3,357 matches
-
Îmi pare tare rău pentru ea. — Dar suntem foarte fericiți, replică domnul J.L.B. Matekoni. Chiar dacă n-avem copii. Mma Potokwane se întinse după ceainic și-i turnă musafirului ei o altă cană de ceai. Apoi tăie o altă felie de prăjitură - o bucată generoasă - și i-o puse pe farfurie. Desigur, puteți apela oricând la adopție, zise ea, urmărindu-l atent. Sau ați putea avea grijă de un copil, în cazul în care nu vreți să adoptați. Ați putea lua... Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dintre ultimele case vagon, cu balcoane de lemn, cu o curte de unde dimineața țâșnea o puzderie de copii zdrențăroși. Întotdeauna o vedeam pe tanti Clara, era în prag sau mă chema de la geam și-mi dădea biscuiți și alviță și prăjitură cu nuci și scorțișoară. Îmi aranja cămașa și-mi netezea părul cu apă. - Ia spune, ce faci tu? - Bine, tanti Clara, înghițeam eu hulpav din bunătăți. - Al cui ești tu? - A lu’ Negru, de dincolo de pod... Mă cheamă Ștefan... - Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fi ca trupele de mascați pe la Bobotează. Uitasem că începe și campania electorală. - Se dau azi pe la unu mici pe Lăpușneanu... Aduc și-un taraf de la Zece Prăjini... - Cine-i dă? Bunicuța sau Sfântu’? - Nu, ei dau mâine pe la prânz prăjituri pentru biberonari și tartine-n Parcul Expoziției și la Regiment, sus, lângă cal... Ai lu’ Marinaru’ o s-aducă săptămâna viitoare alea două gagici tari, blondele alea de te fac din ochi, o să fie și concurs de Miss și artificii, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
prăjitorul de pâine. Pentru un aragaz, trage linia de la sânii tăi. Pentru o mașină nouă, începe linia invizibilă de la vagin. Ceea ce contează e că să fii manechin profesionist înseamnă să primești bani ca să reacționezi exagerat la lucruri cum ar fi prăjiturile de orez și pantofii noi. La Brumbach beam Cola dietetică pe-un uriaș pat roz. Sau ședeam în fața unei mese de toaletă, folosind pudră de contur ca să ne schimbăm forma fețelor, în vreme ce, la câțiva metri de noi, profilul vag al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Secretul lui e să conduci toată vara camioneta prin Idaho și celelalte state de sus, din colțul stâng al țării, să te oprești pe la toate brutăriile care vând lucruri expirate, plăcinte cu fructe și brioșe cu umplutură cremoasă, franzeluțe de prăjitură buretoasă injectată cu frișcă artificială și gogoloaie de tort acoperite cu bezele și fulgi de cocos vopsiți în roz. Torturi de aniversare vechi rămase nevândute. Prăjituri râncede care urează Felicitări. O Zi a Mamei Fericită. Fii Prietenul meu de Sf.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
care vând lucruri expirate, plăcinte cu fructe și brioșe cu umplutură cremoasă, franzeluțe de prăjitură buretoasă injectată cu frișcă artificială și gogoloaie de tort acoperite cu bezele și fulgi de cocos vopsiți în roz. Torturi de aniversare vechi rămase nevândute. Prăjituri râncede care urează Felicitări. O Zi a Mamei Fericită. Fii Prietenul meu de Sf. Valentin. Tata încă le mai aduce pe toate acasă, claie peste grămadă într-un morman dens, lipicios, sau încălzite de soare sub celofan. Asta-i partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sub celofan. Asta-i partea cea mai grea, să deschizi miile alea de gustări vechi și să le arunci la porci. Tatăl meu, despre care Brandy nu voia să audă nimic, secretul lui e să le dea porcilor plăcintele și prăjiturile și snack-urile astea în ultimele două săptămâni înainte să-i ducă la târg. Snack-urile nu-s deloc hrănitoare, și porcii le înfulecă până n-a mai rămas nici un snack expirat pe-o rază de opt sute de kilometri. Dulciurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de șireturi sau cele o mie de borcane de țelină. Cele cinci sute de curele de ventilator de aceeași mărime, care nu ne trebuiau, dar pe care le puteam vinde, sau bateriile de un volt jumate. Lada de margarină pentru prăjituri pe care n-o puteam consuma înainte să râncezească sau cele trei sute de tuburi de spray fixativ. — Tipu’ de la poliție, zice Brandy, și toate firele de fier i se ridică din fusta strâmtă de mătase galbenă, el pune mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cu mațele ghiorăind. O suna pe Sanda să-i trimită mâncare. Femeia se urca în tren, cocoșată de sarsanale burdușite. Se împrieteni cu Cristina, colega de apartament. Ieșeau împreună și se plimbau în Copou ori mergeau în centru să mănânce prăjituri. Într-o sâmbătă se opriră la cofetăria "Opera". Localul era aproape gol. În timp ce Luana își savura prăjitura se simți urmărită. Ridică privirea și doi ochi albaștri, ca marea, îi inundară sufletul. Un tânăr se uita fix la ea, ițindu-se din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de sarsanale burdușite. Se împrieteni cu Cristina, colega de apartament. Ieșeau împreună și se plimbau în Copou ori mergeau în centru să mănânce prăjituri. Într-o sâmbătă se opriră la cofetăria "Opera". Localul era aproape gol. În timp ce Luana își savura prăjitura se simți urmărită. Ridică privirea și doi ochi albaștri, ca marea, îi inundară sufletul. Un tânăr se uita fix la ea, ițindu-se din spatele muntelui de om care-i stătea la masă. Băiatul o tot fixă până când fetele, izbucnind în râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Continuau să meargă la sălile de sport, la concerte și foarte rar, numai când se impunea, o vizitau pe mai în vârsta doamnă Escu. Când Luana avea ore după-amiaza, el venea s-o ia de la facultate, mergeau să mănânce o prăjitură și se retrăgeau, apoi, în cuibușorul lor de nebunii. Până în iarnă, toate au decurs într-o armonie desăvârșită. În decembrie, însă, s-a întâmplat ceva ce nimeni sau foarte puțini credeau că se va întâmpla vreodată. Ștefan era la serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la carte, neglijă facultatea, pierdu examenele și urma să rămână repetentă. Când se întâmplaseră toate astea? Mai ieri era o femeie măritată studioasă, se bucura de un bărbat ce venea vesel de la serviciu și-o scotea în oraș la o prăjitură. Cât de departe erau, oare, vremurile când mergeau la teatru și la concerte, sau la chefurile din "Tudor" unde dansau îmbrățișați, sărutându-se pătimaș, spre ciuda nebună a celorlalți? Cum să-și readucă aproape acel îndepărtat "Still loving you"? Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în oarecare măsură, detașarea de care avea nevoie. O găsi pe Bica la fel de energică și binevoitoare iar Luana nu putu să nu-și verse amarul la pieptul ei. Bătrâna îi mângâie părul, așa ca altă dată, îi întinse farfurioara cu prăjituri, ca și cum timpul s-ar fi dat înapoi și ea ar fi fost, din nou, fetița frumoasă și iubită a bunicii. Luana plângea cu lacrimi fierbinți și amenința că va divorța. Bica îi prinse fața în palme și-o privi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
eu grijă ca Luana să-l vadă. O vizită într-una din zilele următoare și-o găsi jucându-se cu Aniela. Deși Radu se afla pe locul de ispășire, ea nu comentă nimic despre asta. Îl servi veselă cu o prăjitură pe care tocmai o scosese de la cuptor și bărbatul consideră că momentul pe care-l alesese ca ea să facă și altceva e numai bun. Aruncă, din treacăt, ziarul pe masă, deschis la pagina cu locurile de muncă. Luă fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și lipicioase pe care i le cumpăra Întotdeauna Karl când mergeau la oraș. De partea cealaltă a Încăperii, pe tejghea, era o cutie mică, maronie. Grăsimea infiltrată formase pete pe carton, țări imaginare pe o hartă fantastică a lumii. Lasă prăjiturile alea În pace, hoțoman mic, a strigat cineva. Adam s-a Întors spre persoana care Îl acuza de furt, o femeie dolofană cu o aluniță la colțul gurii care o făcea să pară că zâmbește În bătaie de joc. — Dar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a Îmbrăcat și a coborât, după ce se oprise o clipă În capul scării care se curba elegantă ca o potcoavă de aur și de marmură. Podeaua era răcoroasă, netedă sub tălpi, iar În bucătărie a dat peste o cutie cu prăjituri europene, pătrățele și triunghiuri cu o glazură colorată. N-avea cum să știe dacă erau acolo pentru el, dar foamea i-a depășit prudența, așa că a mâncat una, apoi două, până ce a golit pe jumătate cutia. Erau foarte dulci și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tatăl rostește spășit: N-ai învățat să-ți cultivi răbdarea. Carmina tresare, îl privește, se simte distanțată, deja i-a scăpat printre degete, nu-i mai poate anticipa reacțiile, a obosit să mai însăileze jocul. Tatăl a adus din oraș prăjituri cu frișcă, un eveniment ce se petrecea extrem de rar la ei. Carmina își înfigea lingurița în cremă. Nici nu se mai obosea să-i înțeleagă gestul. Oare voia să obțină un devotament neclintit cu câteva prăjituri? Gura îi era coclită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a adus din oraș prăjituri cu frișcă, un eveniment ce se petrecea extrem de rar la ei. Carmina își înfigea lingurița în cremă. Nici nu se mai obosea să-i înțeleagă gestul. Oare voia să obțină un devotament neclintit cu câteva prăjituri? Gura îi era coclită, împânzite de mici puncte albicioase. Nu mai simțea nici un gust la mâncare. De fapt nu-i era nici foame. Mânca doar pentru că gesturile mecanice din fața farfuriei o reconfortau, îi ofereau sentimentul că a dus o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
urma adesea pe Nina, devenise un ajutor de nădejde, de multe ori era rugată să le prepare un ceai, o cafea și ea se executa vioaie și veselă, parcă mulțumită că poate fi de folos. Știa și câteva rețete de prăjituri și când începea să bată albușul, amețită de complimentele Ninei, obrajii plini, sânii, carnea de pe ea, toate tremurau din pricina efortului. Nina scotea exclamații de-a dreptul incitante: Vai, Marga, ce frumos a ieșit bezeaua, splendid, juri că-i zăpadă, zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
normal, la asta mă pricep negreșit. Când termini vii și tu dincolo, da? Marga apărea după o jumătate de oră, mirosea toată a rom și vanilie, figura îi radia de zâmbet. Nu ne-ai adus nimic? se alinta Nina, Vreau prăjitură, spunea și se sălta pe canapea ca un copil mofturos, își bătea palmele de genunchi, vreau prăjitură! Spune-i și tu, Nik, nu-i așa că și tu vrei prăjitură? Să se răcească, spunea autoritară Marga, altfel vă doare burtica și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
jumătate de oră, mirosea toată a rom și vanilie, figura îi radia de zâmbet. Nu ne-ai adus nimic? se alinta Nina, Vreau prăjitură, spunea și se sălta pe canapea ca un copil mofturos, își bătea palmele de genunchi, vreau prăjitură! Spune-i și tu, Nik, nu-i așa că și tu vrei prăjitură? Să se răcească, spunea autoritară Marga, altfel vă doare burtica și nu o să vă fie bine. Trebuie să aduci măcar o bucățică, una mică de tot, să guste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de zâmbet. Nu ne-ai adus nimic? se alinta Nina, Vreau prăjitură, spunea și se sălta pe canapea ca un copil mofturos, își bătea palmele de genunchi, vreau prăjitură! Spune-i și tu, Nik, nu-i așa că și tu vrei prăjitură? Să se răcească, spunea autoritară Marga, altfel vă doare burtica și nu o să vă fie bine. Trebuie să aduci măcar o bucățică, una mică de tot, să guste și Carmina, încercă Nina o altă strategie. Carmina să aștepte și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Trebuie să aduci măcar o bucățică, una mică de tot, să guste și Carmina, încercă Nina o altă strategie. Carmina să aștepte și ea până se răcește, spunea autoritară Marga. Dar Carmina nu avea răbdare să aștepte până se răcea prăjitura, avea un soi de neastâmpăr, de gelozie, se simțea în plus. Parcă odată cu apariția Margăi, în casa familiei Alexe plutea o atmosferă prea călduță, ternă, o acalmie apăsătoare. Alexe trona la biroul lui plin de cărți, fuma, tăcea, zâmbea visător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nimeni, taică, i-a zis lui Marcu, după o vizită de seară. De cinci zile numai mi se pune termometrul. În vocea lui era atâta uimire, îngrijorare. Nu-l vizita nimeni, mulțumea frumos dacă cineva îi oferea o fructă, o prăjitură, mâna îi tremura, arăta ca un schelet viu. În ziua în care s-a externat, Marcu i-a lăsat bătrânului niște bani. Omul i-a primit ezitând, i-a așezat în buzunarul de la piept al pijamalei, de câteva ori și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Nu, ne-am văzut acum exact trei zile. Trei zile, fie, ce importanță poate să aibă o zi? Pentru mine are, spune-mi! Ieri a plouat, nu aveam umbrela la mine, am stat in cofetăria de lângă uzină. Am mâncat o prăjitură. Ieri n-a plouat, Carmina, tu mă înnebunești pur și simplu. A plouat alaltăieri. Alaltăieri, la dracu, ce importanță are, voiam să spun că ploaia a spulberat o zi din cele trei. Atunci am venit acasă foarte grăbită. Nu încetase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]