pregătit de ritualurile sacre pentru efortul suprem și pentru sacrificiul de sine. El este gata să Își reafirme credința față de comunitatea și familia sa, să participe la manifestări
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și funcțiuni vitale apărută la diferite stadii În istoria vieții. Acțiunile trecutului determină comportările viitoare; cunoașterea trecutului unui om ne Îngăduie să-i cunoaștem climatul interior, să-i anticipăm faptele viitoare. Într-un cuvânt „caracterul”. Concepția modernă asupra individualității umane postulează o integrare succesivă de organe și funcțiuni, care au fost treptat diferențiate În cursul istoriei vieții. Totalitatea funcțiunilor și aptitudinilor omenești au apărut În realitate succesiv În devenirea vieții; toate aceste funcțiuni și organe se orânduiesc după vechime, În straturi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de societate ar fi, actuală sau din trecut, aparținând civilizațiilor primitive, arhaice, sau evoluate, toate au fost obsedate și formate de noțiunea unei cauzalități ultime, mau exact primordiale, care este și trebuie să fie o forță creatoare a lumii. Se postulează astfel o energie supremă a nașterii și a permanenței sale. Ea Întemeiază orice religie. Ce este o religie? Este o legătură mai Întâi Între toate lucrurile și ființele, și Între ființe și creatorul, ordonatorul, dominatorul lor. Or, pentru ca să fie o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
parametrii termodinamici, este compatibilă cu un număr foarte mare de stări microscopice - denumite pe scurt microstări - definite de valorile individuale ale parametrilor particulelor microscopice, Întrucât unei valori medii Îi poate corespunde un mare număr de combinări de valori individuale. Boltzmann postulează că numărul de microstări compatibile cu o macrostare dată, număr denumit pondere statistică sau probabilitate termodinamică de stare w, este măsura probabilității de realizare a macrostării. Probabilitatea termodinamică de stare este cu atât mai mare, cu cât acea stare este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de către Max Planck a faptului că radiația termică nu e emisă În mod continuu, ci sub formă de pachete de undă, de energie, pe care le-a numit cuante. În 1905, Albert Einstein preia acest raționament pentru interpretarea teoriei luminii, postulând faptul că lumina, ca de altfel orice formă de energie electromagnetică se prezintă nu numai ca undă, dar și sub forma acestor cuante. Cuantele de lumină au fost acceptate ca drept particule și acum sunt numite fotoni. Ele sunt particule
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
părțile craniului, pentru a Înregistra modificările din toți lobii creierului (frontal, central, parietal, occipital, temporal). Undele DELTA (0,1 3,9 Hz): au cea mai mică frecvență dintre toate tiparele (beta, alfa, theta), dar cea mai mare amplitudine; unii au postulat că În starea În care predomină undele delta se poate “accesa” acel ,,inconștient colectiv” al lui Jung care e același la toți oamenii (de exemplu frica e adânc Înrădăcinată În inconștient și e prezentă la toți oamenii); undele delta caracterizează
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
foarte precoce al maladiei, ce se poate situa cu ani înaintea decompensării clinice clar manifeste și care se produce de obicei la tânărul adult. Aceste date sunt compatibile cu ipoteza neurodezvoltării schizofreniei așa cum este concepută în datele actuale și care postulează existența unei "fază de latență" între constituirea precoce a leziunilor cerebrale și apariția primelor simptome diferențiate ale maladiei. Ar fi locul să cităm aici studiile catamnestice mai mult sau mai puțin aprofundate care au evidențiat că încă din copilărie, cel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Este în general admis faptul că stresul încercat de un individ, ca răspuns la un set dat de circumstanțe, este în mare măsură influiențat de contextul în care stresorul este încercat cât și de resursele de coping individual. S-a postulat adesea că pacienții schizofreni (sau predispuși pentru această boală) au mai puține resurse pentru a negocia cu succes solicitările impuse de stresor, indiferent dacă resursele sunt descrise în termeni "sociali, psihologici, sau neurologici". Aceasta sugerează că pacienții cu schizofrenie, sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este influiențată de evenimentele stresante de viață.(Zubin & Spring, 1977; Boker et al, 1989; Nicholson & Neufeld, 1989). Există autori care raportează un exces semnificativ al evenimentelor existențiale, aglomerându-se la circa 3 săptamâni înaintea debutului aparent al bolii. S-a postulat adesea că pacienții schizofreni au mai puține capacități personale pentru a negocia cu succes solicitările impuse de stresor, indiferent dacă resursele sunt descrise în termeni "sociali, psihologici, sau neurologici". Aceasta sugerează că pacienții cu schizofrenie sau predispuși la aceasta, pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
posedă nivele variate de vulnerabilitate pentru apariția unei schizofrenii, și că apariția unor simptome schizofrenice poate surveni în orice moment în timp în funcție de importanța biologică a acestei vulnerabilități și magnitudinea stresului la care individul este supus. O astfel de abordare postulează că există un anumit prag între vulnerabilitate și acumularea stresorilor care poate fi tolerată, înainte ca o simptomatologie evidentă să apară. Fiecare încearca experiența unor evenimente existențiale stresante (EES), acestea survenind la intervale neprevizibile de timp. Cu toate acestea, în interiorul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
antipsihotice sugerează că o parte semnificativă din reducerea precoce a simptomatologiei survine aproximativ în prima 1/3 a duratei spitalizării, ceea ce ar putea ridica o serie de chestiuni referitoare la modaltatea de acțiune a medicației neuroleptice. într-adevăr, teoria postulează că efectele antipsihotice ale NL sunt mediate de depolarizarea blocului de neuroni dopaminergice care survine după mai multe săptămâni de tratament neuroleptic. Ne-am putea întreba dacă nu cumva la unii pacienți, depolarizarea aceasta ar putea surveni mai precoce decât
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pentru apariția schizofreniei și că probabilitatea apariției simptomatologiei schizofrenice actuale poate surveni în orice moment în timp, influențată fiind în egală măsură de amplitudinea vulnerabilității biologice și magnitudinea stresului pe care individul îl suferă. O astfel de abordare a problemei postulează faptul că există o verigă între vulnerabilitatea individuală și nivelul sau acumularea de stres pe care respectivul o poate tolera,înainte ca simptomatologia să apară. Asemenea factori psihotraumatizanți își exercită efectele destabilizatoare pe un "teren premorbid", vulnerabil (caracterizat printr-o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Întreaga ei plenitudine. La rândul său, intimitatea devine un loc privilegiat al sensului - adică al de nespus-ului, al vagului, al aproximativului. Un mesaj al tăcerii. Cum sensul tinde să devină cu totul altceva decât umbra misterioasă a lucrurilor (așa cum postulează o Întreagă tradiție a „gramatologilor”, de la Trismegist Încoace), semnificațiile sale esoterice - atâtea câte sunt - se vor confunda cu cele ale universului conținut Între faldurile aparent opace ale biografiei. Ar fi, Însă, o enormă greșeală să echivalăm intimul cu diversele esoterisme
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
baza căruia poate fi analizat). Fiecare proces poate fi descompus într-un număr limitat de elemente care sînt utilizate constant în diverse combinații. Stiința lingvisticii ar trebui să prevadă toate combinațiile posibile de elemente și condițiile realizării lor. Hjelmslev va postula existența a două categorii de substanțe: * la nivelul semnificatului substața realității extralingvistice; * la nivelul semnificantului substanța masei sonore. În ambele cazuri limba structurează substanța într-o formă: * la nivelul semnificatului organizează semnificațiile și valorile; * la nivelul semnificantului asigură sistemul sonor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau strigătul disperat al cuiva, o nenorocire; doliul, un deces în familia celui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestire: psihologia cognitivă privilegiază narațiunea cotidiană, antropologia și structuralismul basmul și mitul, sociologia literară romanul, iar psihiatria povestirea autobiografică. Preluînd ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs este un răspuns deghizat la o întrebare, A. Kibedi-Varga (1989: 74-84) postulează existența a trei mari clase de interogări narative (questionnements narratifs): * acțiunea (LE FAIRE) tratată în romanul picaresc, povestirea fantastică, Bildungsroman, legendele urbane contemporane; * existența (LE VIVRE) sub semnul lui "Cum să dăm sens vieții", evocată de biografii, autobiografii sau narațiuni
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
elemente, un singur element sau nici un element); el decupează diferențiat lumea exterioară în funcție de epocă, mentalitate etc. DIACRONIE (corelat cu sincronie) Termen introdus de Ferdinand de Saussure prin "schimbarea de paradigmă" operată în raport cu gramatica istorică a secolului al XIX-lea. Saussure postulează că sincronia (starea actuală a sistemului limbii) este "unica realitate" pentru subiectul vorbitor, iar diacronia (legată de evoluție, schimbări semantice, glisări de sens) interesează în primul rînd pe cercetătorii fenomenelor limbii. Lingvistica structurală (generată de teoria saussuriană asupra limbii) va
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi capabil să-l decodifice respectând rigorile unei lecturi serioase, recurgând la cunoștințele literare pe care le cere textul respectiv, mergând, în ultimă instanță, literalmente la recitirea hipotextului. Căci, stricto sensu, parodia nu poate fi judecată prin prisma operei deschise postulate de Umberto Eco70. Textul rezultat în urma unei asemenea transformări se susține tocmai prin conținutul închis, tributar textului (modelului, autorului, fragmentului, mitului etc.) la care se raportează, chiar dacă poate îngloba o finalitate și un sens complet noi. Asistăm la (cu un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
depăși ceea ce s-a numit modernitate sau, mai bine zis, criza de identitate a modernității. Charles Jenks, Paolo Portoghesi sau Heinrich Klotz au notat, printre primii, gestația crizei în arhitectura marilor orașe. Iar replica lor "a fost aceea de a postula un oraș (modern) cu memorie"305. Nașterea unui nou istoricism, de ce nu vizibil tentat de plăcerea renascentistă a trecutului, a devenit o certitudine. Jenks găsea chiar că pilonii noii maniere de administrare a spațiului trebuie înrădăcinați în tradiția secolului al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
datele centrale ale doctrinei promovate de Jean-François Lyotard, a cărui lucrare din 1979, Condiția postmodernă, dar și mai recenta carte Postmodernismul pe înțelesul tuturor (1986), interrelaționează, cum vom vedea, cu marile stratageme folosite de autorul-regizor al spațiului romanesc. Filosoful francez postulează existența a două tipuri de mari povestiri ("grands récits") sau metanarațiuni ("métarécits") care legitimau cunoașterea în trecut. "Primul tip este mitic (tradițional), al doilea este proiectiv (modern). În culturile tradiționale, după cum arată antropologia religioasă, cunoașterea se legitimează prin referire la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
emoțional, nici ideologic, ceea ce înseamnă că biasurile teoretice sau empirice pot fi diminuate sau pot fi mai ușor identificate. În fine, un al treilea element ar fi faptul că, prin modul în care e enunțată aria de referință (sociocultural), se postulează implicit faptul că ne interesează fenomenele studiate ce se petrec în interiorul unei societăți (evident, societatea românească în cazul nostru). 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în continuare modelul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism, integrată sau cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității și culturii sub denumirea generică de esențialism și care postulează existența unor suprastructuri, certitudini, esențe, realități independente de și în afara indivizilor și totuși reproduse de aceștia; identitatea apare ca existență în sine, ca realitate apriorică, ca structură. 8 O poziție ce ar putea fi denumită fie non-realistă, fie nominalistă sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca existență în sine, ca realitate apriorică, ca structură. 8 O poziție ce ar putea fi denumită fie non-realistă, fie nominalistă sau chiar individualistă, cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității sub denumirea generică de constructivism și care postulează că existența sau realitatea este produsă de conștiințele individuale; identitatea apare ca produs al sinelui, ca reprezentare independentă existentă în și prin conștiință. 9 Aceeași antinomie, se regăsește într-o formă mai familiară probabil pentru unii în sintagma "nature vs.
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
există de aproximativ 500 ani, iar în cadrul acestuia statele diferă în funcție de suprafață, activitate economică, militară etc. Guvernele, actori importanți de asemenea în relațiile internaționale, sunt în realitate puternic condiționate, constrânse și influențate de alți actori nestatali. Teoria grupului de interese postulează că forța motrice a comportamentului unui stat sunt sub-grupurile de interes. Exemplele includ grupuri de interese care fac lobby politic, militar și economic. Teoria grupurilor susține că, deși acestea sunt componente ale statului, ele sunt, de asemenea, forțele cauzale în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Adepții sistemului integrat postulează ideea renunțării la clasificarea rigidă și stigmatizată pe grupe de handicap a elevilor, Înlocuind-o cu sintagma ”copii cu cerințe educaționale speciale, (C.E.S.)”, considerată ca având implicații psihopedagogice mai nuanțate. “Cerințele educative speciale exprimă trebuința fundamentală a unor copii de
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]