1,516 matches
-
radicali, reprezintă futurismul și expresionismul, iar cei din Warșovia s-au oprit la formula cubism-expresionism. Pînă în 1920, formiștii desvoltă o activitate foarte vie și, în graba ei, febrilă ediții noui, conferințe, expoziții. Societatea reacționează în feluri deosebite (...) Apoi, nouile postulate (...) se acomodează gustului popular”. Autorul articolului consemnează „compromisurile” cu linia moderată a revistei Rhytm (echivalent modernist al maghiarului Nyugatt). Este taxat — în spiritul „masculin” al futurismului și constructivismului — expresionismul „feminin” și „sentimental”: „Dela 1920 mișcarea slăbește. Se ivesc nouile curente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
loc sentimentalismului. Cu alte cuvinte, mai degrabă expresioniști”. Deosebirea față de avangarda românească a anilor ’20 stă, din nou, în asumarea fermă, „angajată” a poziției politice, inseparabilă de cea artistică: „Meritul celor dela Blok este o definiție precisă și clară a postulatelor de avantgardă (...) o noutate pentru societatea poloneză. Am pus în primul plan al preocupărilor programului nostru indivizibilitatea problemelor de artă și a problemelor sociale. Ne-am manifestat pentru stînga radicală, în mișcarea socială”. Optimist, finalul articolului indică o victorie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s’a format grupul către care veniră în urmă W. Strzeminski și H. Stazewski etc. S’au organizat expoziții. 2) În 1924, după inițiativa lui Zanower, organizăm și edităm primul ziar. 3) Rezultatele sînt depe acum vădite pretutindeni auzim repetîndu-se postulatele noastre și observăm la alții influențele activității noastre”. La rubrica de „Cărți și reviste” a numărului următor, este menționat prompt „contraserviciul” polonez de promovare a artei moderne românești: Blok (6-7) ce dernier numero temoigne de la richesse de l’àrt plastique
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
constructivistă A.B.C., citim despre un manifest funcționalist al lui Vladimir Tatlin. Pagina de „Note. Cărți. Reviste” a nr. 70 (nov. 1926) conține o prezentare sumară și neutră a literaturii sovietice prin intermediul revistei franceze Vouloir. Decupajul lasă să se întrevadă postulatul „colectivist” al artei proletare constructiviste vs „onanismul individualist” al artei burgheze: „Vouloir revista junimei din Lille aduce în ultimul său număr un studiu foarte complet al ideologiei literare artistice și sociale a Rusiei sovietice. Un dialog cu Lenin. Studii critice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
adjectivismul paradoxal și inestetic”, metaforismul excesiv, predilecția pentru metafora decorativă în detrimentul celei organice, eliminarea verbului în favoarea substantivului, predilecția pentru verbul la infinitiv și pentru numeral, „interjecții onomatopoetice”. „Disoluția gîndirii” - scopul poeților anarhici - „începe cu disoluția sintaxei” și cu „incoherența ca postulat artistic”, scrie Const. I. Emilian, care sancționează astfel eliptismul („rejetul sintactic”) și deplînge „suprimarea rimei și mai ales a ritmului (expresie a versului clasic) avînd ca rezultat versul amorf”, iar ca ultimă consecință, crearea „versului tipografic”. Adică „nici rimă, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu mai avem nici o Îndoială: ni se pare evident că totul s-a petrecut așa cum trebuia, efectiv, să se petreacă. Djerzinski depășise deja În mare măsură această iluzie perceptivă, legată de o ontologie a obiectelor și a proprietăților, inseparabilă de postulatul de obiectivitate forte; probabil de aceea nu rosti cuvintele, simple și obișnuite, care ar fi oprit spovedania acestui ins plângăreț și dărâmat, legat de el printr-o origine genetică pe jumătate comună, și care În seara aceea, ghemuit pe canapea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de libertate individuală (În epoca lui, acest concept era deja În mare măsură compromis și toți recunoșteau, măcar tacit, că nu poate fi baza nici unui progres uman), ci acela că a reușit, prin interpretări ce-i drept cam riscante ale postulatelor mecanicii cuantice, restabilirea condițiilor În care iubirea este posibilă. Aici, trebuie să evocăm Încă o dată imaginea Annabellei: fără să fi cunoscut el Însuși iubirea, Djerzinski putuse, prin Annabelle, să-și facă o imagine despre ea; Își dăduse seama că iubirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
prime fraze esențiale de a mă propulsa în lumea marilor creatori de roman ? 21. Mult prețuite domn, Va trebui, treptat, să mă ajutați să vă plasez într-o categorie energetică. Există scriitori cărora le sunt stimulate energiile creative în urma unui postulat identitar. Un exemplu ar fi Melville. Știți cum își începe el această capodoperă creatoare de mit modern, romanul moby Dick ? Printr-o formulă de prezentare de o banalitate aș spune descurajantă : „Mă numesc Ismael”. Cînd i-am furnizat noi această
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mult rațiuni cognitive sau jocul intereselor și orientărilor specifice mulțimii participanților la proces? Există două răspunsuri posibile la această întrebare. Primul, pentru care optează clar teoria actuală a tranziției, este accentuarea perspectivei cognitive. Teoria tranziției s-a fundat tacit pe postulatul neutralității social-politice a opțiunilor strategice. Opțiunile strategice nu exprimă opțiunile sociale ale actorilor, ci decurg natural din obiectivele globale ale tranziției și din stocul acumulat de cunoștințe. Actorii care elaborează/adoptă/susțin opțiunile strategice o fac fără vreun interes social
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au parafrazat cărțile cu zelul unor neofiți. Sau cel puțin au fost obligați să țină seama de ele și să adopte o poziție. * * * Mișcările socialiste și partidele muncitorești erau primele interesate de problema maselor. Politica lor se întemeia pe un postulat de raționalitate, la fel ca cea a mișcărilor liberale și partidelor burgheze. Capitalul lor filosofic comun îi incita, și pe unii, și pe ceilalți, să considere că acțiunea oamenilor depinde de o conștientizare a intereselor și scopurilor lor comune. Or
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
elibera tendințele iraționale. Această idee a psihologiei maselor a avut încă din prima clipă un ecou uimitor. Ea a impus unei generații întregi un alt mod de a mobiliza și dirija oamenii. În știință însă, ea s-a transformat în postulatul următor: tot ceea ce este colectiv este inconștient și tot ceea ce este inconștient este colectiv. Prima parte a postulatului o datorăm lui Le Bon140, așa cum am arătat, tot el extrăgînd de aici și toate consecințele practice. Partea a doua a postulatului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a impus unei generații întregi un alt mod de a mobiliza și dirija oamenii. În știință însă, ea s-a transformat în postulatul următor: tot ceea ce este colectiv este inconștient și tot ceea ce este inconștient este colectiv. Prima parte a postulatului o datorăm lui Le Bon140, așa cum am arătat, tot el extrăgînd de aici și toate consecințele practice. Partea a doua a postulatului îi revine lui Freud. El a formulat-o drept o evidență, prin răsturnarea unei întrebări retorice: "Oare conținutul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
postulatul următor: tot ceea ce este colectiv este inconștient și tot ceea ce este inconștient este colectiv. Prima parte a postulatului o datorăm lui Le Bon140, așa cum am arătat, tot el extrăgînd de aici și toate consecințele practice. Partea a doua a postulatului îi revine lui Freud. El a formulat-o drept o evidență, prin răsturnarea unei întrebări retorice: "Oare conținutul inconștientului nu este, în toate cazurile, colectiv? Nu constituie el o proprietate generală a umanității?"141 Trebuie să ne întipărim bine în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui Freud. El a formulat-o drept o evidență, prin răsturnarea unei întrebări retorice: "Oare conținutul inconștientului nu este, în toate cazurile, colectiv? Nu constituie el o proprietate generală a umanității?"141 Trebuie să ne întipărim bine în minte acest postulat. Căci el este cheia vieții mentale a mulțimilor, la fel cum principiul conservării este cheia naturii. Evident, pe noi ne interesează toate laturile acestei vieți mentale. Dar faptul de a afla cum gîndesc mulțimile, cum gîndește omul-masă prezintă un interes
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se alcătuiește un catalog obiectiv al opiniilor lor. Ele trebuie să se regăsească în declarațiile fiecărui partid. Se meșterește portretul alesului ideal care, pentru a fi cît mai credibil, va trebui să se potrivească cît mai bine cu fiecare dintre postulate culese. Spre a se apropia de ideal, candidatul va trebui să se supună nu doar unor operații intelectuale, ci chiar unor intervenții fizice efectuate asupra persoanei sale se modifică dinții lui Mitterand, se schimbă ochelarii lui Chirac sau Debré, pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
viitor savanții și mai ales oamenii politici vor fi mai atenți la motivele pentru care psihologia maselor a avut cîștig de cauză în această chestiune. În ceea ce-i privește, ar însemna o aplicare a regulilor elementare ale științei. Capitolul II Postulatul psihologiei maselor I Am aruncat o privire rapidă asupra subiectului pentru a avea o idee privind dificultatea lui. Ne-am mulțumit să așezăm în prim-plan relația dintre carismă și psihologia de masă. Rămîne să ne întrebăm acum ce face
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fi cum nu se poate mai limpede dacă am întrezări cum de este posibilă această asociere, care sînt manifestările sale psihice. În fapt, nu e deloc ușor. Pentru a trece peste acest obstacol, ar trebui mai întîi să admitem un postulat, apoi să presupunem un mecanism, un al treilea care, împreună cu pulsiunea erotică și identificarea, să ne permită înțelegerea fenomenelor psihologiei maselor. Un mecanism care, spre deosebire de primele două, privește raporturile colective și timpul. II Iată cîteva precizări. Una dintre rațiunile invocate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și o biografie imaginare. Ele creează iluzia unei continuități, a unui fir legîndu-i între ei pe toți cei care ocupă planeta din vremuri îndepărtate. Ceea ce se sprijină pe astfel de evidențe nu poate fi dovedit, ci doar postulat. Conform acestui postulat, impresiile din trecut se păstrează și în viața mentală a maselor, sub formă de urme mnezice. În anumite condiții prielnice, le putem trezi din nou la viață. De altfel, ele se păstrează cu atît mai bine cu cît sînt mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trecut se păstrează și în viața mentală a maselor, sub formă de urme mnezice. În anumite condiții prielnice, le putem trezi din nou la viață. De altfel, ele se păstrează cu atît mai bine cu cît sînt mai vechi. Acest postulat este unul al lipsei de măsură, dar trebuie să-l acceptăm așa cum este: Dacă ar fi altfel, nu putem face nici un pas înainte pe drumul pe care am pornit, nici în analiză, nici în psihologia maselor. Este o cutezanță inevitabilă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ar fi altfel, nu putem face nici un pas înainte pe drumul pe care am pornit, nici în analiză, nici în psihologia maselor. Este o cutezanță inevitabilă"462. III O simplă observație, nu fără importanță însă. Sîntem obligați să acceptăm acest postulat nu atît de posibilitatea ca trecutul să fie păstrat în viața mentală, cît mai ales de consecințele acesteia. Mai ales de cea mai șocantă dintre ele: Istoria este o mișcare ciclică, mulțimile parcurg cicluri. Ele se întorc în locuri prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dintotdeauna în mod deosebit, că au avut un tată primitiv și l-au ucis"467. Acesta este secretul originar. Îl ascundem, îl mascăm în religiile noastre, în carisma cu șefii noștri, în ceremoniile de omagiere. Acesta este conținutul exact al postulatului psihologiei maselor. Și în ciuda sau poate tocmai din cauza primirii proaste a ei în lumea savantă, Freud a rămas convins pînă la sfîrșitul vieții de justețea acestei idei, iar ultimele-i pagini publicate îi sînt consacrate. II De ce a fost comisă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
239 Capitolul IV: Mulțimile și libidoul / 245 Capitolul V: Originea atașamentelor afective în societate / 255 Capitolul VI: Eros și Mimesis / 269 Capitolul VII: Sfîrșitul hipnozei / 281 Partea a șaptea PSIHOLOGIA CONDUCĂTORULUI CARISMATIC Capitolul I: Prestigiul și carisma / 289 Capitolul II: Postulatul psihologiei maselor / 295 Capitolul III: Secretul originar / 301 Partea a opta IPOTEZE ASUPRA MARILOR PERSONALITĂȚI Capitolul I: Omul Moise / 311 Capitolul II: Romanul de familie al oamenilor mari / 316 Capitolul III: Inventarea unui popor / 326 Capitolul IV: Conducători mozaici și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și urm. footnote>: mecanismul economic trebuie să se sprijine pe piață, căreia trebuie să i se asigure o libertate de funcționare cât mai mare, în prin cipal în ceea ce privește prețurile și salariile; mecanismele pieței trebuie echilibrate, contrabalansate de un imperativ social postulat a priori, al cărui garant trebuie să fie statul, pentru că mecanismele pieței nu pot să determine singure ansamblul vieții sociale; statul este apărătorul protecției sociale și al liberei negocieri între partenerii sociali. Intervenționalismul statal și dirijismul sunt condamnabile doar în măsura în care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a lui Lobacevski, în 1829, cea a lui Bolyai, în 1832, cea a lui Riemann, în 1854) contestă, ab initio, criteriile carteziene de validare a unor propoziții matematice. În speță, criteriul evidenței care perpetuase, între altele, ideea adevărului natural al postulatului paralelelor din geometria euclidiană, nu mai este acceptat de la sine. Chiar dacă nu invalidează formalismul transcendental kantian 2, geometriile neeuclidiene chestionează statutul ontologic al axiomelor matematicii, anticipând - și prin discursul convenționalist al lui H. Poincaré (1854-1912) - teza despre adevărul limitat de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
proiectivă a intenționalității, prealabilă oricărei explicitări hermeneutice. Interpretarea este recesivă comprehensiunii, forjată în câmpul revelației unui sens unitar al totalității, fără de care nu am putea înțelege în ce anume „constă inteligența oricărui lucru”2. Dacă Heidegger discută temporalizările conștiinței prin postulatul structurării lingvistice a comprehensiunii, M. Polanyi pretinde că acest comportament anticipativ al conștiinței se întâlnește și acolo unde elementul lingvistic al aproprierii pare să lipsească. Recunoașterea unei fizionomii, deprinderea îndemânărilor, sincronizarea organelor de simț ori stăpânirea unor unelte sunt toate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]