511 matches
-
sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în podișul de la Babadag
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Prepelița ("Coturnix coturnix") este o pasăre ca. de mărimea unui sturz, fiind cele mai mici și singura specie din ordinul „Galliformes” care sunt păsări migratoare în România. Ele sunt răspândite Europa Centrală, fiind păsări sperioase care se pot vedea ca potârnichile destul de rar, efectivul lor a scăzut considerabil în ultimii anii, cauza fiind vânarea lor excesivă și reducerea habitatului printr-o agricultură extensivă. Prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galiformelor, de circa 18 cm lungime, de culoare brună
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
adevărat polivalent, Setterul englez știe să-și adapteze cheta la terenul care i se oferă și la dificultățile pe care le întâlnește. Obține constant rezultate bune la concursurile de toamnă la vânatul împușcat. Este foarte apreciat de către vânători la căutarea potârnichilor ori a cocoșilor de munte, a gâștelor din mlaștină, ori a becațelor. Comparativ cu „rudele” sale, Setter irlandez și Setter Gordon, culoarea luminoasă a robei îl fac mult mai vizibil în câmpul de vânătoare și este mai bine adaptat la
Setter englez () [Corola-website/Science/323467_a_324796]
-
95.10 Oamenii se miră de numărul mare al maidanezilor din orașe, dar paznicii de vânătoare sau vânătorii cu state vechi în domeniu aduc dovezi imbatabile referitoare la pagubele și distrugerile făcute de câinii hoinari asupra efectivelor de dropii, fazani, potârnichi, prepelițe și alte specii de păsări care clocesc pe sol. Numărul câinilor hoinari care s-au sălbăticit și s-au adaptat la viața în câmpuri și păduri a ajuns în prezent atât de mare, încât aceștia au ajuns să elimine
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
coastă, iernile sunt reci și ploioase și verile calde și uscate, iar temperatura medie anuală de 14 ° . Diversitatea speciilor este limitată, în special în zonele urbane. Cu toate acestea, județul are unele specii de interes cinegetic că vulpea roșie, vier, potârnichea sau porumbelul roșu. În zonele verzi ale orașului cele mai comune specii sunt rozătoarele. Există, de asemenea, veverița. Aceasta prezintă o floră diversă și foarte divizată. Populația județului, în anul 2001, era de 68643 de oameni care trăiau în sate
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale. Rețeaua căilor feroviare are o lungime de
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de "gâște, rațe sălbatice "și" lebede". În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Călăraș. În sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului Județean Sibiu este Daniela
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
alta este "The Phoenix" („Fenixul”) din „Cartea Exeter”, o alegorie a lucrării lui Lactantius "De ave phoenice". Alte poezii mai scurte sunt prelungiri ale tradiției latine de bestiare. Unele exemple sunt "The Panther" („Pantera”) "The Whale" („Balena”) și "The Partridge" („Potârnichea”). Viața sfinților "Cartea Vercelli" și "Cartea Exeter" conțin poezii despre viața sfinților, hagiografii. În "Cartea Vercelli" se găsesc poeziile "Andreas" și "Elene", iar în „Cartea Exeter” poeziile "Guthlac" și "Juliana". "Andreas" are 1722 de versuri, ea fiind cea mai lungă
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
a insulei. Parcul cuprinde cea mai mare densitate de bou moscat din lume (cca. 68000 în 2001, precum și cea mai însemnată populație de caribu Peary. 43 de specii de păsări trec anual prin parc, deși dintre ele doar corbul și potârnichea polară sunt considerați rezidenți permanenți. Pe insula Banks au fost înființate de asemenea, încă din anul 1961, două arii protejate ("sanctuare") pentru păsări migratoare: "Banks Island Migratory Bird Sanctuary" și "Thomsen River". În prezent, pe insulă se află o singură
Insula Banks () [Corola-website/Science/316714_a_318043]
-
Prințesa Alexandrina Victoria. Prințesa a fost născută la Palatul Kensington din Londra, a fost vaccinată împotriva variolei imediat după naștere și alăptată de însăși mama ei. Tatăl ei i-a scris soacrei la Coburg că fata era "grasă ca o potârniche". La opt luni după nașterea Victoriei, Ducele Eduard de Kent a murit de pneumonie cu șase zile înaintea tatălui său, regele George al III-lea. Ducesa văduvă avea puține motive să rămână în Regatul Unit, nu vorbea limba și deținea
Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld () [Corola-website/Science/315398_a_316727]
-
Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
adevărat polivalent, Setterul englez știe să-și adapteze cheta la terenul care i se oferă și la dificultățile pe care le întâlnește. Obține constant rezultate bune la concursurile de toamnă la vânatul împușcat. Este foarte apreciat de către vânători la căutarea potârnichilor ori a cocoșilor de munte, a gâștelor din mlaștină, ori a becațelor. Comparativ cu „rudele” sale, Setter irlandez și Setter Gordon, culoarea luminoasă a robei îl fac mult mai vizibil în câmpul de vânătoare și este mai bine adaptat la
Setter englez () [Corola-website/Science/323731_a_325060]
-
fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănen ("Triturus vulgaris"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Păsări protejate: cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), presura de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), huhurez
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
lui Darwin iar notele sale pe acest subiect au fost de aproape patru ori mai multe decât cele de zoologie. În timpul călătoriei, i-a scris surorii lui că „nimic nu e ca geologia; nici plăcerea primelor zile de vânătoare de potârnichi nu se pot compara cu găsirea unui lot frumos cu oase fosile, care-și spun povestea despre vremurile trecute de parcă ar fi vii și ar grăi”. Pentru el, cercetările geologice puneau în joc rațiunea și îi dădeau oportunități de a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
copleșitor de noi. FitzRoy a pus corturi și un observator pe Insula Prepeliței pentru a determina poziția exactă a insulelor, în vreme ce Darwin a colectat numeroase animale marine, delectându-se în coralii tropicali din limanele mareice, și a cercetat geologia Insulei Potârnichii. Deși cartea lui Daubeny din biblioteca lui "Beagle" descria geologia vulcanică a Canarelor, în ea scria că structura Insulelor Capului Verde este „prea imperfect cunoscută”. Darwin a considerat Insula Potârnichii drept cheia înțelegerii structurii insulei St. Jago, și i-a studiat
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
în coralii tropicali din limanele mareice, și a cercetat geologia Insulei Potârnichii. Deși cartea lui Daubeny din biblioteca lui "Beagle" descria geologia vulcanică a Canarelor, în ea scria că structura Insulelor Capului Verde este „prea imperfect cunoscută”. Darwin a considerat Insula Potârnichii drept cheia înțelegerii structurii insulei St. Jago, și i-a studiat cu grijă stratigrafia după metodele învățate de la Adam Sedgwick. A strâns specimene și a descris un strat alb de stâncă tare formată din corali și scoici zdrobite aflate între
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, pițigoiul), reptile (șarpele orb, șopârla), batracieni, insecte. Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendință de îmbătrânire a populației și de migrare, mai ales în străinătate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuiți inegal, comuna Berca fiind cea mai
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]