1,898 matches
-
finalizări. Fabricile vibrează sub straturi confuze de fum, oamenii se adună la porți într-o tăcere stranie, încărcată de prevestiri: „Își șterg ochii și n-au răgaz să plângă...” Ceața, fumul, negrul apăsător, tente utilizate expresionist, sunt simboluri oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii cântă dragoste din strună.../ Sirena fabricii sună
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Enigme în orașul nostru (2001), autorul echivalează fantasticul cu paradoxalul. Sunt revizitați cei doi Caragiale, Mircea Eliade, chiar Ion Creangă. În unele proze, inexplicabilul este găsit în paradoxurile științei (inclusiv cibernetica) și transpus într-o formulă narativă care să îl potențeze prin suspans. În altele, legile paranormalului par a ghida psihologia oamenilor. Scriitorul reușește atunci când cazul spectaculos, dar obscur se ridică la rangul parabolei „viciate”, obișnuită în scriitura postmodernilor. Romanul cu cheie Căderea Bastiliei (1998) este dezvoltarea prozei cu același titlu
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
altul, personajele par simple marionete mânuite de autor, care leagă și dezleagă destinele după capriciosul său impuls de moment. În schimb, romanele ce s-au succedat la scurt timp, Partea din care bate vântul (1970) și Al doilea motiv (1972), potențează virtuțile narative evidențiate în nuvele. Folosind ca pretext biografia unei familii (Manafu) sau a unui copil (Dumitru), G. întreprinde o analiză a realităților românești de după cel de-al doilea război mondial. Reîntoarcerea învinsului (1980), ca și Tren de noapte (1981
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
fiu malformat de exterior, dar rezist individual, fără să Încerc să opresc sau să distrug forța exterioară Însăși. Din acest unghi de vedere, tind să-i dau dreptate lui Marius, pentru că el are probabil instrumente sociologice mai bune care să potențeze distincția. Desigur, așa cum arată Sanda, termenul rezistență are două sensuri: unul biologic (rezistăm ca indivizi la foame, la sete, la frig) și altul intelectual (nu ne lăsăm deformați de precepte). Totuși, dacă ajungem să vorbim de rezistență, cred că aceasta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în 1938, este mult amplificată prin introducerea unei noi părți, constituită din scrisorile eroinei. Caracterul și eșecul tragic al arivistului (modelul Julien Sorel este menționat în text), care sacrifică iubirea pentru a parveni, sunt potențate prin contrapunerea confesiunilor personajului feminin. Epistolarul protagonistei, diferit net ca atitudine și stil de relatările eroului, dezvăluie o fermecătoare personalitate feminină. Spre final, narațiunea deviază către un romanesc ieftin și precipitat, cu exagerări ale ficțiunii ancorate în senzațional. Două părți
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
educaționale. După acest itinerar instructiv în spațiul culturii universale, D. revine la aria românească, evidențiind direcțiile istoriografiei de la noi - istorică, filologică, estetică, de idei ș.a. Schițând jocul permanențelor și al modelelor, autorul conchide că înclinația spiritului românesc spre sinteza umanistă, potențată de ideologia luminilor, a subsumat influențe orientale și occidentale, hotărând o particularitate a culturii noastre. Tehnica relației fragment-întreg guvernează metodologic și alte lucrări, precum Umaniștii români și cultura europeană (1974), Cultura română în civilizația europeană modernă (1978), Humanisme, baroque, Lumières
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
pam-pam!...” etc. În final însă, când te aștepți mai puțin, după această spornică bravadă, întorsătura: „O lacrimă. Stop. Totuși, toamnă./ Mai lipsea cineva ca să fim doi.” Secretul unor asemenea poeme (reprezentative) este că diversiunea parodică și în genere (auto)ironică potențează lirismul autentic, iar confesiunea devine, în urma ei, mai apropiată și mai credibilă - după o rețetă pe care poetul o deține în exclusivitate. Creația originală a lui D. este însoțită de o meritorie muncă de traducător (din Rafael Alberti, Irving Stone
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon încă nefixat, ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele acestei panorame stau în caracterizările sintetice, slujite de harul metaforei critice. Cea de-a doua orientare e ilustrată de Semnele lui Hermes (1993; Premiul „Vasile Pogor”, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prima sinteză amplă asupra
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
r și fără nici o trufie” (Curentul nou, 15/1904). În pofida bunelor intenții declarate, revista nu poate ocoli anumite accente antidemocratice, datorate naționalismului mai puțin temperat al unor colaboratori influenți, cum este A.C. Cuza. Despre felul în care sentimentul național este potențat de „curentul popular” vorbește I. Scurtu în articolul intitulat Curentul popular și generația tânără. El consideră că „poporul de jos, cu traiul său patriarhal, cu portul său pitoresc, cu duioasele lui cântece” trebuie asimilat cu scopul de a fi apoi
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
romantism aproape auroral (Ești la vârsta, Viața în asalt). Asocieri insolite, reprezentări livrești ale unei cosmogonii inundate de lumini spirituale domină lungul poem Spirala iederii. Mai vechea tentativă de a institui un neoromantism revoluționar este, în volumul Prima zăpadă (1990), potențată printr-un patos susținut, probabil, și de evenimentele din decembrie ’89. Prima secțiune a plachetei conține o bună poezie patriotică, chiar dacă surprinde pe alocuri exaltarea unor fapte nu rareori infirmate în istorie. Ciclurile naturii, altădată proiectate în orizontul cosmic, au
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
afirmăm”, „să păstrăm cumpătul și cumpăna”), într-un moment de confuzie a valorilor și de agresivă invazie a politicului în domeniile spiritului. Revista militează, așadar, pentru „producerea de valori propriu-zise dincolo de conjunctură și cu acel dram de atemporalitate care să potențeze clipa și să hipnotizeze eternitatea”. Opțiunea pentru „realitatea transcendentă” a cărților și abordarea subiectelor în idealitatea lor sunt norme călinesciene aplicate cu măsură și, din când în când, cu scepticism. Se publică poezii de Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ștefan Aug.
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
asupra vieții celorlalți și a lui însuși. Neîndoielnic că starea de ebrietate este cauza imediată și cea mai frecventă în actele de violență asupra soțiilor. Fără a neglija faptul că înclinația spre băutul excesiv are puternice componente biopsihologice, ea este potențată și de situația de viață a indivizilor, alcoolismul fiind asociat cu șomajul, sărăcia, lipsa de educație. Să observăm, apoi, prezența unui alt fenomen legat de starea de ebrietate și abuzul fizic al membrilor familiei: soții și părinții învață că dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Idila). Apar, cu obstinație, și nu doar aici, ca simbol bufonul, saltimbancul, măscăriciul, simpla enumerare a unor titluri fiind elocventă: Fluturi și claunul, Claun vorbind muzelor, Claun către adolescenți, Lamentația claunului etc. Cartea Pasărea medievală (1973) nu face decât să potențeze laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și amărăciunea în fața unei realități decepționante: „Astăzi castelul / năpădit de bălării / și de ierburi otrăvitoare / coboară spre somnul ruinelor./ Eu însumi nu sunt decât / firul de praf / de la capătul
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
fără îngrădiri emoționale și morale - are șanse să se traducă în planul realului cotidian. Se pare că desensibilizarea are un efect sporit în impactul mass-media asupra creșterii violenței sexuale. Pornografia asociată cu violența, prezentă în atât de multe materiale vizuale, potențează pornirile înspre acte propriu-zise de acest fel pentru că la motivele generale legate de influența mass-media asupra comportamentului agresiv se adaugă incitarea libidoului sexual. În cazul promovării violenței erotice prin mijloace de comunicare în masă, avem de-a face deci cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
infirmă viziunea catharsisului, în care prima formă de violență ar putea fi un substitut pentru a doua, mult mai gravă. Este foarte probabil ca violența verbală, în loc să o anuleze sau să o atenueze pe cea fizică, de fapt să o potențeze. Dar, fără a controla și alte variabile, este imprudent a da un verdict. În același timp, rezerva noastră trebuie să fie și mai pronunțată când e vorba despre reprezentările și explicațiile populare privind relația catharsis - agresivitate antisocială. Oricât de contrastantă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai mare aversiune agresională decât cei ce utilizează frecvent pedepsele fizice (Fesbach, 1970). Părinții care descurajează violența, comportându-se ei înșiși ca atare, servesc drept model nonagresiv pentru urmașii lor. S-a dovedit experimental că, așa cum expunerea la acțiuni agresive potențează violența, tot astfel expunerea la modele și acțiuni nonagresive induce subiecților reținerea de a se comporta agresiv, chiar atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de la noi din țară - și, desigur, cu atât mai mult al politicienilor. Esența problemei constă în următoarele. Este clar, așa cum am încercat să accentuăm în pasajele anterioare, că între democrație și sondaje există o corelație pozitivă și că ele se potențează reciproc. Nu în mod mecanic însă, și nu fără nici o restricție. Un anume organism politic sau o anume persoană poate manipula atitudinile, deciziile și comportamentele oamenilor, pe baza sondajelor de opinie, fiindcă a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de nevoi de tip SWOT - identificarea punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor pe care componenta investigată le are asupra comunicării în ansamblu). Sarcina finală va presupune strângerea tuturor acestor părți pozitive în interiorul unor activități care să le potențeze și, în plenul colectivului, discutarea unui sistem de posibile asamblări ale acestor optimizări într-un model al comunicării eficiente. Scenariu: Managerul străintc "Scenariu\: Managerul străin" Managerul unei mari companii internaționale din domeniul industriei textile, fiind sosit într-o țară străină
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a grupului în scopul realizării coordonărilor cognitive. Importanța pe care acest nou mod de abordare o are în declanșarea, ca și - paradoxal - în aplanarea conflictelor este multiplă. În acest sens, un conflict care apare în procesul de tratare a informației potențează ponderea cognitivă a respectivului fenomen. Această deplasare de accent pune individul în postura de tehnician al comunicării, o comunicare care îmbracă mult mai specific atributul utilității. O importantă dimensiune a conflictului care are consecințe pozitive este acțiunea de modelare. Apariția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
feedback de profunzime, se poate face punând în legătură oricare dintre celelalte elemente subliniate și considerate definitorii de către Mitchell. 9.2. Caracteristicile grupuluitc "9.2. Caracteristicile grupului" Grupurile pot fi studiate pe un evantai tipologic extrem de extins, diversitate care este potențată și de variabilitatea intersecțiilor dintre aceste tipuri ale grupurilor. Referindu-ne la obiectul studiului nostru, grupurile mici, considerăm util inventarul oferit de către John Brilhart și Gloria Galanes (Brilhart, Galanes, 1995). Astfel, în abordarea sociobiologică se poate distinge între două mari
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
existența unei stări emoționale la cel care comunică. Bucuria, furia, ostilitatea par să producă presiuni de a comunica” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 97). În aceeași ordine de idei, vom spune că această comunicare consumatorie o sprijină, o potențează sau, respectiv, o blochează pe cea instrumentală. Pentru a reuși să folosim doar primele două funcții ale comunicării consumatorii spre cea instrumentală (de sprijin și de potențare/optimizare), este deosebit de folositoare utilizarea la începutul oricărei activități de echipă a unor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este dacă această arie de conflicte era evitabilă în practică sau nu. În ceea ce ne privește, considerăm că, la nivelul unor astfel de jocuri de spargere a gheții, asemenea sentimente - de altfel, inevitabile- pot să fie mai ușor admise și potențate într-o direcție pozitivă, în sensul dezbaterii pe problema propusă prin controversa creativă. În același timp, pentru că în cele din urmă ideea de bază a metodei controversei creative presupune găsirea unui adevăr care să conțină câte puțin din toate pozițiile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fastuoasă, mirifică (în alt plan, cum spune un personaj, producând astfel o definiție a fantasticului, „ceea ce are atributele irealului dăruiește realului niște accente insuportabile de autenticitate”). Debordantele imagini fabuloase se impun și ca tablouri în sine, însă valoarea lor e potențată de armătura simbolică spirituală. În asemenea îngemănări stau centrul de greutate și nucleul de semnificație al romanelor: un personaj se trezește într-o bună dimineață fără degetele de la o mână, dar nu simte nici o durere, altuia, bătut sălbatic de huligani
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
un depravat inteligent, personaj de tip matein care năzuiește să se purifice prin această relație, îi propune bărbatului o căsătorie de formă, la al cărei adăpost să se poată consacra total Zoei, exclusiv în virtutea unei incoruptibile afecțiuni sufletești. Hotărârea e potențată, probabil, de sensibilitatea Anei la tragic, fiindcă destinul tragic dimensionează viața prietenei sale. Destin trasat de o traumă a copilăriei: propriul tată o violase pe Zoe și același părinte denaturat va face, cu complicitatea nu mai puțin abjectei sale soții
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
precum și versuri de o delicatețe și o profunzime aparte. Pentru că S. este, înainte de toate, un poet. Lirica lui se concentrează pe două teme ce se întrepătrund și se metamorfozează printr-un transfer reciproc: somnul și moartea. Cele două stări se potențează, somnul fiind o moarte vremelnică, iar moartea un somn etern: „Astăzi sunt rană și semn/răstălmăcit în oglinzile somnului./ Mă-ncearcănă un cancer de vise./ Moarte ucisă de o altă moarte,/nu îngenunchez decât în oglinzile somnului” (autoportret în oglinzile somnului
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]