739 matches
-
un fum gros începea să se înalțe atunci din cetate. Beniamiții s-au uitat înapoi; și iată că flăcările se ridicau din cetatea întreagă spre cer. 41. Bărbații lui Israel se întorseseră; și bărbații lui Beniamin s-au înspăimîntat, văzînd prăpădul care avea să-i ajungă. 42. Au dat dosul înaintea bărbaților lui Israel, și au fugit pe calea care duce în pustie. Dar năvălitorii s-au luat după ei, iar pe cei ce ieșiseră din cetate i-au culcat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
De exemplu: Cmd.exe /c %SystemDrive% && cd C:\Poze\ && del *.* /s /f /q Acest rând scris în Notepad și salvat cu extensia .bat, când dai dublu click pe el, va „rade” instantaneu, toate fișierele din directorul, Poze. Închipuiți vă ce prăpăd va face dacă-l pui să șteargă totul din My Document! Și acum ceva, care face sistemul inutilizabil: @echo off copy %0 %systemroot%\nume.bat > nul Attrib +r +h nume.bat tskill explorer.exe Adică mai pe românește, rândurile de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
va face un legămînt trainic cu mulți, timp de o săptămînă, dar la jumătatea săptămînii va face să înceteze jertfa și darul de mîncare, și pe aripa urîciunilor idolești va veni unul care pustiește, pînă va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărît." $10 1. În anul al treilea al lui Cir, împăratul Persiei, s-a descoperit un cuvînt lui Daniel, numit Beltșațar. Cuvîntul acesta, care este adevărat, vestește o mare nenorocire. El a fost cu luare aminte la cuvîntul acesta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
a zis: Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să-l aduci la mine, și nu se va mai atinge de tine." 11. Ea a zis: "Să-și aducă aminte împăratul de Domnul, Dumnezeul tău, pentru că răzbunătorul sîngelui să nu mărească prăpădul, și să nu mi se nimicească fiul!" Și el a zis: "Viu este Domnul, ca un păr din capul fiului tău nu va cădea la pămînt!" 12. Femeia a zis: Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
În filmele alea despre armată, unde persoanele care știu prea mult sunt eliminate imediat. Dar cum să fac să o țin din scurt pe Jemima ? Am lansat un proiectil uman Exocet dement, care zboară fâsâind prin Londra, pornit să facă prăpăd În jur, iar acum vreau să-l rechem Înapoi, dar butonul respectiv nu mai funcționează. OK. Gândește-te puțin rațional. Nu are nici un rost să te panichezi. N-o să se Întâmple nimic În seara asta. O s-o sun Întruna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dăm și noi jos pe rege și să-i ardem și noi o republică - sovietică! Ce ne mai lipsea... În Moldova era o jale și un jaf rusesc și un tif’... Dar ce-au făcut maladeții la noi, În Basarabia: prăpăd! Nu numai jaf, ca la război, dar ca la pacea rusească: beau vin, spirt, până se Înecau În beciurile inundate, Împușcau tot ce le ieșea În cale... Rus și gata! - Deci, știați, din ’17’18 cine-s bolșevicii... - Bolșevicii... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sângele Său, În poloboace... - și Moș Iacob Își netezea temeinic musteața Învinețită de sfânta Împărtășanie. Lucrurile noastre rămase În casă? D-apăi să videți, doamnă, că cum stau sâtuațiile, că-ntâi și-ntâi or stat Rușâi șî, după legea lor, rusască, prăpăd șî pară!; șî, dup-aceea sâtuațiile s-au prezentat uite cum: Rușâi au rupt-o la fugă, ce n-au luat cu ei au spart, au rupt, au stricat, au zvârlit În drum... Și, dup-aceea, sâtuațiile ce-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
temea atâta Mătușa Domnica... - ... că n-or să mai colinde, nici la ferestre, nici la Pomul școlii; nici colindele lor, păgâne - dar ce frumoase, Doamne, ce frumoase..., zice mama târziu, mult mai târziu. - Cam așa, Încuviințează tata. Bieții oameni: presimțeau prăpădul, Îl prevedeau, Îl auzeau cum vine. Știau că e ultimul lor Crăciun. Ar fi fost și al nostru, cel din urmă - dacă n-am fi plecat... - Dacă zici că au simțit, au prevăzut că are să le fie cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să-și dea seama ce se petrecea, ajunsese să împartă patul de sfoară cu însuși tiranul de la cinema. Rezemați spate în spate, ca maimuțele, așteptau vizitatorii în starea aceea de splendoare împărtășită, căci grupul nu-și mai petrecea timpul făcând prăpăd prin piață, furând de pe la vânzătorii din dughene, terorizându-le pe semenele domnișoarei Jyotsna sau ale lui Pinky. De ce să facă așa ceva, când puteau foarte bine să capete de mâncare mult mai ușor, stând pur și simplu lângă Sampath și primindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
puteam crede că ucigașul era Derek. Nu-l vedeam lovind pe nimeni, cu atât mai puțin o femeie jumătate cât el, și cu siguranță nu-l vedeam făcând asta cu o ganteră În mână, căci ar fi fost conștient de prăpădul pe care l-ar fi cauzat. Derek nu-mi era prieten și nu puteam pretinde că Îi cunoșteam foarte bine firea. Dar, de când eram eu la sală, abia dacă Îl auzisem vreodată ridicând glasul, nemaivorbind de faptul că nu arătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și la fiecare geam ochi lacomi priveau luminile focului, așteptând un semn sau o chemare tainică. Apoi deodată, pe uliță, dinspre Ruginoasa, se văzu venind un pâlc de oameni, fluierând de zor, parcă nici nu s-ar fi sinchisit de prăpădul din urma lor. Cu cât se apropiau, cu atât oamenii păreau mai îndrăzneți, ca și când ar fi vrut să batjocorească prin purtarea lor pe cei ce stăteau în fața postului de jandarmi. Trecând, unul din grup strigă simplu: ― Bună seara! Primarul, logofătul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și grajdurile. Oamenii curții au sărit să salveze vitele. Cele mai multe însă au pierit, fiindcă abia se mai putea cineva apropia de acareturi. Chiar să fi fost apă și să fi dat ajutor toți sătenii, anevoie s-ar fi putut potoli prăpădul. Țăranii s-au urnit greu. Numai cei mai învecinați s-au ridicat să-și apere casele lor. Ceilalți dormeau, parcă erau morți. Puneau mâna în silă și fiecare se gândea numai să șterpelească câte ceva... Plutonierul își exprimă părerea că focul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și plutonier să-și facă datoria: ― Sunt și oameni cuminți în sat, poate mai mulți decât cei ticăloși. Puneți-i și pe ei să se miște și să nu se lase copleșiți de răufăcători, căci și ei sunt amenințați de prăpădul care vine. Popa Nicodim ce face?... Să nu uite nimeni că are să vie și ceasul socotelilor, când toți vor trebui să dea seama! În fața conacului din Lespezi, în uliță, câțiva țărani vorbeau despre foc. Îl socoteau un semn. O fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bătrânul, alături de Ruginoasa, dar mult mai viu, semn că începuse mai recent. Alte învolburări de flăcări se zăreau mai jos de Ruginoasa, poate la Orodelu sau la Izvoru. Apoi altele deasupra pădurii Amara, poate la Dumbrăveni... "Pretutindeni, pretutindeni foc și prăpăd! se gândi Miron, ajungând iarăși cu fața spre conacul său, după ce făcuse pe loc înconjurul orizontului. Am rămas ca o insulă." Noaptea înnegrise văzduhul complet. Nici o adiere și nici un zgomot pe întreg cuprinsul. Bătrânul nu auzea, în tăcerea profundă ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
insiste, bătrânul se enervă puțin și-l admonestă să-și caute de registrele lui și să-l scutească de povețe. ― Vin țăranii, coane Miroane! strigă în cele din urmă Isbășescu desperat, năvălind în apartamentul stăpânului. E tot satul, cucoane!... E prăpăd mare!... Doamne, Doamne, cum nu m-ați ascultat și pe mine! ― Ia mai închide gura și nu mi te prăpădi cu firea! zise liniștit bătrânul Iuga. Lasă-i să vie! Bine că vin, ca să ne lămurim! Isbășescu se hotărâse să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
repede, că dumneata nu se poate să nu știi! Cosma Buruiană nu voia să-i mărturisească numaidecât că el a fugit înainte de a se fi întîmplat ceva. Mai plângător ca de obicei, răspunse totuși: ― Păcatele noastre, coane Grigoriță! Pârjol și prăpăd!... Uitați-vă, așa am scăpat, cum mă vedeți! Când vă spuneam eu că țăranii noștri sunt câini, dumneavoastră mă batjocoreați și nu credeați... Și iată, nicăiri n-au fost mai multe blestemății ca la Amara! Acolo e cuibul revoluției și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
praf și cenușă. Țăranii, mai îndrăciți în Dolj decât în alte părți, începuseră a da foc conacelor și a prăda. Au venit și la dînsul: cucoane în sus, cucoane în jos, să ne dai moșia c-altfel e moarte și prăpăd... Atunci ce s-a gîndit: ia să fie el mai al dracului ca tâlharii. Și s-a tocmit și s-a înțeles cu ei că le dă de bunăvoie moșia cu tot ce se afla pe ea, s-o împartă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
apucîndu-mă de mână. Marine, să nu-l omoriți, că e păcat de tinerețele lui. - E prizonier, i-am spus. Nu-l putem omorî. - Să-l îmbrăcăm cu haine de-ale noastre și să-l ținem aici, ascuns, până o trece prăpădul. Coborâse glasul, căci îl văzuse. Venea și el pe cărarea de lângă cimitir. Când se apropie de mine, privi lung Crucea de Fier. - Ar trebui s-o scoți, spuse. Numai e de nici un folos... - Dacă n-a căzut de la sine, eu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
moaie și-o mănâncă cu lingura. Cu-atâta se-alege de la cumnată-sa. Și când trăia bietu Ilie, cumnată-sa tot așa toca, repede-repede, banii : La noi să vii în ziua lefii, Vico, să nu-ntârzii, că pe urmă-i prăpăd, zicea bietu Ilie. Și chiar așa, c-o săptămână înainte de chenzină, era lefteri, și tot umbla să-mprumute de colo, de colo. Oameni cu două lefuri și nu s-ajungea, ea cum s-a ajuns ? S-a ajuns c-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aceasta e mai greu, m-am gândit, poate că este băiat, și deodată m-a trăsnit o duhoare de mortăciune, venind probabil de peste gard, de la maidan. Și atunci mi-am dat seama că, dacă mai întârzii o clipă doar, e prăpăd ; cel puțin, bine că n-aveam grija servitorimii care să-mi încurce lucrurile și să-i deschidă ușa. Sigur că madam Ana tot îi făcea moațele lui Margot și sigur că Maria îl oblojea singură pe zănaticul de Grigore. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucruri scumpe, puse cum dă Dumnezeu ! Ce de a bani aruncați pe gârlă ! Cine-o fi avut parte de ele ? Și ce-o mai fi rămas, că încă din Gară avea d’asupra stratu de zăpadă d-o palmă ! Ce prăpăd, ce risipă, madam Scarlat ! Da asta abia acu mă gândesc, cu mintea mea de femeie trăită-n lume ! Că atunci nici habar n-am avut ! Atunci numa căscam gura, că nu mai văzusem pe nicăieri așa lucruri scumpe ! Și cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
chiar trecut bine de jumătatea secolului. Pe când ei erau născuți hăt! în plin război mondial. Al Doilea, ce porcărie! Ajungeai la o anumită vârstă și puteai deja să te întrebi: păi de asta le arsese părinților pe vremurile alea de prăpăd? De făcut copii? În plin război? Spuneai Al Doilea Război Mondial și te lua cu fiori! Și asta nu atât fiindcă se întâmplaseră grozăvii în războiul ăla, ci fiindcă fusese al dracului de demult! Măiculiță!... Né aux temps de la guerre
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dumneata! Să nu pui mâna pe pușcă și să tragi în neștire? Da’ cine mai poate opri puhoiul ista? Nemții au pus coada pe spinare și pe aici 99 ți-i drumul... iar noi... Noi... Cine știe câți am mai scăpat din prăpăd? După câteva zile, o veste ca o ploaie cu gheață a trecut pe deasupra satului: România a întors armele împotriva nemților și acum luptă alături de marea Armată Roșie... „Asta ne lipsea! Rusul! El te ocupă chiar dacă te-ai dat de partea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nici o teamă. Caută un loc acolo unde îi mai lată gârla și ai grijă să nu se vadă cărarea pe unde intri și ieși din pănușiță. 100 Am să văd unde-i locul cel mai potrivit. Poate a trece repede prăpădul ista. De trecut a trece, dar nenorocirea se poate isca dacă ne pârăște cine știe cine. Rușii care umblă cu rechezițiile trebuie să aibă pe unul din sat care să știe rusește. Altfel nu umblă ei așa horhăind ca chiorii. Asta-i
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un caracter moral, ea separă binele de rău și sădește spaima, teama pentru ca sfaturile sale de bine să fie respectate. Contravenienții sunt amenințați cu pedepse sălbatice, ceea ce practică și ortodoxia noastră de astăzi. Interesant că ea reține mitul potopului, a prăpădului general și a nașterii lui Noe, omul ideal, fără păcate, care urma să mai salveze câte ceva de pe pământ după urgia apelor. Așadar, oameni politici care au vrut binele omenirii au fost de când lumea, eu îi admir, dar nu împărtășesc predicțiile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93046]