1,967 matches
-
stat. Ce câștig cheltui pe biruri: Pe drum, aer, apă rece, Pe speranțe, suveniruri, Pe gânduri și pe-alte zece. Când ceri drepturi sociale, Ei îți dau senini de știre: „N-avem bani pentru spitale, Dar vă facem cimitire!...” Au prădat țara, ca hunii, Cu un soi ciudat de ură, Sugrumând-o, ca nebunii, Fără rost, fără măsură. Noi strigam din partea asta: „ Nu mai furați, frățioare, Mai opriți-vă năpasta, Nu mai avem demâncare! ” Ei ne sfidau: „Dragii noștri, Nu mai
DE ADMINISTRATIO… SAU DIALOGUL SURZILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342907_a_344236]
-
a cosit mereu cu sârg! În livezi roșiți sunt merii, soarele i-a mângâiat Edenul a fost pierdut, cănd Adam n-a ascultat... Șarpele îndoielii musca fără milă din livadă, Cei mai slabi și triști sau singuri au căzut râului pradă! Tu ne ești în noapte far și-n necazuri alinare, Fără Ține în furtună nimeni nu are scăpare! Rânduită-i întâmplarea de pronia Ta divină, Omul se zbate-n păcat, necredința-i este vina! Semnele mereu se-arată lumea însă
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
rai în rituri! o Doamne - Ți-ai deschis comoara-n ceruri nu se mai văd arhangheli la creneluri: nu merit izbăvirea - dar mă simt izbăvit în tot arde frăția - deși toți m-au hulit! delir de primăvară - vicleanul elixir mă pradă de neliniști: cămașa de nădejdi cu ea doar îmi acopăr rușinea de fachir! delir de primăvară - în sânge clocotești! ...Hristoase-frate - apasă-mi pe-umeri cruce să nu uit că-n cer - doar dorul ei mă duce! *** LINIȘTEA LUMII am scoborât
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
sale că templele de la Khajuraho și-au păstrat gloria încă până în 1335. Sigur după aceea mânia musulmană nu a mai fost atât de răbdătoare! Succesorul lui Parmardidev, Trailokyavarman revine la Kalinjar, dar invadatorii musulmani trimit o armată din Gwalior care pradă orașul. Capitala va fi mutată la Ajaigarh. Trailokyavarman va conduce până în 1241 fiind urmat de Virvarman și Bhojvarman. În 1545 Sher Shah asedieaza fortăreața din Kalinjar, iar în 1564 Raja din Mahoba este omorât în lupta cu Asaf Khan. De
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
466,5 Kg de aur pur. După ce a fost ridicat, Shah Jahan a repartizat venitul a 30 de sate pentru men\inerea lui. Mausoleul a fost dezgolit după moartea lui Aurangzeb, fiul lui Shah Jahan, în 1707, cănd vandalii au prădat ușile, au slăbit accesoriile și alte structuri din lemn. Lămpi costisitoare, suporturi și ustensile, pături și carpete pre\ioase au fost furate de pe pereți de iranienii lui Nadir Shah, de Jats, Marathas și de britanicii de la Companiile de Est Indiene
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
Jahan. În această perioadă au fost ridicate fortul, Taj Mahal și principalele morminte. În 1638 Shah Jahan construiește un nou oraș în Delhi, iar Aurangzeb muta aici capitala peste 10 ani (1648). În 1761 Agra cade în mână Jats care pradă mormintele, inclusiv Taj-ul. Apoi e luată de Marathas în 1770 înainte ca englezii să zmulga controlul la 1803. Atunci au fost lupte crâncene în jurul fortului în timpul lui Mutiny, în 1857, dar după ce englezii recâștiga controlul muta administrația provinciilor de nord
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
Pe ulițele orașului merg adesea Și mă plimb singur în noapte - Un căutător de bogății imense, Care caută comoara ființelor muritoare Și absolutul cosmic. Pașii vieții se duc în negura viitorului Și mă lasă-n preajma singurătății haine, Aruncându-mă pradă deznădejdii profunde, Care mă chinuie permanent. În marea întunecime a minții, O lumină divină-mi licărește palid, Ridicându-mă din bezna gândului meschin, Care mă-nrobise de tot. În parcul verde-mi caut liniștea Și o stea gingașă mă privește
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
sensibilitatea transmisă de alții Și readuc mințile înnegurate, Pe mândrele căi luminate. Mozaicuri, fresce, crochiuri, tablouri și icoane... Sunt un tezaur cosmic, strălucitoare limane, Unde sufletele pot găsi edenul pierdut, Din care odinioară au căzut, Făcându-le să se lase pradă amintirilor multe, Care au provocat bucurii tăcute. Stea profană Încă de la începutul veacurilor străbune, Fărădelegea și-a făcut sălaș în inimile ființelor muritoare, Ca o ciumă ce-a omorât mii de suflete nevinovate. Stea profană scapă de-a ta nelegiuire
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească să-i mănânc la masa de prânz. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pești. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce se mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
tremur și mâna beteagă Ai vrea să mai scrii un poem despre soartă, Un semn să mai lași în vremelnicul dangăt De clopot... Zadarnic, azi lira-ți e moartă! Se zbate furtuna în ochii tăi negri, Adulmecă vulturi să-ți prade averea, Dar filele cărții ca zilele vieții Se-nșiră-n lumină...A sorții e vrerea! Referință Bibliografică: Destin / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 741, Anul III, 10 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate
DESTIN de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343672_a_345001]
-
plasele de pescuit,, cetaceele pot înghiți plasa, care se poate înfășura în jurul laringelui, se poate bloca în stomac sau poate tăia țesutul laringian (Gomercic et al., 2009). Încurcarea sau strangularea laringelui reprezintă o cauză de deces la cetaceele care prădează uneltele de pescuit în căutarea hranei. Unele exemplare prinse accidental sunt eliberate vii din plase, dar majoritatea mor, uneori eșuând pe țărm, cu cozile și înotătoarele tăiate de pescari, pentru minimizarea daunelor aduse plaselor de pescuit. Alte cetacee prinse accidental
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
repede. De mulți ani, au rămas uitate aceste transfigurări ale pasiunii. Simțeam tălpile iarăși reci și umede, la fel și palmele. Atunci, am rugat-o să continue cu aranjarea lucrurilor în șifonier și în noptiere, ceea ce ea a și făcut, pradă acelorași senzații ca și mine. Toată această nouă experientă m-a luat pe nepregătite și doream să-mi stăpânesc, cât de cât, simțurile. Poate era și obosită de pe drum și avea nevoie de un timp de odihnă și relaxare. Abia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
nici de tine. Aveam fabrici și uzine, Flotă-aveam și combinate. Unde sunt acestea toate? -Le-au vândut la fiare vechi! Cine-i trage de urechi? Dacă iese lumea-n stradă Ei în grabă fac rocadă. Sătuii fug, flămânzii vin. Dar ne pradă mai puțin? I-am mai schimbat și în trecut Și ce brânză am făcut? Vindeam mobilă,tractoare, Utilaje și vapoare, Pentru aur aveam ștanță, Lucruri fără importanță Pentru hoții la putere Hotărâți să-și fac-avere. Și tot ce-aveam, acum
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
toți, Nu-i putem da toți afară, Fiindcă ei sunt brand de țară. Și cum e logic și decent Păstrăm mostre-n Parlament, C-așa spune, știți voi cine: -O s-o ducem noi mai bine. Din averea ce o prădă, Fără ca să dea din coadă, Dau un os din când în când, Celor care ies din rând. Un nimic,o biată nadă, Ca să nu ieșim în stradă. Toate mințile sărace Îi votează, lor le pace Să trăiască în cocioabă. Și
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
urmând obiectivul, Emanații se strecoară, Umplu ochi legislativul Și devin stăpâni pe țară. Hotărâți de la-nceput, Fac ca legea românească Pentru tâlhari să fie scut Și încep să jefuiască. Ba chiar scot țara la mezat In chip de binefăcători Și pradă tot ce-a fost de luat, De-am rămas vânduți-datori . Ei nu au teamă nici de cer Când îi pradă țării dota: Păduri, uzine,drum de fier, Petrolul,gazele și flota. Și nu plătesc în nici un fel, Că-i de
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
Pentru tâlhari să fie scut Și încep să jefuiască. Ba chiar scot țara la mezat In chip de binefăcători Și pradă tot ce-a fost de luat, De-am rămas vânduți-datori . Ei nu au teamă nici de cer Când îi pradă țării dota: Păduri, uzine,drum de fier, Petrolul,gazele și flota. Și nu plătesc în nici un fel, Că-i de vină doar Satana, Pentru contracte ca Bechtel, Sau ca Roșia Montana . Hoția e acum stăpână Și hoți-și râd de
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
noi pe toți Știm că au cu toți dreptate. Și vin guverne, pleacă,vin, Se bâlbâe și mint cu toți, Când pentru țară fac puțin Că din păcate-s proști și hoți. Sperând că țara o să-i ierte C-au prădat-o mișelește, Ei au vreme să se certe Iar poporul sărăcește. Când puhoaele-i îneacă, Oropsiți sărmani să-ndure Pot spera c-o să le treacă Pofta hoților să fure? Cu așa o guvernare Și justiție hilară, Este oare de mirare Că
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
în somn, de când pentru prima oară te-am zărit în cetatea Caracorum în timpul marii sărbători creștine a Paștelui. M-ai privit atunci câteva clipe și mi-ai furat pe veci inima mea și apoi ai dispărut fără urmă lăsându-mă pradă pasiunii și disperării. Nu mă căiesc de greșeala mea de azi, căci altfel ochii mei nu ar fi avut bucuria de a privi iarăși, cel mai desăvârșit și de preț giuvaier dintre toate bogățiile ce aparțin măritului rege David. - Ooh
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
Vioara-i un Stradivarius Veneam cântând cu mari buchete-n brațe: flori de măr flori de apă flori de nea Dar tu ai râs de gestul meu. M-am răzbunat atunci pe flori iar tu te plimbi prin viața mea prădând amintirile din anii ce-au trecut. Azi am înțeles de ce m-am răzbunat pe flori. ÎȚI MAI DAU O LACRIMĂ Îți mai dau o lacrimă din durerea nopții, să o coși pe reverul de la haină. Să-mi faci semn că
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
degeaba, cu învârtitul de hârtii la Academie!...Deci ascultă: - Cu toată ființa mea! Pentru că tătarii, după năvălirea lor pustiitoare, în Europa, în 1241, au luat în stăpânire ținutul dintre Carpați și Nistru, de unde făceau dese incursiuni în Transilvania și Ungaria, prădând, distrugând și luând robi, Ludovic cel Mare, de Anjou,(1342-1382) rege al Ungariei și Poloniei, fiul lui Carol Robert (1307-1342), a purtat războaie cu tătarii. Un an după preluarea domniei în Ungaria, Ludovic a trimis o armată puternică împotriva tătarilor
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
capitol interesant al cărții „Regalitatea, astăzi”. Este vorba de prezentarea cărții „Arhitectura Bucureștilor, încotro?”, scrise de academicianul Dinu C. Giurescu. Ea reprezintă o peregrinare prin Bucureștiul devastat odinioară sub buldozerele bezmeticelor demolări ale regimului comunist, apoi trecut prin neîntreruptă autodistrugere, pradă altor constructori de acum care dărâmă clădirile istorice și ridică sluțenii arhitecturale: vile, bănci, hoteluri... Un Crăciun petrecut la Săvârșin, în sânul naturii superbe sub brazi încărcați de zăpadă, la Castelul de la Săvârșin, alături de Familia Regală a României e un
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
tălpi rănite Și-n viforul păgân mă frâng? Când toate-mi par a fi tardive Și ochiul viselor e gol, Trăirile îmi sunt infirme Și zori de tină-mi dau ocol? Nici vrerea nu mai știe drumul, Avântul mi-e prădat de hoți; Cum să trăiesc eu fără tine, Învață-mă, de crezi că poți! Îngenunchez lângă icoană Și-ascult tăceri cum se întind; Oriunde ochii i-aș întoarce, Eu te zăresc mereu zâmbind... Durere-n mine chiar de strâng, De
PROMISIUNE de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379838_a_381167]
-
dând prilej Solitarului să-și etaleze cunoștințele și preferințele printr-un îndelung expozeu, Patriarhul se-nchise în sine, redeschizând mental una dintre rănile sale cele mai adânci... * Umblase din doctor în doctor cu ea și, degeaba! Zăcea de mult timp pradă unei alternanțe între o trezie neputincioasă și un somn frate cu leșinul profund, în care cădea cu lunile și, din care sculându-se, nu vorbea, nu recunoștea pe nimeni, numai lanțuri de lacrimi i se scurgeau într-una până la pierderea
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]