721 matches
-
la rîndul lor, foarte asemănătoare. RÎndurile care urmează reprezintă un citat dintr-o traducere a unei părți din ceea ce este scris pe piatra funerară a dr. Usui: În ceea ce privește Învățăturile, mai Întîi să-l faceți pe student să Înțeleagă cum se cuvine povețele Împăratului Meiji, apoi, dimineața și seara, cereți-i să psalmodieze și să țină minte cele cinci povețe, care sînt: Astăzi nu te mînia. Nu fi Îndurerat. Exprimă-ți recunoștința. Fii sîrguincios la muncă. Fii bun cu ceilalți. Mai există o
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
din ceea ce este scris pe piatra funerară a dr. Usui: În ceea ce privește Învățăturile, mai Întîi să-l faceți pe student să Înțeleagă cum se cuvine povețele Împăratului Meiji, apoi, dimineața și seara, cereți-i să psalmodieze și să țină minte cele cinci povețe, care sînt: Astăzi nu te mînia. Nu fi Îndurerat. Exprimă-ți recunoștința. Fii sîrguincios la muncă. Fii bun cu ceilalți. Mai există o versiune găsită Într-un document original, scris de dr. Usui, pe care am citat-o În capitolul
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
la Centenar e scrisul lui aproape de-oțelari. Vin maldăre de cărți în librării Dar noi vrem tot mai multe. Suntem mii (...) Ni-e Caragiale-aproape, oaspăt darnic. Și râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că scrisul nostru-n friguri E muncă... Și-ncă muncă grea. Iubise lupta de opinii! Nimic după tipic sau silnic. Cătase florile, nu spinii. Soluții, nu examen clinic. Ca el să iei din cărți, destule... Dar dând și celor mulți povața, Topește ghiața din formule, Iubește-adânc, fierbinte, viața! 72. Ion Horea - Note despre o poezie. În: Viața românească, nr. 10, oct, 1953 73. G. Călinescu - Discuții și analize literare. În: Contemporanul, nr. 18 (343), 1 mai 74. În: Contemporanul, nr. 39
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A. A.-Luca (A. Luca-Axelrad) sau Roata, A. Roată, Moș Roată, A. Tutov(eanu). Placheta de debut, Spre Răsărit (1900), trimite vag la țara biblică, pierdută; într-o a doua, A. versifică povețe pentru școlarii săi (Copiii și cartea, 1901). Discret, sentimental, poetul cântă, în manierea sfârșitului de veac, durerea neamului căruia îi aparține (Lădița cu necazuri, 1919), învie scene din copilărie, drame mărunte, „murmurul ceainei”, „salonul” - ambianța declasaților șomeri. „Lădița”, evocând bagajul
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
trebuie să și-o însușească. Este necesară oricărui tânăr care intenționează să-și facă intrarea în viața politică și chiar celor fără o astfel de ambiție. Nu-l vede nicăieri. Păcat! A ratat o ocazie de a afla și alte povețe decât cele primite de la tatăl său. Își lasă bărbia în piept cu un suspin. Gallus le împuie capul amândurora că zilele se scurg și viața trece, așa că nu au de ce să pună stavilă plăcerilor de care nu vor avea parte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de hore și de dor. Nu am nici o mângâiere, Mă cufund în trista mea durere. Aș vrea din nou la horă să mă duci, De braț cu mâna ta firavă să m-apuci. Să-mi dai sfat, să-mi dai povață, Cum să mă descurc în viață.
Mama by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83206_a_84531]
-
Cum se agită și cum face treabă, Dar mă cufund în gânduri sumbre Când pe la poartă zăresc doar numai umbre. Aș vrea ca tu să fii din nou în viață, Pe mine să mă cerți și iar să-mi dai povață, Dar ești plecat în veșnică țărână Să stai alăturea de maica mea cea bună. Mi-e dor ca să te văd pe prispă afară, In nopțile târzii de vară, Să-mi fredonezi nepăsător Un cânt de jale și de dor. O
Tata by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83205_a_84530]
-
Un gramatic va face în timpul morții o observație gramaticală (în isonul lui Felix d'Arvers), un funcționar își va clasa actele, un avar își va aranja banii, unul care a avut impresia că a fost un tată exemplar va da povețe. Nu vor savura clipă cu clipă toată amplitudinea morții decât acei care au trăit tot timpul cu sufletul și toate gândurile în preajma ei și au pus-o în toată meseria lor zilnică, la care, deși nepricepuți, trebuiau să ia parte
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
simplă și nu merită poate atâtea întrebări. A fost îndrăgostită de mine, nu așa de teribil însă ca să nu se amuze cu alții în lipsa mea, să nu flecărească, să nu facă planuri în care nu aveam rol, să-mi asculte povețele, să nu se gândească că nu va putea rămâne fată bătrână, cu frica vecinică de a o părăsi. Desigur, despărțirea de un om pe care te-ai obicinuit să-l iubești e grea, dar profitând de lipsa lui, de un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
voi putea fi fericit!" Străbat uneori în noi astfel de extaze și așa ne tulbură, încît credem că trebuie să dureze mereu, oricât experiența ne-ar învăța că ne vom regăsi curând exact ca mai înainte. Oricine îți dă aceeași povață: ca un menaj să dureze (și se poate extinde asupra împerecherii în general), trebuie ca amândoi să facă multe concesii. Adică să taci anumite preocupări, să minți când este nevoie, să renunți la orice gust personal dacă nu se potrivește
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să scot alcool din ele, că dacă e să umblu pe trei cărări, pot să umblu și fără cizme... După astfel de vorbe, aruncate cu atâta meșteșug În dorul lelii, mai puteam eu să-l mustru și să-i dau povețe?! L-am lăsat În plata Domnului și am plecat... - Ați fost și la Stavropol? se minună Mașa, care până atunci nici nu auzise de existența unui astfel de oraș. - Pe unde n-am fost..., ridică din umeri vizitatorul. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dăm și apă, cum să nu vă dăm!? Tătucului Iosif Visarionovici nu-i place să știe că omul suferă de sete. Veți ajunge la capătul drumului sătui și odihniți. Ați Înțeles?!“ „Am Înțeles!“, strigă toți, În cor. Iar unii, ascultând povața, nu uită să adauge după cuvântul „Înțeles“ și „să trăiți“. „Așa, așa“, Își freacă palmele soldățelul. „Văd că Începeți să deprindeți bunele maniere, nu-i așa?“. „Așa-i, așa-i“, Îl acompaniază mai multe glasuri de femei și de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
București, 1985-2004. Liviu N., De la Riga la New York. Călătorii solidare, Riga, Sinaia, New York, 1989, 1998-2001, 2004. Ludi Grünberg, Despre valori și alte povestiri, București, 1985-1994. Madam Charbonier, Femeia în roșu turbat, Comitetul de Partid, Sector IV, București, 1979-1989. Mama Milia, Povețe, dojeni și draguri, Sâncrai, Hunedoara, București, 1955-1994. Maria Bucur, Parfum româno-rus de femeie americană, Monroe County, 1998-2004. Mary Daly, Pescăruși, cormorani și miracole, Boston, 1998. Mihai Bîrsan, Tatăl potrivit la fata potrivită, Hunedoara, 1959-2000. Mircea C., Dimineți de taină, Sinaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
l-au întins pe macadamul murdar. — Nu-l omorâți! veni în sprijinul mulțimii și gigantul nordic care stătea lângă mine, o adevărată forță a naturii, clădită prin flotări și alimentație vegetariană, îmbrăcat în trening. Acum veneau alții cu sfaturile și povețele lor, în vreme ce șoferii înfuriați ieșeau urlând în mașinile lor bătucite. Un negru gras și bătrân, cu un șorț roșu, a traversat strada plin de importanță pentru a-și țipa propria-i versiune. New York-ul e plin de actori, producători, consultanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai fugi De acasă-n lume! Îl voi asculta Pe Gepetto, bun părinte, Nasul nu îmi va mai crește De azi înainte! bis (a treia oară vorbit cu hotărâre) Toți: (cântă) Pinocchio! Pinocchio! Toți copiii să învețe! Pinocchio! Pinocchio! Aceste povețe. Zâna: Să nu mințiți, fiindcă greșiți! Iepurii: Să ascultați! Să învățați! Pinocchio: Să fiți cuminți lângă părinți! Toți: (cântă) Pinocchio! Pinocchio! Toți copiii să învețe! Pinocchio! Pinocchio! Aceste povețe. Prezentatorul: Ați ascultat, copii, Doar un crâmpei din viața lui Pinocchio
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Toți: (cântă) Pinocchio! Pinocchio! Toți copiii să învețe! Pinocchio! Pinocchio! Aceste povețe. Zâna: Să nu mințiți, fiindcă greșiți! Iepurii: Să ascultați! Să învățați! Pinocchio: Să fiți cuminți lângă părinți! Toți: (cântă) Pinocchio! Pinocchio! Toți copiii să învețe! Pinocchio! Pinocchio! Aceste povețe. Prezentatorul: Ați ascultat, copii, Doar un crâmpei din viața lui Pinocchio Cea plină de peripeții! Să râdem, dar să și-nvățăm, Cum este bine ca să ne purtăm. V-a spus-o și Collodi - autorul - V-o spune și prezentatorul. Portretul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Dacă ești mai cumpătat. Refren P 7 Vă las cu bine, dragii mei, Și vă invit la dans, ehei! Apoi, în cartea de povești O lume-n care nu găsești Atâta rău precum în viață, Ci vorbă bună și-o povață, Să știi să ieși învingător Așa, ca-n lumea basmelor! Dans Notă : Personajele din povești intră pe rând pe scenă pe un fond muzical 30-40s. 2.După faptă și răsplată, Leneșul mai mult aleargă, Iar copilul răzgâiat Va rămâne ne
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
în ogradă 260 Tu nu o mai plivești. Să știi că în oglindă Mereu noi te zărim și pașii tăi prin tindă Prin vis îi auzim. Mi‐ e dor, măicuță, dimineață La masă să ne chemi, Să ne mai dai povață La muncă să ne‐ndemni. Cărarea care duce spre izvor De tine n‐ a mai fost umblată, Dar parcă te zărim plutind ușor Cu fața‐ mbujorată. Tu ai murit, iubită mamă, Dar chipul tău e viu mereu, Iar poza ta
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Nu ne dăm ”mână cu mână!” Limba noastră e iubită De studenți și de ”deștepți”, Toți o văd ca încâlcită, Și-o rostesc cum nu te-aștepți. Vrem profesori să ne-nvețe Ca prostimea să dispară Vrem bunici să dea povețe În a noastră limbă, iară ! Așa strigă frații rupți Din al țării noastre trup Pentru limbă să tot lupți Pân’ oscioarele se rup. Graiul nostru este dulce, Spunem țară, mamă , limbă Când l-a pus ca să îl culce, Puiul mamei
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93402]
-
trăistuță în care culegem alunele... Bătrânul nu rămâne tăcut prea multă vreme: Te-ar deranja dacă eu oi mai spune una-alta? Abia aștept să-ți aud vorbele, părinte. Apoi dacă mi-ai dat cale liberă, ți-oi aminti câteva povețe propovăduite de biserică. Sunt numai urechi, părinte. Pentru început, aș spune că cel mai nimerit este „Să te laude alții și nu gura ta; un străin și nu buzele tale”. Pe urmă „Nu trece cu vederea cuvintele înțelepților, ci îndeletnicește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cerului... Mă întrebam în sinea mea câte lumi or mai fi în univers? „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești” a fost - ca din carte - răspunsul bătrânului. Îmi place să întreb, dar mai mult îmi place să ascult povețele celor mai știutori ca mine. Dacă tot am pornit pe această cale, atunci ascultă câteva povețe ortodoxe: Sunt numai urechi, părinte. Atunci află că „Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii”. Apoi: „Mântuirea stă în buna sfătuire; cei care nu se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te mântuiești cu întrebarea să călătorești” a fost - ca din carte - răspunsul bătrânului. Îmi place să întreb, dar mai mult îmi place să ascult povețele celor mai știutori ca mine. Dacă tot am pornit pe această cale, atunci ascultă câteva povețe ortodoxe: Sunt numai urechi, părinte. Atunci află că „Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii”. Apoi: „Mântuirea stă în buna sfătuire; cei care nu se sfătuiesc cad ca frunzele”. Pe urmă: „Cinstește pe Dumnezeu din averea ta și din roadele pământului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dai unuia dintr-o mie. Secretul nimănui să nu-l dai. De vrei să faci un prieten, mai întâi pune-l la încercare”. Să nu uiți că: „A fi mare nu-i mirare, a fi om e lucru mare”. Aceste povețe ortodoxe rostite de sfinția ta sunt cele care în mod arhaic s-au păstrat și transmis din generație în generație... Ele nu trebuie să lipsească din nici o familie: fie bogată, fie săracă. Nu degeaba se spune: „să ai cei șapte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decât să-ți biciui voința și memoria pentru a scoate din ele o recoltă cât mai bogată... Și ai reușit, sfințite? Am reușit și asta mă bucură. De aceea vei fi bine venit oricând. Cât vei sta departe de mine, povață ți-or fi cărțile tălmăcite de distinsul profesor universitar Ioan Caproșu. Să nu le lași din mână. Negreșit așa voi face, părinte. Uite că soarele a și pornit să urce. Rămâi cu bine, sfințite, și Dumnezeu să te aibă în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]